CACIULA. VIDEO
CACIULA
de Ioan Hagiu
Taică-meu in primărie
Avea dreptul ca să intre cu căciula-n cap,
Obicei de pă moşie,
De la moşii şi strămosii mei păstrat.
Cu căciulile pă frunte
Stăm de veacuri, ca un munte
În curbura arcului Carpaţi
Asta e căciula mea
Şi o port cum se purta,
Că-i obicei din daci lăsat.
Port caciula pe-o ureche
Şi acasă, şi la nunta, şi la oi
Dupa datina straveche
Moştenită şi păstrată şi pă la noi.
Cu căciulile pă frunte
Stăm de veacuri, ca un munte
În curbura arcului Carpati
Asta e căciula mea
Şi o port cum se purta,
Că-i obicei din daci lăsat.
Unii zic sa-mi iau căciula, jos din cap,
Spunand adesea ca nu-s civilizat,
Poate vor s-o ţâu în mână, să mă aplec,
Ca sa ma laude că m-am integrat
Da’, bă vecine, hai la mine,
Te primesc cum pot mai bine
Dar de căciula mea nu te lega
C-asta e căciula mea, îi a mea si nu-i a ta
Că-i obicei din daci lăsat.
Cin’ nu crede să să ducă, la columnă
Să să uite, şi-o vedea
Sabia încovoiata, arcul, scutul şi căciula
Orice dac le-a avea.
Cu căciulile pă frunte
Stăm de veacuri, ca un munte
În curbura arcului Carpati
Asta e căciula mea
Şi o port cum se purta,
Că-i obicei din daci lăsat.
Mai copchile, ia sama ghine
Ca să ducă obiceiul, cănd or creşte ai tai copchii,
O inima vitează în tine
Sus pa frunte o căciulă ca un dar s-o ţîï.
Cu căciulile pă frunte
Stăm de veacuri, ca un munte
În curbura arcului Carpaţi
Asta e căciula mea
Şi o port cum se purta,
Că-i obicei din daci lăsat!
Ioan (alte surse: Ion) Hagiu este autorul vestitei melodii Cu caciulile pe frunte sau Caciula, dar si a unor poezii si pagini memorialistice aflate in manuscris.
Nascut in noiembrie 1926 in Zăbala, judeţul Covasna, Ioan Hagiu a fost invatator, un neobosit culegator de folclor si obiecte arheologice, laureat al mai multor premii judetene si nationale pentru promovarea creatiei folclorice romanesti (a fost cooptat in cenaclul “Flacara”, condus de poetul Adrian Paunescu, in cadrul caruia s-a afirmat prin compozitii proprii).
# # #
Prof. Nicolae Moldovan din Sfântu-Gheorghe in Condeiul Ardelean spune despre Ioan Hagiu:
În anul 1973, am îndeplinit misiunea de preşedinte al juriului în organizarea şi selecţionarea interpreţilor pentru fazele superioare ale Festivalului „Cântarea României” în comuna Zăbala. Director al Căminului Cultural din localitate era vrednicul profesor Ioan Hagiu, el însuşi talentat rapsod şi cantautor. Cu toate acestea, cu modestia ce îl caracteriza, el nu a vrut să se înscrie la concurs. Însă, la cererea publicului, la fi nalul concursului şi-a luat chitara şi a interpretat compoziţiile proprii „Căciula mea” şi „Tatăl meu era plugar”.
Sosiţi la Sfântu- Gheorghe, am inclus pe lista promovaţilor la faza judeţeană şi numele său.
Cu ocazia desfăşurării fazei judeţene a concursului amintit, a fost invitat să vizioneze şi să selecteze participanţi pentru faza pe ţară poetul Adrian Păunescu, cu staff-ul său.
Prezentându-l pe Ioan Hagiu, după câteva acorduri, Păunescu ne-a blocat pur şi simplu:
„Destul, ajunge! Eşti mare domnule!”.
Astfel a ajuns rapsodul nostru membru al Cenaclului Flacăra, iar creaţiile sale cunoscute, îndrăgite şi fredonate de mii de români.
Compoziţiile sale sunt azi păstrate în arhiva familiei şi în cea a Tezaurului Folcloric, fiind difuzate, din când în când, în emisiunea „Iarba verde de acasă”, prezentată de Gheorghe Verman, la Radio România Actualităţi.
Cu siguranţă, ele merită strânse într-un album muzical şi redate generaţiilor actuale de iubitori de muzică românească cu mesaj patriotic.
Balada plugarului
de Ioan Hagiu
Tatăl meu era plugar
N-avea boi, dar avea car
Moştenit de la bunicul meu
Sărac plugar.
Bani din banca împrumuta
Doi boi buni îşi cumpăra
Şi-un ghici de cânepă-n şase-npletea.
Tatăl meu era plugar
Avea boi, avea şi car
Ghici de cânepă avea
Şi din el pocnea.
Din ghici tata când pocnea
Se pornea boul de cea
Iar carul leneş scârţia.
Dar la povară când trăgea
Tata boii-şi îndemna
Hăis Dumane, cea Joiane cea.
Seara când îi adăpa
Apă proaspătă le da
Cumpăna fântâni-ncet se legăna.
Tatăl meu era plugar
Avea boi avea şi car
Un ghici de cânepă avea
Şi cu el mândru pocnea
Din ghici tata când pocnea
Se pornea boul de cea
Carul alene scârţia.
Toamna când plugul ara
Ce mai brazdă răsturna
Cu grâu de aur tata pământul săruta
Grâul după ploaie răsărea
Şi creştea, mări creştea
Creştea cum creşte primăvara Dunărea.
Tatăl meu era plugar
Avea boi avea şi car
Un ghici de cânepă avea
Şi mândru el pocnea.
Din ghici tata când pocnea
Se pornea boul de cea
Carul alene scârţia.
Toamna grâul secera
Snopi pe arie punea
Boii spice frământa
Muma grâu în vânt dădea
Vântu pleava vântura
Bobul curat rămânea.
Tatăl meu era plugar
Avea boi avea şi car
Un ghici de cânepă avea
Şi mândru din el pocnea.
Din ghici tata când pocnea
Se pornea boul de cea
Carul din roţi scârţia.
Dar la impozit grâu dădea
Preceptorul tot grâu lua
Şi aproape cu nimica rămânea.
Banca boii sechestra
Carul pe camătă-l lua
Şi cu ghiciul în mână
Tata rămânea.
Tatăl meu era plugar
Fără boi şi fără car
Doar cu ghiciul rămânea
Şi eu cu el pocneam.
Din ghici tata nu mai pocnea
Carul nu mai scârţia
Cumpana fântânii încet se legăna.
Din ghici tata nu mai pocnea
Carul nu mai scârţia
Cumpăna fântânii…încet se legăna.
VIDEO: Party All The Time – Eddie Murphy
Pe 3 aprilie 1961 s-a nascut în Brooklyn, New York, Edward Regan “Eddie” Murphy, actor , regizor, producător și cântăreț. Se află pe locul doi al actorilor cu cele mai mari încasări din istorie si se află pe locul 10 în lista celor mai mari comici din toate timpurile.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 