CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

 PREȘEDINTELE SUA solicită Congresului să aprobe 33 de miliarde de dolari ajutor suplimentar pentru Ucraina

Decizie istorică

Publicația https://timpul.md care apare la Chișinău, informează că AFP şi Reuters au relatat că Preşedintele american Joe Biden va cere Congresului să deblocheze un ajutor suplimentar pentru Ucraina în valoare de 33 de miliarde de dolari, din care 20 de miliarde vor reprezenta ajutor militar.

Această enormă ”asistenţă militară şi de securitate” înseamnă ”arme şi muniţii care merg la poporul ucrainean” pentru a lupta împotriva invaziei ruse, a indicat sursa citată.

Conform AGERPRES, restul pachetului de ajutor urmează să cuprindă 8,5 miliarde de dolari ca asistenţă economică directă pentru Ucraina şi 3 miliarde ajutor umanitar şi alimentar.

NATO, pregătită să ajute ani la rând Ucraina cu arme

NATO este pregătită să continue ani la rând furnizarea de ajutor militar Ucrainei în războiul acesteia din urmă cu Rusia, inclusiv prin facilitarea transferului de arme de producţie sovietică pentru armata ucraineană, dar şi a unor arme moderne occidentale, a declarat joi secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, potrivit Reuters.

”Trebuie să fim pregătiţi pe termen lung”, pentru că ”există absolut posibilitatea ca acest război să se prelungească luni sau ani”, a spus Stoltenberg la o reuniune a tinerilor la Bruxelles.

Aliaţii NATO se pregătesc să ofere sprijin pe o perioadă lungă de timp şi de asemenea să ajute Ucraina să facă trecerea de la echipamentele militare vechi din epoca sovietică la arme şi sisteme mai moderne conform standardelor NATO, care vor necesita mai multă instruire”, a explicat secretarul general.

Dacă la începutul invaziei ruse ajutorul militar oferit ucrainenilor s-a axat pe armament uşor şi pe rachetele antitanc şi antiaeriene portabile, în contextul noii faze a războiului în care Rusia se concentrează pe partea de est a Ucrainei armata acesteia are tot mai mult nevoie şi de arme grele.

Majoritatea armelor de acest fel transferate Kievului de statele NATO au fost echipamente de concepţie sovietică preluate din stocurilor armatelor est-europene, dar recent mai multe membre ale NATO, în primul rând SUA, au început să ofere Ucrainei şi obuziere, precum şi alte categorii de armament greu.

28/04/2022 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , , | 2 comentarii

După pierderea navei amiral a flotei sale din Marea Neagră, RUSIA AMENINȚĂ CU ESCALADAREA RĂZBOIULUI

Potrivit relatărilor de la Kiev, reluate de Agerpres, crucişătorul Moskva , nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră a fost lovită miercuri seară de două rachete Neptun lansate de forţele armate ucrainene: a fost cea mai mare pierdere suferită de flota rusă de la cel de- Al Doilea Război Mondial, până în prezent.

Cu toate acestea, deşi Ministerul rus al Apărării a confirmat joi că nava a fost avariată şi că echipajul său a fost evacuat, oficialitățile ruse au spus că a fost vorba de un incendiu la bordul acelei nave, fără să menţioneze cauzele .

Comandantul crucișătorului, Anton Kuprin (foto), a murit la bordul navei.

Crucişătorul Moskva, care avea o lungime de peste 180 de metri, a fost lansat în 1979 şi şi-a început misiunile în 1983.

În timpul actualului război împotriva Ucrainei, această navă a fost utilizată pentru a lansa rachete asupra teritoriului ucrainean.

Potrivit relatărilor din presă, acesta a fost implicat și în cucerirea Insulei Şerpilor, în urmă cu câteva săptămâni.

Revista Forbes: Costul crucișătorului Moskva distrus de forțele armate ucrainene este de 750 de milioane de dolari.

Forbes a întocmit o evaluare a celor mai scumpe echipamente rusești distruse în război. Acesta este condus de crucișătorul Moskva, al cărui cost, potrivit experților Forbes, este de aproximativ 750 de milioane de dolari.

