10 noiembrie 1989: Înlăturarea dictatorului Todor Jivkov, momentul prăbușirii regimului comunist în Bulgaria
Un complot al vârfurilor nomenclaturii comuniste, montat cu binecuvântarea Kremlinului, a devenit data de naștere a democrației bulgare.
Prima demonstrație anticomunistă la Sofia avusese loc pe data de 3 noiembrie 1989, când 6 000 de oameni au scandat „Democrație” și „Transparența”.
Acțiunea nu a putut fi oprită de organele de securitate bulgare, întrucât a concis cu intensificarea presiunilor externe pentru democratizare.
Un rol deosebit a jucat postul de radio „Europa liberă”care în 1989 a avut o audiență aproape egală cu cea a postului național bulgar de radio.
În istoria oficială, data de 10 noiembrie este menționată ca început al schimbărilor democratice, momentul în care, la o zi după demolarea zidului Berlinului, în cadrul unei plenare a Partidului comunist, liderii pro-gorbacioviști ai Bulgariei l-au trimis la pensie cu mulțumirile de rigoare, pe dictatorul Todor Jivkov.
Astfel, un complot în vârfurile nomenclaturii comuniste pus în operă cu binecuvântarea Kremlinului, a devenit data de naștere a democrației bulgare.
Nimeni nu ştia atunci că sistemul comunist e imposibil de reformat şi se va prăbuşi, tocmai prin acţiunile celor care încercau să-l salveze.
Căderea lui Jivkov, a provocat valuri de bucurie și speranțe.
Jivkov a lăsat țara în stare de faliment.
Practic, la finele anilor 80 Bulgaria era în pragul unei catastrofe naționale, cu o datorie externă de peste 12 miliarde de dolari. Decenii la rând, regimul dictatorial comunist condus de Todor Jivkov fusese cel mai loial aliat al Moscovei, iar Jivkov încercase chiar să determine includerea Bulgariei în Uniunea Sovietică.
Potrivit declarațiilor fostului disidentului anticomunist Jeliu Jelev, ales preşedinte al Bulgariei între anii 1991 şi 1997, debarcarea lui Jivkov s-a datorat în egală măsură unui puci din interiorul partidului, dar şi activităţii opoziţiei.
Gorbacioviştii din partid au preluat puterea de la Jivkov, sperând ca în absenţa dictatorului lucrurile să se liniştească, iar sistemul comunist să poată fi salvat, dar mişcările de opoziţie şi-au strâns rândurile şi au impus rapid abandonarea socialismului etatizat şi introducerea democraţiei şi economiei de piaţă.Jivkov a guvernat Bulgaria timp de 34 de ani.
Între dictatorii comuniști mai longevivi au fost numai Enver Jodja, Kim Ir Sen și Fidel Kastro.
Jivkov, nu a fost un lider carismatic ci un șmecher fără diplome universitare, care a știut să atragă sprijinul liderilor de la Kremlin.El a condus miliția capitalei în primele luni după ocupația sovietică, fiind responsabil pentru mii de asasinate politice.
Instalarea sa la putere în 1956 a fost în realitate un complot de partid cu binecuvântarea Kremlinului.
”Jivkov a fost figura cea mai potrivită în condițiile dominației sovietice. Atunci ne-a fost rușine că am avut un astfel de lider. Acum există o anumită nostalgie. El nu a fost un intelectual dar a știut să atragă de partea sa pe cei mai buni scriitori, actori și pictori ai țării”, spunea docent Iskra Baeva. Și aceasta explică în parte longevitatea sa politică.
Spre deosebire de țările central-europene, în Bulgaria regimul a fost mai puternic, iar presiunile din partea unor grupuri de disidenți – mai slabe. În aceste condiții rezistența anticomunistă a capătat forme ecologiste.
Începutul tranziției a urmat modelul fostelor republici sovietice – nu cel al țărilor central-europene. Noul președinte Petar Mladenov a promis transparență și perestroika. În primii săi ani tranziția a fost controlată de către nomenclatura comunistă cu ajutorul unor grupări criminale create de securitate.
Abia după căderea lui Jivkov, la Sofia au început mari demonstratii de strada și mitinguri. Se cerea renunțarea la articolul 1 din Constituție care proclama rolul conducător al Partidului Comunist Bulgar.
Președintele și lider al partidului Petăr Mladenov a fost nevoit să demisioneze, după ce a amenințat opoziția cu venirea tancurilor.
În ianuarie 1990 Jivkov a fost pus sub arest la domiciliu. Ulterior partidul comunist s-a rebotezat Partidul Socialist, ca să șteargă urmele dictaturii.
Tranziția după modelul perestroikist deformează și șterge memoria colectivă pentru comunism. Azi tinerii știu foarte puțin despre dictatura, războiul rece, persecutările și taberele de concentrare, arată un studiu realizat de institutul „Alpha Research”.
Cele 77% aprecieri negative pentru Jivkov în 1991, au devenit azi într-un mod surprinzător 55% aprecieri pozitive. Numai 2% din cei anchetați consideră că au fost realizate așteptările din primii ani ai tranziției pentru supremația legii, arată rezultatele studiului care își găsesc confirmarea în rapoartele critice ale Comisiei Europene.
O posibilă explicație pentru sentimentele pesimiste constă în faptul că în Bulgaria schimbarea a fost dominată de nomenclatura comunistă, consideră analistul bulgar Ivo Indjev.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 