ȘEFUL DIPLOMAȚIEI RUSE, Serghei Lavrov, reacționează la summitul UE-Ucraina și acuză Occidentul că face totul „pentru ca Rusia să înceteze să mai existe ca putere”

Foto: Serghei Lavrov

Publicația https://www.national.ro relatează că în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit la Kiev pentru un summit UE-Ucraina, Moscova a acuzat Europa că încearcă să anihileze Rusia și a comparat-o cu naziștii.Ursula von der Leyen a asigurat Ucraina de sprijinul deplin al UE la sosirea sa la Kiev, joi, însoțită de comisarii săi, în ajunul summitului UE-Ucraina programat pentru vineri în capitala ucraineană, la care va participa și președintele Consiliului European, Charles Michel.

„Nu este aceasta nazism, rasism?”

Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov a profitat de un interviu la televiziunea rusă pentru a lansa o diatribă, acuzându-i pe europeni că vor să pună capăt „chestiunii rusești”, arătând-o cu degetul pe Ursula von der Leyen.

Ea „a spus că rezultatul războiului trebuie să fie înfrângerea Rusiei (…) astfel încât să nu se mai ridice timp de zeci de ani”, a răbufnit șeful diplomației lui Putin rus într-un interviu televizat. „Nu este acesta rasism, nazism și o încercare de a rezolva problema rusă?”, a spus el, comparând situația cu „soluția finală a problemei evreiești” – Holocaustul orchestrat de naziști.

Lavrov a mai spus că Occidentul nu folosește „camere de gazare”, dar că face totul „pentru ca Rusia să înceteze să mai existe ca putere”.

Președintele Vladimir Putin a fost primul care a acuzat Ucraina de nazism și Occidentul de complicitate pentru a-și justifica invazia în urmă cu aproape un an.

Moscova spune că vrea să-și „denazifice” vecinul, înscriindu-și ofensiva în moștenirea victoriei sovietice asupra naziștilor în cel de-al Doilea Război Mondial.

Joi, Putin va conduce ceremonii solemne pentru a marca cea de-a 80-a aniversare a victoriei sovietice în bătălia de la Stalingrad.

Sprijinul occidental, „o escaladare”

În plus, Lavrov a descris din nou sprijinul militar occidental pentru Ucraina ca fiind „escaladare”, în special dacă sunt livrate arme cu rază de acțiune mai lungă.

Ucraina cere rachete de înaltă precizie cu o rază de acțiune de peste 100 de kilometri pentru a distruge liniile de aprovizionare rusești și pentru a depăși deficitul de forță de muncă și de arme.

Până în prezent, Occidentul a refuzat, de teamă să nu provoace o nouă escaladare rusă. Cu toate acestea, președintele american Joe Biden a declarat marți că va discuta cu Zelenski.

După multe tergiversări, europenii și americanii au dat undă verde în această lună livrărilor de tancuri grele moderne, chiar dacă numărul acestora rămâne sub ceea ce cere Kievul.

Publicitate

PREȘEDINTELE SUA solicită Congresului să aprobe 33 de miliarde de dolari ajutor suplimentar pentru Ucraina

Decizie istorică

Publicația https://timpul.md care apare la Chișinău, informează că AFP şi Reuters au relatat că Preşedintele american Joe Biden va cere Congresului să deblocheze un ajutor suplimentar pentru Ucraina în valoare de 33 de miliarde de dolari, din care 20 de miliarde vor reprezenta ajutor militar.

Această enormă ”asistenţă militară şi de securitate” înseamnă ”arme şi muniţii care merg la poporul ucrainean” pentru a lupta împotriva invaziei ruse, a indicat sursa citată.

Conform AGERPRES, restul pachetului de ajutor urmează să cuprindă 8,5 miliarde de dolari ca asistenţă economică directă pentru Ucraina şi 3 miliarde ajutor umanitar şi alimentar.

NATO, pregătită să ajute ani la rând Ucraina cu arme

NATO este pregătită să continue ani la rând furnizarea de ajutor militar Ucrainei în războiul acesteia din urmă cu Rusia, inclusiv prin facilitarea transferului de arme de producţie sovietică pentru armata ucraineană, dar şi a unor arme moderne occidentale, a declarat joi secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, potrivit Reuters.

”Trebuie să fim pregătiţi pe termen lung”, pentru că ”există absolut posibilitatea ca acest război să se prelungească luni sau ani”, a spus Stoltenberg la o reuniune a tinerilor la Bruxelles.

”Aliaţii NATO se pregătesc să ofere sprijin pe o perioadă lungă de timp şi de asemenea să ajute Ucraina să facă trecerea de la echipamentele militare vechi din epoca sovietică la arme şi sisteme mai moderne conform standardelor NATO, care vor necesita mai multă instruire”, a explicat secretarul general.

Dacă la începutul invaziei ruse ajutorul militar oferit ucrainenilor s-a axat pe armament uşor şi pe rachetele antitanc şi antiaeriene portabile, în contextul noii faze a războiului în care Rusia se concentrează pe partea de est a Ucrainei armata acesteia are tot mai mult nevoie şi de arme grele.