În total, de la începutul invaziei la scară largă, armata ucraineană a distrus 5260 de unități de echipamente inamice.

Potrivit Forbes, Rusia a pierdut în conflictul cu Ucraina, echipamente în valoare de peste 10,8 miliarde de dolari.

Asta este aritmetica războiului, comentează publicația http://www.Timpul md.de la Chișinău.

Această navă, mândria flotei de război ruse din Marea Neagră, avut un predecesor omonim, distrugătorul (Moscova) Moskva, supranumit „Titanicul Marii Negre”, care a fost scufundat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în urma unui atac asupra litoralului românesc, scrie https://www.historia.ro.

La data construirii sale, la sfârșitul anilor 1930, distrugătorul Moscova (foto) era o navă din clasa Leningrad cu care era înzestrată Marina militară sovietică. A fost finalizat în anul 1932, lansat la apă în 1934 și a devenit operativă în 1938.

Acesta avea o lungime de 127,5 m si o lățime de 11,7 m, armament performant si un echipaj de 344 de marinari. Era dotat cu 5 tunuri de 130 mm, 9 tuburi lans-torpile si avea o viteza de 35 nodur și era supranumit „Titanicul Marii Negre”.

La 25 iunie 1941, Comandamentul Flotei Sovietice din Marea Neagra a aprobat planul de actiune al atacului asupra Constantei.

Distrugatoarele mari de 3000 tone conducătoare de flotilă, Moscova și Harkov, urmau sa atace rezervoarele și trenurile de carburanți aflate la Palas și în port.

La ora 00:15, submarinul Delfinul, aflat în larg la 30 mile marine, a observat o racheta de semnalizare trasă de pe una din navele sovietice.

La ora 03:30 distrugătorul Mărăști observa o formațiune de nave apropiindu-se.

Acestea ajung la 20 mile marine de litoral la ora 03:42. La ora 03:50, cele doua nave sovietice si-au schimbat pozitia din linie in formatie de front, ca sa poată folosi armament dintr-o poziție cât mai favorabila.

Pe Mărăști, aflat in zona Eforie Sud, s-a dat alarma de luptă si se începea apropierea de inamic. La fel a procedat si distrugătorul Regina Maria, aflat în zona Agigea.

La ora 04:02, cele două nave sovietice deschideau foc de artilerie asupra portului și gării Palas. Au fost lovite si incendiate câteva cisterne petroliere de cale ferată si mai multe magazii. Imediat a ripostat cu foc bateria de artilerie de coastă românească de la Agigea.

In jurul orei 04:09 si ora 04:11, cele două distrugătoare românești deschid focul asupra navelor sovietice.

A deschis focul și bateria germană de mare calibru Tirpitz, care a tras 39 de lovituri. Cele două distrugătoare au tras în total 350 de runde de calibru mare de la o distanță de 20 de kilometri în direcția depozitelor de carburanți și a gării, aruncând în aer un tren încărcat cu muniție și provocând daune grave.

Distrugătorul Moscova, care pătrunsese în barajul de mine, întoarce, lansează o perdea de fum și încearca sa părasească lupta. După zece minute de bombardament, nava Harkov s-a retras din acțiune, din cauza unor daune cauzate de focul de artilerie de coastă și după ce cârma i-a fost avariată de explozia unei bombe aruncate de un avion german.

La ora 04:26, la babordul distrugătorului Moscova a avut loc o puternica explozie care a rupt nava în două. În trei-patru minute, acesta s-a scufundat.

Vedetele torpiloare românești Viscolul, Viforul si Vijelia au plecat spre zona care înca fumega, aducând in port numeroși marinari sovietici naufragiați: șapte ofițeri si 62 de mateloți, printre care și comandantul navei, aflat în stare de inconștiență.

Cauza scufundării navei Moscova nu a putut fi elucidata pe deplin. Se estimeaza ca, probabil, s-a lovit de o mina marina din baraj, dupa ce a fost silită din cauza focului continuu de pe cele doua distrugatoare romanesti sa intoarca in baraj.

