CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Prof.Radu Baltasiu: ”Constituirea unei minorități aromâne ar fi cea mai mare absurditate a istoriei contemporane a românilor”

Încurajează Ministerul Educației apariția unei așa zise “etnii aromâne”,  obiectiv al autorităților grecești? Pe când o regiune autonomă aromânâ în  Dobrogea? Cine este în spatele inițiativei? – RGN Press

INTERVIU cu prof. Radu Baltasiu: Cine sunt aromânii, meglenoromânii și istroromânii? Cine și de ce vrea să se declare minoritate?

Pe 9/10 mai 1905 sultanul Abdul Hamid a fost nevoit să semneze Iradeaua care recunoștea drepturile naționale pentru românii din Macedonia. Ce a însemnat acest act politic pentru viața aromânilor, istroromânilor și meglenoromânilor? Cine sunt ei și care sunt marile personalități care au contribuit la redeșteptarea națională și Marea Unire? De ce vor anumiți aromâni să se declare minoritate în România? Care sunt interesele străine în această problemă?

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 24_radu_baltasiu.gif

Toate acestea sunt subiecte ale interviului pe care Radu Baltasiu, Profesor la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti şi Director al Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (CESPE) l-a acordat HotNews, preluat de Romanian Global News :

Rep: Ziua de 10 mai are mai multe semnificatii majore in Istoria poporului roman, fiind ziua Monarhiei, a Independenței, ziua Regatului, dar si a intregii românități Balcanice. Pe 9/10 mai 1905 sultanul Abdul Hamid a fost nevoit să semneze Iradeaua care recunoștea drepturile naționale pentru românii din Macedonia. Ce a însemnat acest act politic pentru viața aromânilor?

Radu Baltasiu: În primul rând este vorba de ceea ce la nivelul Parlamentului României de astăzi se discuta a se institui ziua românității balcanice, a recunoașterii de către Imperiul Otoman, cu mare întârziere, a existenței românilor în interiorul Imperiului Otoman, a existenței cu drepturi cetățenești depline.

Această chestiune s-a realizat chiar în opoziție cu țări precum Grecia, cu care aproape că am ajuns în situația de a întrerupe relațiile diplomatice tocmai în acea perioadă, motivul fiind nerespectarea de către alți creștini a drepturilor minorității române.

Pe scurt, ziua de 10 mai reprezintă încă o dată importantă în istoria spațiului românesc și, pe lângă Ziua Regalității și a Independenței în România, este și ziua românității balcanice, dată în care românii de la sud de Dunăre au căpătat drepturi civile la fel ca ceilalți creștini greci, bulgari, sârbi etc…

Vatra strămoșească secolele IV-VII
Rep: Ce credeți că s-ar fi întâmplat dacă această Iradea nu ar fi fost semnată de sultan?

Radu Baltasiu: Nu ar fi fost în interesul Turciei, fiindcă era la cuțite cu bulgarii, cu grecii și cu Serbia și ar mai fi fost încă o țară importantă dușman și Turcia ar fi riscat un pic prea mult, deoarece era foarte slăbită și tocmai dispărea ca mare putere europeană. A fost un act de inteligență geopolitică, mai ales că pretenția românească era susținută de mari puteri precum Germania, care era principalul furnizor de armament al Turciei.

Rep: Aromânii, dacoromânii, meglenoromânii și istroromânii. Cine sunt ei și care le sunt originile si raspandirea?

Radu Baltasiu: Toți fac parte din ceea ce Academia Română numește, și trebuie să insistăm pe acest aspect, din poporul român, din românitatea balcanică. Românitatea balcanică sau poporul român este alcătuită din daco-români, adică noi cei de la nord de Dunăre, cu câteva excrescențe care pot ajunge și până dincolo de Bug, în Ucraina.

Mă refer și și la românii din Timoc, din Serbia și Bulgaria, care tot daco-romani sunt. Sigur, peste 95% dintre daco-români trăiesc la nord de Dunăre. Restul se mai numesc și macedo- români, în care intră aromânii care se găsesc în special în Grecia și în Albania.