Majoritatea armelor de acest fel transferate Kievului de statele NATO au fost echipamente de concepţie sovietică preluate din stocurilor armatelor est-europene, dar recent mai multe membre ale NATO, în primul rând SUA, au început să ofere Ucrainei şi obuziere, precum şi alte categorii de armament greu.

După pierderea navei amiral a flotei sale din Marea Neagră, RUSIA AMENINȚĂ CU ESCALADAREA RĂZBOIULUI

Potrivit relatărilor de la Kiev, reluate de Agerpres, crucişătorul Moskva , nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră a fost lovită miercuri seară de două rachete Neptun lansate de forţele armate ucrainene: a fost cea mai mare pierdere suferită de flota rusă de la cel de- Al Doilea Război Mondial, până în prezent.

Cu toate acestea, deşi Ministerul rus al Apărării a confirmat joi că nava a fost avariată şi că echipajul său a fost evacuat, oficialitățile ruse au spus că a fost vorba de un incendiu la bordul acelei nave, fără să menţioneze cauzele .

Comandantul crucișătorului, Anton Kuprin (foto), a murit la bordul navei.

Crucişătorul Moskva, care avea o lungime de peste 180 de metri, a fost lansat în 1979 şi şi-a început misiunile în 1983.

În timpul actualului război împotriva Ucrainei, această navă a fost utilizată pentru a lansa rachete asupra teritoriului ucrainean.

Potrivit relatărilor din presă, acesta a fost implicat și în cucerirea Insulei Şerpilor, în urmă cu câteva săptămâni.

Revista Forbes: Costul crucișătorului Moskva distrus de forțele armate ucrainene este de 750 de milioane de dolari.

Forbes a întocmit o evaluare a celor mai scumpe echipamente rusești distruse în război. Acesta este condus de crucișătorul Moskva, al cărui cost, potrivit experților Forbes, este de aproximativ 750 de milioane de dolari.

În total, de la începutul invaziei la scară largă, armata ucraineană a distrus 5260 de unități de echipamente inamice.

Potrivit Forbes, Rusia a pierdut în conflictul cu Ucraina, echipamente în valoare de peste 10,8 miliarde de dolari.

Asta este aritmetica războiului, comentează publicația http://www.Timpul md.de la Chișinău.

Această navă, mândria flotei de război ruse din Marea Neagră, avut un predecesor omonim, distrugătorul (Moscova) Moskva, supranumit „Titanicul Marii Negre”, care a fost scufundat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în urma unui atac asupra litoralului românesc, scrie https://www.historia.ro.

La data construirii sale, la sfârșitul anilor 1930, distrugătorul Moscova (foto) era o navă din clasa Leningrad cu care era înzestrată Marina militară sovietică. A fost finalizat în anul 1932, lansat la apă în 1934 și a devenit operativă în 1938.

Acesta avea o lungime de 127,5 m si o lățime de 11,7 m, armament performant si un echipaj de 344 de marinari. Era dotat cu 5 tunuri de 130 mm, 9 tuburi lans-torpile si avea o viteza de 35 nodur și era supranumit „Titanicul Marii Negre”.

La 25 iunie 1941, Comandamentul Flotei Sovietice din Marea Neagra a aprobat planul de actiune al atacului asupra Constantei.

Distrugatoarele mari de 3000 tone conducătoare de flotilă, Moscova și Harkov, urmau sa atace rezervoarele și trenurile de carburanți aflate la Palas și în port.

La ora 00:15, submarinul Delfinul, aflat în larg la 30 mile marine, a observat o racheta de semnalizare trasă de pe una din navele sovietice.

La ora 03:30 distrugătorul Mărăști observa o formațiune de nave apropiindu-se.

Acestea ajung la 20 mile marine de litoral la ora 03:42. La ora 03:50, cele doua nave sovietice si-au schimbat pozitia din linie in formatie de front, ca sa poată folosi armament dintr-o poziție cât mai favorabila.

Pe Mărăști, aflat in zona Eforie Sud, s-a dat alarma de luptă si se începea apropierea de inamic. La fel a procedat si distrugătorul Regina Maria, aflat în zona Agigea.

La ora 04:02, cele două nave sovietice deschideau foc de artilerie asupra portului și gării Palas. Au fost lovite si incendiate câteva cisterne petroliere de cale ferată si mai multe magazii. Imediat a ripostat cu foc bateria de artilerie de coastă românească de la Agigea.

In jurul orei 04:09 si ora 04:11, cele două distrugătoare românești deschid focul asupra navelor sovietice.

A deschis focul și bateria germană de mare calibru Tirpitz, care a tras 39 de lovituri. Cele două distrugătoare au tras în total 350 de runde de calibru mare de la o distanță de 20 de kilometri în direcția depozitelor de carburanți și a gării, aruncând în aer un tren încărcat cu muniție și provocând daune grave.

Distrugătorul Moscova, care pătrunsese în barajul de mine, întoarce, lansează o perdea de fum și încearca sa părasească lupta. După zece minute de bombardament, nava Harkov s-a retras din acțiune, din cauza unor daune cauzate de focul de artilerie de coastă și după ce cârma i-a fost avariată de explozia unei bombe aruncate de un avion german.

La ora 04:26, la babordul distrugătorului Moscova a avut loc o puternica explozie care a rupt nava în două. În trei-patru minute, acesta s-a scufundat.

Vedetele torpiloare românești Viscolul, Viforul si Vijelia au plecat spre zona care înca fumega, aducând in port numeroși marinari sovietici naufragiați: șapte ofițeri si 62 de mateloți, printre care și comandantul navei, aflat în stare de inconștiență.

Cauza scufundării navei Moscova nu a putut fi elucidata pe deplin. Se estimeaza ca, probabil, s-a lovit de o mina marina din baraj, dupa ce a fost silită din cauza focului continuu de pe cele doua distrugatoare romanesti sa intoarca in baraj.

O alta varianta ar fi ca a fost torpilata de submarinul sovietic ShCh-206 care se afla in zona si care a confundat nava sovietica cu un distrugator romanesc pentru ca siluetele semănau sau, mai puțin probabil, o lovitura de tun intr-o magazie de muniții a navei.

În ultimii ani s-au făcut câteva încercări de găsire a epavei cu echipe de scafandri, dar fără succes.

Abia în anul 2011, o echipa mixta de scafandri din Ucraina, Federatia Rusa si Romania utilizand sonare si aparatura de tip GPS, au reușit sa localizeze epava navei sovietice de război Moscova.

Epava distrugătorului sovietic se afla scufundată (foto) la adâncimea de 42 m în apele teritoriale ale României, la aproximativ 12 Mile marine de țărmul românesc.

Posibilele reacții ale Rusiei, după pierderea navei amiral a flotei sale de război de la Marea Neagră.

Șeful CIA, William Burns, a declarat joi că eşecurile militare din Ucraina l-ar putea determina pe preşedintele rus Vladimir Putin să folosească acolo o armă nucleară tactică sau de mică putere.

”Având în vedere că preşedintele Putin şi conducătorii ruşi s-ar putea scufunda în disperare, ţinând cont de eşecurile pe care le-au suferit până în prezent din punct de vedere militar, niciunul dintre noi nu poate trata cu uşurinţă aceasta ameninţare reprezentată de potenţiala folosire a armelor nucleare tactice sau armelor nucleare de mică putere”, a declarat William Burns într-un discurs la Atlanta.

Kremlinul a vorbit despre punerea în alertă a forţelor sale nucleare, ”dar nu am văzut cu adevărat niciun semn concret, cum ar fi desfășurări sau măsuri militare care ar putea agrava îngrijorările noastre”, a adăugat şeful principalei agenţii americane de informaţii, vorbind studenţilor de la Georgia Tech.

CITIȚI ȘI: VLADIMIR PUTIN, LA UN PAS DE A FI ÎNLOCUIT? RUŞII ŞTIU CINE AR TREBUI SĂ-L SCHIMBE

Joe Biden, îngrijorat de posibila izbucnire a celui de-al Treilea Război Mondial

William Burns a menționat că Statele Unite sunt foarte îngrijorate de un posibil atac nuclear venit din partea lui Vladimir Putin. De asemenea, șeful CIA a menționat că președintele american, Joe Biden, este îngrijorat să nu se iște cel de-al Treilea Război Mondial și face orice pentru a evita un conflict nuclear.

”Evident că suntem foarte îngrijoraţi. Ştiu că preşedintele (Joe) Biden este profund îngrijorat de riscul unui al Treilea Război Mondial şi face totul pentru a evita să ajungă la punctul în care un conflict nuclear devine posibil”, a continuat el.

Rusia are un număr mare de arme nucleare

Se pare că Rusia dispune de numeroase arme nucleare tactice, mai puţin puternice decât bomba de la Hiroshima, în conformitate cu doctrina sa „escaladare-dezescaladare” care ar consta în a folosi primii o armă nucleară de mică putere pentru a recâştiga avantajul în cazul unui conflict convenţional cu occidentalii.

Această ipoteză include ca „NATO să intervină militar pe teren în Ucraina în cursul acestui conflict, dar aşa ceva nu este planificat, după cum a spus clar preşedintele”, a subliniat şeful CIA.

Reamintind că a fost ambasador al Statelor Unite la Moscova, William Burns nu a avut cuvinte destul de dure pentru Vladimir Putin „revanşard”, „încăpăţânat”, care de-a lungul anilor s-a scufundat într-un „mix exploziv de nemulţumiri, ambiţie şi nesiguranţă”.

”În fiecare zi, Putin demonstrează că o putere în declin poate fi la fel de destabilizatoare ca o putere ascendentă”, a mai adăugat el.