O alta varianta ar fi ca a fost torpilata de submarinul sovietic ShCh-206 care se afla in zona si care a confundat nava sovietica cu un distrugator romanesc pentru ca siluetele semănau sau, mai puțin probabil, o lovitura de tun intr-o magazie de muniții a navei.

În ultimii ani s-au făcut câteva încercări de găsire a epavei cu echipe de scafandri, dar fără succes.

Abia în anul 2011, o echipa mixta de scafandri din Ucraina, Federatia Rusa si Romania utilizand sonare si aparatura de tip GPS, au reușit sa localizeze epava navei sovietice de război Moscova.

Epava distrugătorului sovietic se afla scufundată (foto) la adâncimea de 42 m în apele teritoriale ale României, la aproximativ 12 Mile marine de țărmul românesc.

Posibilele reacții ale Rusiei, după pierderea navei amiral a flotei sale de război de la Marea Neagră.

Șeful CIA, William Burns, a declarat joi că eşecurile militare din Ucraina l-ar putea determina pe preşedintele rus Vladimir Putin să folosească acolo o armă nucleară tactică sau de mică putere.

”Având în vedere că preşedintele Putin şi conducătorii ruşi s-ar putea scufunda în disperare, ţinând cont de eşecurile pe care le-au suferit până în prezent din punct de vedere militar, niciunul dintre noi nu poate trata cu uşurinţă aceasta ameninţare reprezentată de potenţiala folosire a armelor nucleare tactice sau armelor nucleare de mică putere”, a declarat William Burns într-un discurs la Atlanta.

Kremlinul a vorbit despre punerea în alertă a forţelor sale nucleare, ”dar nu am văzut cu adevărat niciun semn concret, cum ar fi desfășurări sau măsuri militare care ar putea agrava îngrijorările noastre”, a adăugat şeful principalei agenţii americane de informaţii, vorbind studenţilor de la Georgia Tech.

CITIȚI ȘI: VLADIMIR PUTIN, LA UN PAS DE A FI ÎNLOCUIT? RUŞII ŞTIU CINE AR TREBUI SĂ-L SCHIMBE

Joe Biden, îngrijorat de posibila izbucnire a celui de-al Treilea Război Mondial

William Burns a menționat că Statele Unite sunt foarte îngrijorate de un posibil atac nuclear venit din partea lui Vladimir Putin. De asemenea, șeful CIA a menționat că președintele american, Joe Biden, este îngrijorat să nu se iște cel de-al Treilea Război Mondial și face orice pentru a evita un conflict nuclear.

”Evident că suntem foarte îngrijoraţi. Ştiu că preşedintele (Joe) Biden este profund îngrijorat de riscul unui al Treilea Război Mondial şi face totul pentru a evita să ajungă la punctul în care un conflict nuclear devine posibil”, a continuat el.

Rusia are un număr mare de arme nucleare

Se pare că Rusia dispune de numeroase arme nucleare tactice, mai puţin puternice decât bomba de la Hiroshima, în conformitate cu doctrina sa „escaladare-dezescaladare” care ar consta în a folosi primii o armă nucleară de mică putere pentru a recâştiga avantajul în cazul unui conflict convenţional cu occidentalii.

Această ipoteză include ca „NATO să intervină militar pe teren în Ucraina în cursul acestui conflict, dar aşa ceva nu este planificat, după cum a spus clar preşedintele”, a subliniat şeful CIA.

Reamintind că a fost ambasador al Statelor Unite la Moscova, William Burns nu a avut cuvinte destul de dure pentru Vladimir Putin „revanşard”, „încăpăţânat”, care de-a lungul anilor s-a scufundat într-un „mix exploziv de nemulţumiri, ambiţie şi nesiguranţă”.

”În fiecare zi, Putin demonstrează că o putere în declin poate fi la fel de destabilizatoare ca o putere ascendentă”, a mai adăugat el.

15/04/2022 Posted by | PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

PREMIERUL BRITANIC Boris Johnson a declarat că niciodată după al Doilea Război Mondial, Europa nu s-a mai aflat într-o asemenea primejdie

Noul Război Rece a început și va dura decenii

Toată lumea occidentală este, în aceste ore, frământată de întrebarea dacă Putin va ataca sau nu Ucraina. Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat oficial la Casa Alba că Putin a luat decizia: va începe războiul.

La rândul său, premierul britanic, Boris Johnson, ne-a spus că niciodată după al Doilea Război Mondial Europa nu s-a mai aflat într-o asemenea primejdie de război. În sfârșit, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, ne-a spus și el că situația este ”extrem de gravă”.

Adevărul este că, în momentul acesta, există toate premisele declanșării și ocupării Ucrainei de către noua Armată Roșie. Circa 200.000 de militari ruși, cu toată tehnica din dotare, sunt masați la granița de est și de nord a Ucrainei. De partea cealaltă, la granița de Vest a fostei republici sovietice, adică ceea ce numim noi flancul de Est al NATO, din Polonia și până în România, este alertă generală. Astfel, 10.000 de militari americani sunt masați în Polonia.

În România, cu o reprezentare diplomatică mult inferioară Varșoviei, sunt circa 1.800 militari americani. La noi sunt așteptați și francezi, și portughezi. Nu tot flancul de Est al NATO vede la fel de clar precum Polonia și România pericolul rusesc. Astfel, Ungaria, Bulgaria dar și Cehia sau Croația au o altă viziune față de Moscova, Budapesta considerând oficial Moscova partenerul său strategic. O să întrebați cum se leagă acestea de decizia lui Putin de a ataca sau nu Ucraina?

În mediile diplomatice de la București sunt multe ecouri din marile capitale ale lumii, brusc interesate de România și Marea Neagră. Cel mai îngrijorător lucru ce riscă să iasă din logica politico-diplomatică tradițională este transformarea radicală, ca om și caracter, a lui Vladimir Putin.

De altfel, acum două săptămâni, după întâlnire de la Kremlin, la masa de marmură lungă de șase metri, altminteri fabricată în Italia, președintele Macron a făcut între altele o declarație esențială: ”Putin este cu totul alt om, de nerecunoscut, față de cel pe care l-am întâlnit acum 3 ani pe Riviera franceză”.

Produsul intern brut al Rusiei este mai mic decât cel al Italiei și este de circa 12 ori mai mic decât cel al statelor membre NATO

Un război Rusia-Ucraina nu este, din capul locului, sprijinit de nicio logică. Produsul intern brut al Rusiei este mai mic decât cel al Italiei și este de circa 12 ori mai mic decât cel al statelor membre NATO! Rusia avea enorm de câștigat din vânzările de gaz către Occident. Mai mult, politica discutabilă dintre SUA și China a ajutat la crearea unei noi alianțe între Moscova și Beijing.

Spre deosebire de Rusia, China nu mai e un gigant cu picioarele de lut. China are un PIB comparabil cu al SUA, produce tehnologie proprie și este principalul exportator mondial. NATO nu amenința sub nicio formă Rusia iar aceasta își păstra oricum Crimeea, ocupată în 2014, ca și Donbas-ul, unde Ucraina nu mai are de facto puterea administrativă. Nu exista niciun pericol pentru Rusia ca Ucraina să intre în NATO.

Cu o populație aproape dublă față de România, Ucraina a avut anul trecut un PIB de 140 miliarde de dolari, față de 248 de miliarde cât a înregistrat România, cu toate problemele sale. Ucraina rămâne, ca și Rusia cu care este atât de apropiată din punct de vedere cultural și etnic, un stat oligarhic fără o democrație autentică, fără justiție independentă – aici se aseamănă înspăimântător cu România – fără respectarea drepturilor minorităților. Practic minoritatea română din Ucraina nu este recunoscută.

Astăzi, pe 20 februarie, s-a încheiat Olimpiada de Iarnă de la Beijing. Se pare că președintele Xi Jinping al Chinei l-a rugat pe Putin să nu atace în timpul Jocurilor Olimpice. De astăzi tunurile pot începe oricând să tragă. Din oră în oră, presa aduce la cunoștință tot felul de conflicte armate din Donbas. Practic se furnizează constant pretexte pentru invazie. Problema fundamentală este cu totul alta: occidentali au aflat că Putin este înconjurat de fel de fel de persoane, presupuse cu puteri paranormale. De asemenea, el se consideră apărătorul creștinătății, iar Moscova ar fi a treia Romă. Această curte de vrăjitori și preoți ultranaționaliști ruși au, se pare, o mare influență asupra Președintelui Rusiei. Cu alte cuvinte, decizia de pace sau război nu e luată pe o analiză rece ci pe decizii pe care, în cel mai bun caz, le putem numi emoționale.

Al Doilea Război Rece a început în Europa

Pare ciudat, dar pentru noi, lumea din afara fostului spațiu sovietic, invadarea sau nu a Ucrainei nu mai este atât de relevantă. Din toamna trecută, de când Putin a masat primele trupe la frontiera Ucrainei, din Polonia și până în România și Bulgaria s-a ridicat o nouă Cortină de Fier. Al Doilea Război Rece a început în Europa. Câtă vreme Putin va fi la Kremlin – oficial el ar trebui să rămână acolo până în 2032 – Vestul nu va mai avea încredere în Moscova. Acest conflict izbucnit din senin și iarbă verde a atras atenția Occidentului că fosta URSS nu a capitulat definitiv în 1991, când a pierdut primul Război Rece. Pentru Moscova lui Vladimir Putin acesta a fost doar un Armistițiu. După 30 de ani, Rusia reîncepe ostilitățile.

În acest al Doilea Război Rece, România a picat de partea bună a graniței. Atenția Statelor Unite se va îndrepta, așa cum a fost și după al Doilea Război Mondial, spre întărirea acestei frontiere de Est. Lucrul acesta se va face în primul rând militar prin dislocarea de trupe și antrenarea soldaților români. Cinstit vorbind Armata de azi a României e doar puțin mai performantă decât Justiția și Administrația, care sunt practic nefuncționale.

Astfel, în 10 ani, probabil că România va avea o armata mică, dar puternică, așa cum sunt astăzi armatele din țările nordice sau din Polonia. Lucrul cel mai important este că Vestul va investi în soft power, în capacitatea României de a crea prosperitate și de a deveni atractivă, inclusiv pentru cei de dincolo de Cortina de Fier. Pentru asta UE și SUA vor fi mult mai atente la buna guvernare a României.

Desigur, aici nu putem decât să sperăm că nu vor continua să facă și confuzii majore, așa cum a fost cu așa zisa luptă împotriva corupției, în realitate o modalitate, adesea primitivă, de reglare de conturi politice și de eliminare a adversarilor.

Să fie clar pentru toată lumea: la început, cel puțin, țara noastră nu va trece ușor prin acest Război Rece. România nu are relații comerciale cu Rusia, în afara importurilor de gaz. Totuși, un embargou impus Moscovei va afecta grav și Bucureștiul. Germania depinde de gazul rusesc. Dacă intră în recesiune economia germană, intră în recesiune economia României, care produce pentru Germania.

Apoi, Bucureștiul are câteva probleme grave în acest moment, inclusiv un Guvern incapabil deocamdată să-și găsească o cadență sau absența, timp de prea mulți ani, a unei politici externe coerente.

Pare ușor ciudat să vorbești la București, astăzi, în traficul îngrozitor al orașului, printre construcțiile de tot felul, în cafenelele și restaurantele în care nimeni nu respectă regulile anti-pandemie, de un nou Război Rece.

Și totuși, treptat, el se va face simțit inclusiv prin manipulările de tot felul ce vor avea ca scop destabilizarea pe cât posibil a unui stat pe care însuși Președintele său l-a numit, într-un moment de criză, ”stat eșuat”.

20/02/2022 Posted by | analize | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: