CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Președinția, Guvernul și Parlamentul din Rep. Moldova trebuie să fie mai tranșante în privința retragerii TRUPELOR rusești din stânga Nistrului, după ce NATO a cerut deschis Rusiei acest lucru

Rusia retrage trupele

Republica Moldova trebuie să emită o declarație prin care să ceară Federației Ruse retragerea trupelor din stânga Nistrului, consideră analistul politic al Fundației Jamestown, Vladimir Socor, și a fost făcută, potrivit IPN, după ce secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, i-a cerut Rusiei retragerea trupelor din Republica Moldova, Ucraina și Georgia, transmite www.ziarulnational.md, preluat de Romanian Global News.

Guvernul Republicii Moldova să iasă cu o declarație în care să exprime recunoștință pentru susținerea NATO și să ceară retragerea trupelor rusești. Nu e suficient ca altcineva să ceară acest lucru în numele nostru.

Republica Moldova trebuie să facă acest pas. Și să înceteze să mai facă vreo diferențiere între trupele rusești de pacificare și trupele rusești care nu au misiune de pacificare.

Toate trupele rusești staționează pe teritoriul Republicii Moldova în mod nelegitim, fără mandat din partea nimănui, fără aprobarea vreunei instituții internaționale și fără aprobarea Republicii Moldova, care este stat neutru.

De aceea, Republica Moldova, Guvernul, Președinția au obligația să iasă cu o declarație salutând ceea ce a spus secretarul general NATO”, a explicat analistul Fundației Jamestown, Vladimir Socor.

Jens Stoltenberg news & latest pictures from Newsweek.com

Amintim că, la finalul ședinței Consiliului Rusia-NATO, care s-a desfășurat pe data de 12 ianuarie 2022 la Bruxelles, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg (foto), a cerut tranșant Rusiei retragerea trupelor din Republica Moldova, Ucraina și Georgia.

Oficialul a mai cerut Moscovei respectarea integrității teritoriale și suveranității celor 3 state, menționând că acestea sunt principii fundamentale pentru asigurarea păcii și securității în Europa.

17/01/2022 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Omenirea se află în fața declanșării unui război între Iran și SUA cu consecințe incalculabile

După uciderea generalului iranian Soleimani în data de 3 ianuarie 2020 într-un atac american cu dronă în Irak, conflictul dintre Iran și Statele Unite a atins cote nemaiîntâlnite până acum.   

Populația Iranului a participat în proporții de masă la funeraliile generalului organizate în data de 7 ianuarie , în timpul cărora s-au produs busculade care au provocat moartea a zeci de persoane și rănirea altor câteva sute.

Tragedia  s-a produs din cauza afluenţei masive de cetăţeni la ceremoniile funerare din Kerman, care la un moment dat au început să se manifeste anarhic ajungând să se calce în picioare.

Presa iraniană vorbește de un număr de 56 de morți și 200 de răniți.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In noaptea de 7 spre 8 ianuarie, armata iraniană a atacat două baze militare americane din Irak  cu 22 de rachete . 17 rachete au lovit baza Al Asad, iar alte 5 au avut ca țintă comandamentele aliate de la Erbil. Două dintre rachetele lansate asupra bazei Al Asad nu au explodat.Numele de cod al atacului militar iranian a fost ”Operațiunea martirul Qassem Soleimani”.

Armata iraniană e dotată cu șase tipuri de rachete balistice, Shahab 3 , generația cea mai avansată și cu cea mai mare rază de acțiune (2.000 km).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Rachetele Shahab 3 lansate de trupele iraniene pot ajunge, în teorie, în Europa, intrând în raza lor de acțiune țări precum Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Grecia ori Turcia.

Dezvoltarea rachetelor Shahab 3 e unul dintre motivele pentru care SUA au amplasat în Europa, inclusiv în România, la Deveselu, un scut anti-rachetă a cărui menire e protecția aliaților împotriva rachetelor balistice iraniene cu rază lungă de acțiune.

După ce a fost construit de SUA, scutul antirachetă a intrat în operarea NATO.

SUA a comunicat că nici un militar nu a fost ucis sau rănit, în vreme ce Iranul a pretins că în urma atacului cu rachete ar fi fost uciși 80 de militari americani.

Cei 14 militari români aflați încă în misiune în Irak, unde instruiau trupele irakiene, vor fi retrași și relocați în altă bază NATO din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu, a anunțat în urmă cu o zi Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat de presă.

 

 

 

 

 

trump

 

 

 

 

 

Scurt timp după atacul iranian Președintele SUA, Donald Trump, a reacționat într-o  conferința de presă la care a fost însoțit de cei mai importanți generali ai SUA și de Mike Pence, vicepreședintele SUA. Trump susține că Soleimani punea la cale noi atacuri, iar SUA l-au împiedicat. De asemenea, președintele american a spus că niciun american nu a fost rănit în atacul asupra bazelor americane din Irak, din această dimineață.

„Câtă vreme sunt președintele SUA, Iranul nu va avea voie niciodată să aibă arme nucleare. Poporul american trebuie să fie fericit. Nici un american nu a fost rănit, nu sunt pierderi de vieți omenești. Daunele sunt minore. Forțele americane sunt pregătite pentru orice. Trupele americane vor rămâne în zona de conflict”, a spus liderul american. 

„Regimul agresiv al Iranului a fost tolerat din 1979. Nu vom mai lăsa acest lucru să se întâmple. Săptămâna trecută am decis, la ordinul meu, să ucidem un terorist. Soleimani a fost responsabil pentru unele din cele mai mari nenorociri. Continuăm să reevaluăm situația și posibilitățile. SUA o să impună sancțiuni împotriva Iranului”, a continuat Trump, care a cerut NATO să se implice mai mult în procesul din Orientul Mijlociu.

”Suntem independenți energetic și nu mai avem nevoie de petrolul din Irana”, a mai spus Trump. ”Avem rachete supersonice în fabricație, dar nu înseamnă că vrem să le folosim. Nu le vom folosi”.  Iranul trebuie să-și abandoneze ambițiile nucleare, a spus președintele SUA.

 Presedintele Trump a mai susţinut că SUA vor impune „imediat” noi sancţiuni împotriva Iranului până când „îşi va schimba comportamentul” şi că va cere NATO să se implice „mult mai mult” în Orientul Mijlociu, relatează agenţiile internaţionale de presă. Cu acelaşi prilej, el a făcut apel la europeni să iasă din acordul nuclear încheiat cu Iranul în 2015.

Or, comentează postul de radio Deutsche Welle (https://www.dw.com/ro/r) varii oficiali europeni, între care luxemburghezul Jean Asselborn, care nu ratează nicio şansă de a-şi proba miopia când e vorba de extremism musulman şi de-a aluneca în derizoriu, evocă în continuare scenarii împăciuitoriste. Şi posibilitatea resuscitării tratatului nuclear, în ciuda celor cinci succesive încălcări persane ale acordului, denunţat iniţial de SUA şi îngropat practic, între timp, de iranieni.

Net mai adecvată e critica irelevanţei diplomaţiei europene articulată, pe drept, la München, de preşedintele României, Klaus Iohannis. Dar nici preşedintele României şi nici ministrul său de externe nu manifestă curajul şi inteligenţa de a spune lucrurilor pe nume, fie şi într-un mod diplomatic adecvat, astfel încât să nu-şi deterioreze relaţiile nici cu europenii, nici cu americanii.

Adevărul gol goluţ e că Europa e complet impotentă. Pentru că litigii precum cel de faţă nu se rezolvă prin recurs exclusiv la orbiri voluntare, la cedări şi la bla bla-uri botezate dialog, valori, soft-power şi diplomaţie (când de fapt sunt doar alibiuri şi ipocrizie). Adevărul e că o politică externă lipsită de o forţă militară disuasivă, care s-o susţină eficient, nu face nici cât o ceapă degerată. Soluţia geopolitică a conflictului presupune reîmbărbătarea Europei, reunificarea vestului şi solidarizarea transatlantică. Precum şi dezagregarea din interior şi exterior a tiraniilor totalitare, de felul celei iraniene.

La scurt timp, Alianţa Nord-Atlantică a arătat într-un comunicat oficial că „secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a discutat telefonic miercuri cu preşedintele SUA, Donald Trump, pe tema evoluţiilor din Orientul Mijlociu. Au discutat despre situaţia din regiune şi despre rolul NATO”.

S-a mai menționat faptul că s-a convenit că NATO ar putea contribui mai mult la stabilitatea regională şi la combaterea terorismului. De asemenea, au stabilit să menţină contactele strânse pe această temă”, precizează NATO.

Din ziua uciderii generalului iranian, în lume s-a instalat starea de război. Având în vedere implicarea activă a altor puteri( Rusia, China, Israel),speculațiile care se fac, că este un război SUA – Iran sau că este un război regional, nu sunt corecte. Războiul, de fapt, este mondializat și are actori activi și actori pasivi.

În mod evident, mișcările Iranului sunt supravegheate cu atenție de către cei care încă susțin Iranul și există acolo o coaliție destul de bine desenată, informală, într-adevăr, din care nu lipsește nici Rusia și mai ales China.

Pe de altă parte, aliații SUA sunt la rândul lor îngrijorați pentru că, nefiind consultați, nu pot să facă parte dintr-un joc care nu se implică și pe ei, iar aici mă refer în primul rând la UE, că să nu vorbesc despre aliații SUA din Orientul Mijlociu.

Este, de fapt, un război al lumilor. Este lumea veche, reprezentată de Iran, contra lumii noi, reprezentată de SUA”, a explicat comentatorul politic Cozmin Gușă la Realitatea Plus.  

 Situația este în continuare gravisimă și rămâne în continuare alarmantă…

08/01/2020 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Beijingul îşi extinde puterea. Un avertisment privind ascensiunea Chinei şi implicaţiile pe care le au investiţiile puternice ale acesteia în infrastructuri critice din Europa

Jens Stoltenberg, avertisment despre ascensiunea Chinei: Investește puternic în infrastructuri critice din Europa

NATO trebuie să înţeleagă implicaţiile ascensiunii Chinei pe măsură ce Beijingul îşi extinde puterea inclusiv în zone în care ar putea intra în competiţie cu membri ai Alianţei Nord-Atlantice, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru agenţia Reuters.

Agresivitatea sporită a Chinei, inclusiv în Marea Chinei de Sud, a ridicat temeri privind intenţiile ei, iar Statele Unite au cerut NATO să le recunoască şi să se adapteze noilor ameninţări care apar, inclusiv cea reprezentată de China.

”Nu este vorba despre o deplasare a NATO către Pacific, ci despre a răspunde faptului că China se apropie de noi”, a explicat Jens Stoltenberg, amintind că China ”investeşte puternic în infrastructuri critice în Europa, şi-a sporit prezenţa în Arctica şi de asemenea în Africa şi în spaţiul cibernetic”.

”Prin urmare, toate acestea arată că este important pentru NATO să ţină cont de ascensiunea Chinei, lucru pe care-l facem inclusiv lucrând îndeaproape cu partenerii noştri din regiune – Australia, Noua Zeelandă, dar şi Japonia şi Coreea de Sud”, spune secretarul general al NATO, citat de Agerpres.

Beijingul susţine însă că progresele economice şi militare ale Chinei nu reprezintă o ameninţare pentru alte naţiuni.

Totuşi, tensiunile s-au amplificat sub forma unui război comercial între SUA şi China, iar secretarul american al apărării Mark Esper a vorbit despre posibilitatea amplasării unor rachete americane cu rază medie de acţiune în regiunea Asia-Pacific, declaraţie pe care nuanţat-o ulterior, Stoltenberg confirmând la rândul său că nu se întrevede deocamdată o astfel de acţiune.

18/08/2019 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: