ISTORIA de 100 de ani a Tezaurului României de la Moscova

Dezvăluirile din acest documentar pun ȋntr-o lumină nouă cea mai controversată problemă a istoriei româneşti recente. Subiect tabu pentru români multă vreme, ȋn perioada comunistă dar şi după 1989, documentarul reia istoria tezaurul românesc, având ȋn fundal relaţiile bilaterale româno-sovietice şi româno-ruse, dar şi chestiunea basarabeană.

Este primul documentar tv produs pe această temă, cu mărturiile tuturor părţilor implicate. Apar preşedinţi de stat, diplomaţi, oamenii politici, istorici din România, Federaţia Rusă şi Republica Moldova, ȋntr-o panoramare completă a tuturor părţilor implicate.

România este singura ţară ex-comunistă care nu a fost vizitată ȋncă de un preşedinte al Federaţiei Ruse.

Relaţiile bilaterale au fost dintotdeauna echivoce, problemele Tezaurului şi Basarabiei fiind, din 1917 până astăzi, surse de disensiuni.

Ȋn premieră, ȋn acest documentar fac declaraţii membrii părţii ruse a Comisiei mixte de istorici, Guvernatorul BNR – Mugur Isărescu, preşedintele Republicii Moldova – Nicolae Timofti, apar Traian Băsescu, Vladimir Putin, Mircea Druc, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceauşescu.

Sunt prezentate publicului, ȋn premieră, documente din Arhivele Naţionale, obiecte din tezaur necunoscute publicului, sunt revelate informaţii din arhivele de la Moscova, Londra, Washington, Chişinău.

Documentarul este regizat de Marian Voicu, cu contribuţia lui Liviu Iurea, corespondentul TVR la Moscova.

Publicitate

The Wasbhington Post: Bogățiile minerale din teritoriile ocupate de RUSIA în Ucraina se ridică la valoarea fabuloasă de 12,4 trilioane de dolari

După aproape șase luni de lupte în Ucraina, Rusia și-a extins controlul asupra unora dintre cele mai bogate în minerale regiuni din Europa, se spune într-o anchetă jurnalistică a prestigioasei publicații ăThe Washington Post,.preluată de https://www.ziuanews.ro.

Ucraina avea unele dintre cele mai mari rezerve de minereu de titan și fier din lume, zăcăminte de litiu neexploatat și resurse masive de cărbune. Acestea valorează zeci de trilioane de dolari, mai notează publicația americană. Cea mai mare parte a acestor zăcăminte de cărbune, care de decenii au alimentat industria siderurgică a Ucrainei, este concentrată în est, unde Moscova a făcut cele mai multe incursiuni. Rusia poate pune mâna pe zăcăminte valoroase de energie și minerale folosite pentru orice, de la piese de avioane la smartphone-uri, potrivit unei analize pentru The Washington Post a companiei canadiane de risc geopolitic SecDev.

Ancheta mai relevă că deși avea resurse de unsprezece trilioane de dolari, Ucraina a trebuit să importe cărbune pentru a ține luminile aprinse în orașe și sate. „Dacă Kremlinul reușește să anexeze teritoriul ucrainean pe care l-a confiscat – așa cum oficialii americani cred că va încerca să facă în lunile următoare – Kievul ar pierde definitiv accesul la aproape două treimi din depozitele sale,” mai spune The Washington Post. Ucraina ar pierde, de asemenea, o multitudine de alte rezerve, inclusiv depozite de gaze naturale, petrol și minerale rare – esențiale pentru anumite componente de înaltă tehnologie – care ar putea obliga Europa de Vest să găsească alternative la importurile din Rusia și China.

„Cel mai crunt scenariu este ca Ucraina să ajungă asemenea statelor baltice, o națiune care nu își poate susține industria,” a declarat Stanislav Zinchenko, directorul executiv al GMK, un think-tank economic, cu sediul la Kiev. „Asta este ceea ce vrea Rusia. Pentru a ne slăbi.” Ucraina avea înainte de război, 117 dintre cele 120 de minerale și metale rare, utilizate în industria modernă. Analiza SecDev indică faptul că zăcămintele energetice, de metale și minerale ale Ucrainei, în valoare de cel puțin 12,4 trilioane de dolari, sunt acum sub controlul Rusiei.

Pe lângă 63% din zăcămintele de cărbune ale țării, Moscova a confiscat 11% din zăcămintele de petrol ale Ucrainei, 20% din zăcămintele de gaze naturale, 42% din cele de metale și 33% din zăcămintele rare și alte minerale esențiale, inclusiv litiu. De când a început invazia în februarie, Kremlinul și-a extins în mod constant posesiile.

Potrivit SecDev, a directorilor din industria minieră și siderurgică din Ucraina, aceasta a confiscat: 41 de zăcăminte de cărbune, 27 terenuri bogate în gaze naturale, 14 zăcăminte de propan, nouă zăcăminte de petrol, șase zăcăminte de minereu de fier, două mine de minereu de titan, două situri de minereu de zirconiu, un sit de stronțiu, un sit de litiu, un sit de uraniu, un zăcământ de aur și o carieră semnificativă de calcar folosită anterior pentru producția de oțel din Ucraina.

Roman Opimakh, directorul general al unui institut geologic din Ucraina, a declarat că guvernul încă evaluează impactul războiului asupra resurselor sale minerale. Dar având în vedere cât de multe dintre materiile prime ale Ucrainei se află în est și sud, el a sugerat că valoarea rezervelor pierdute depășește totalul calculat în analiza independentă. „Există un activ negativ, pe care l-am pierdut – resurse pe care le folosim chiar acum pentru a ne susține activitățile industriale și pentru a genera energie”, a menționat el. „Din păcate, există riscul ca poporul ucrainean să nu mai beneficieze de exploatarea metalelor rare.”

Cea mai mare parte a rezervelor de petrol și gaze ale țării rămân sub controlul Rusiei, mai spune el. „Ocuparea teritoriului ucrainean de către Rusia are implicații directe pentru securitatea energetică occidentală,” a declarat Robert Muggah, co-fondatorul SecDev. „Dacă europenii nu vor găsi rapid surse alternative de energie, vor rămâne foarte dependenți de hidrocarburile rusești.”

O companie poloneză a semnat înainte de război un joint-venture pentru exploatarea unei mine de litiu. Aceasta este acum inoperantă. Specialiștii consultați de ziarul american spun că greu vor mai fi convinși investitorii străini să mai vină în Ucraina.

Dacă pierde și porturile de la Marea Neagră, Ucriana va trebui să investească în noi rețele de trasport. Refacerea țării, după ultimele calcule, ar cost peste 730 de trilioane de dolari. Ucraina riscă să rămână o țară dependentă de resurse străine.

ADDENDA:

Donbas, regiunea din Ucraina pe care Rusia vrea sa o cucereasca, declansand luni o puternica ofensiva in acest sens, are bogatii consistente in subsol, in special litiu, esential pentru sectorul auto electric.

Geologii il numesc scutul ucrainean. Incepe de la granita nordica cu Belarus pana la tarmul Marii Azov, in sudul Donbasului. Potrivit studiilor Serviciului geologic ucrainean, in rocile vechi ale acestui scut se ascund depozite de litiu cu un mare potential. Descoperiri care au fost identificate mai ales in jurul zonei Mariupol, orasul-port din Donbas sfasiat de bombardamentele rusesti, scrie Renawable Matter.

 Ucraina are probabil, cel mai mare potential de extragere a litiului din intreaga Europa.

Această țară are 10% din rezervele mondiale de fier, 6% din cele de titan si 20% din cele de grafit. „In geologie, aceasta regiune se numeste peneplain”, subliniaza Andrea Dini, „deoarece este atat de veche incat a fost aplatizata de eroziune. Multe dintre roci au miliarde de ani vechime si nu se vad la suprafata pentru ca sunt acoperite de straturi de sedimente.”

Cu toate acestea, in Ucraina exista mai mult decat minerale. In nord-est, in apropiere de granita cu Rusia, exista un bazin sedimentar vechi de 400 de milioane de ani, plin de material organic si roci de sisturi negre. „Acestea sunt sisturi negre cu cantitati mari de carbune si metan. De exemplu, o parte din independenta energetica a SUA se datoreaza extractiei de metan (gaz de sist) din aceste roci de pe teritoriul american.”

Exista, de asemenea, un alt sector care are o legatura strânsa cu resursele Ucrainei: ceramica italiană.

Sectorul industrial de ceramica din Sassuolo este unul dintre cele mai importante din lume, iar calitatea placilor sale ceramice a depins de importul din Ucraina de argilă și caolin, un mineral care se extrage din carierele din Donbas.

In industria ceramica italiana, 25% din materiile prime – inclusiv argila considerată de calitate superioară – proveneau din Ucraina.

Uniunea Sovietică a recunoscut că Basarabia aparținea României și că întotdeauna a dorit să o ocupe

Foto: 28 iunie 1940- Zi de doliu național. României i-au fost răpite de imperiul sovietic Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța.

Uniunea Sovietică a recunoscut că Basarabia aparținea României și că întotdeauna a dorit să o anexeze

„Uniunea Sovietică a recunoscut anterior că Basarabia aparținea României și că întotdeauna a dorit să o ocupe. Totuși, termenul de ocupație nu este adecvat. Este mai degrabă o anexare a unei părți din teritoriul României de atunci, în baza memorandumului secret al Pactului Molotov–Ribbentrop. Este un act tragic din istoria secolului XX, iar rana este foarte adâncă.” Declarația aparține analistului rus Leonid Mlecin şi a fost făcută în cadrul unei emisiuni la „Echo Moskvî” evocate de https://timpul.md.

„E grea istoria pentru acest teritoriu (Basarabia – n. red.). După anexare, când a început colectivizarea forțată, ostașii sovietici nu mai găseau nici măcar mâncare când treceau pe acolo. A urmat o foamete strașnică. Se mâncau unii pe alții. Mi s-a explicat o istorie când soția își mânca soțul împreună cu fiica și ruga soldații sovietici să nu le ia cadavrul ca să este al lor”, mai susține analistul rus.

„Atunci, conducerea Moldovei era fricoasă și se temea să se adreseze după ajutor. Stalin nici măcar nu a dorit să primească delegația din Moldova când a venit să ceară ajutor.

Sunt acțunile lui Stalin care ne-a certat cu jumătate de Europa și inclusiv pe noi unii cu alții”, a mai adăugat analistul rus Leonid Mlecin.