Sunt istroromânii cei care locuiesc în peninsula Istria din Croația la frontiera cu Italia lângă Trieste și meglenoromânii, cei care se mai găsesc în câteva sate la frontiera dintre Grecia și Bulgaria. Cu toții suntem același popor, dar vorbim dialecte diferite în acord cu titulatura pe care o avem și anume: daco-româna, istro-româna, aromâna și megleno-româna.

Rep: Cât de mari sunt diferențele între aceste dialecte?

Radu Baltasiu: Ne înțelegem într-o măsură satisfăcătoare, mai ales dacă nu ne grăbim. În principiu este vorba de două maniere de a vorbi limba română.

Una este înghețata în timp la granița dintre Antichitate și Evul Mediu. Mă refer la macedo- români. Iar cealaltă parte a limbii române a evoluat, ma refer la daco-română, cu toate neologismele, în special cele venite din limba franceză.

Partea de la sud de Dunăre este înghețată undeva la despărțirea din secolul VI-VII pentru că la momentul acela s-a cristalizat o masă slavo-bulgară foarte puternică care efectiv i-a împins pe greci către Marea Mediterană. Să nu uităm că Vasile cel Mare, împărații bizantini si Bizanțul au avut mult de furcă până secolul al XI-lea cu bulgarii.

Această masă slavo-bulgară a avut un impact deosebit și asupra masei romanității orientale pe care- nu știu dacă cuvântul împărțit este potrivit- ci pur și simplu una a rămas la un nivel, iar cealaltă și-a continuat traseul pe care îl cunoaștem.

aromani-cu-preot_w800_h642_q100 – Buciumul

Românii din Macedonia
Rep: Grămușteni, pindeni, fărșeroți: diferențieri lingvistice, culturale și politice

Radu Baltasiu: Eu nu sunt un specialist în lingvistică. Sunt specialiști de la Institutul Iorgu Iordan al Academiei Române care pot să intre în detalii mai precise. Toți sunt aromâni, fac parte din grupul care trăiește în actuala Grecie și parțial în Albania.

Cert este că negoțul, abilitatea de a construi, de a fi cărăușii Europei în Imperiul Bizantin le-au avut și unii și alții. Fiecare au dat mari intelectuali și le datorăm lor și urmașilor lor multe pentru realizările României moderne.

Rep: Ați amintit de realizările românilor sud-dunăreni și contribuția lor la statul român modern. Aș vrea sa amintim cateva personalităti marcante din țară si din strainatate, din trecut și din prezent.

Radu Baltasiu: Sunt convins că toată lumea îi are în minte pe Gică Hagi, Simona Halep sau Toma Caragiu împreună cu sora sa Matilda Caragiu , academiciana, cu cele 10 puncte importante despre „Ce inseamna sa fii aromân astăzi”. Dar sunt foate multe personalități. Academia Română îsi datorează existența în bună măsură aromânilor, Evanghelie Zappa fiind unul dintre principalii finanțatori. Tot el este unul dintre principalii finanțatori ai stadionului Olimpic din Atena și așa mai departe.

Câți dintre noi știm că actuala față istorică a Craiovei datorează enorm unui alt aromân, Jean Mihail, sau faptul că Opera din Viena își datorează existenta și lui Nicolae Dumba , un mare sponsor al artelor în Imperiul Habsburgic, fratele său fiind ultimul ambasador al Austro-Ungariei în Statele Unite?! Câți dintre noi știu că forțele armate ale Greciei, Flota, Banca Națională a Greciei își datorează existența lui George Averoff ?!

Fără Gojdu nu cred că am fi putut vorbi de Marea Unire de la 1918. Bursele sale acordate tinerilor ardeleni le-au permis să studieze în Imperiul Habsburgic și să se întoarcă luminați în Ardeal, în așa fel încât să țină Marea Unire.

Sau marele Andrei Șaguna , care a înființat multe scoli în Ardeal și care apoi au contribuit apoi la redeșteptarea națională. Podul cu lanțuri din Budapesta e făcut în bună măsură cu banii aromânilor, de baronul Sina . Institutul de Medicină Legală al României este o instituție creată de un aromân, Mina Minovici . Curentul alternativ, fără de care nu ar fi fost posibilă civilizația modernă, îi aparține lui Nikola Tesla, un istriot. Noi am construit acum mai bine de zece ani o bază de date în care avem toate aceste personalități.

Dacă reținem doar că mișcarea de redeșteptare națională care apoi a făcut posibilă Marea Unire se datorează nu numai vitejiei soldaților români de la Mărășești și Oituz, ci și direcțiilor create cu ajutorul banilor aromânilor, în special în Transilvania, și vom înțelege un pic mai bine de ce este ridicolă pretenția unor rătăciți- ca nu pot să le spun altfel- că ar fi altceva decât români. Să le spună asta lui Gojdu sau Dumba.

Rep: Voiam să ajungem și la acest subiect sensibil. Avem o disputa care se tot amplifica in ultimii ani in comunitatea armânească: minoritate naţională vs. parte a poporului român. Cum se explică această dorință de a deveni minoritate în România? Cât de amplă e această mișcare?

Radu Baltasiu: Dacă tot suntem la acest nivel cu discuția vă propun să vă citesc un pasaj din Declarația Academiei Române în 2005 ca să avem o bază de discuție și să nu se înțeleagă că e doar „opinia mea contra opinia ta”. Dacă plecăm de la premisa că Academia Română este cel mai înalt for științific al țării, iar prin știință înțelegem înțelegerea rațională, atunci toți ceilalți ar trebui să stea măcar cu respect să asculte, iar dacă nu pricep să mai citească până pricep.

„Academia Română a luat cunoștință cu surpriză de inițiativa unui grup de aromâni (armâni) din țara noastră de a se constitui într-o minoritate națională, distinctă de români, ca popor armânesc, cu o limbă proprie, armâna. Ne aflăm în fața unei diversiuni, izvorâte din interese mercantile ale unor cercuri din țară și din străinătate, ce ignoră adevărata istorie a acestei ramuri a romanității răsăritene și a dialectului aromân care, impreună cu cel dacoromân, cel meglenoromân și cel istroromân, formează limba română. Aducem la cunostinta forurilor competente si publicului larg ca Academia Romana, in deplin acord cu specialistii de buna credinta din tara si din strainatate, nu poate fi de acord cu o astfel de initiativa…”

Vreau să spun că după știința mea și după datele publice, autoritățile de stat știu mult mai multe. Se știe cu nume și prenume care sunt aceia care fac afaceri în Constanța și varsă bani, inclusiv autorități ale altor state. Dau bani la doi-trei tipi, dintre care unii ajung la nivel înalt gurvernamental și, în consecință, fac bani marșînd pe această chestiune. Sunt interesele unor țări care niciodată nu i-au recunoscut pe aromâni ca fiind români și care vor să blocheze definitiv ajutorul României la sud de Dunăre pentru comunitatea aromânească și dacă vor reuși să-i declare pe români minoritate națională trecând peste orice, atunci României i se va interzice să militeze pentru școală, scriere și liturghie în limba română, respectiv în dialect și să se ocupe de soarta acestor oameni.
Este aceeași poveste ca între moldoveni și basarabeni.

Revin la ceea ce spunea Academia: „Aromanii din Romania au venit de buna voie in aceasta tara, mai ales in secolele al XIX-lea si al XX-lea, tocmai pentru ca s-au considerat romani, spre a avea o patrie a lor, spre a nu se mai simti nedreptatiti in locurile unde, de fapt, s-au nascut si unde sunt autohtoni. Prin marile personalitati pe care le-au dat in Romania, ei au imbogatit prin operele acestora patrimoniul cultural national romanesc; absenta lor din acest patrimoniu ar saraci cultura romaneasca, pe de o parte, iar pe de alta – aceste contributii nu si-ar gasi locul in alte culturi. De aceea, a admite constituirea unei minoritati aromane ar fi cea mai mare absurditate a istoriei contemporane a românilor.” Aceasta este chiar un motto pe care aș îndrăzni să vi-l sugerez.

Expansiunea românilor în Europa de S-E 1940
Am identificat, împreună cu oamenii de la Institutul pe care îl conduc, în arhivele ministerului de Interne, documente care arată propaganda greacă de la începutul secolului, ceea ce a dus și la ruperea relațiilor diplomatice atunci, propagandă care este exact la fel cu cea desfășurată și astăzi de Grecia, doar că statul român avea pe atunci un alt gen de reacție.

Țările NATO au politici naționale, iar politica națională a Greciei este din 1951 că nu mai recunoaște nicio minoritate.
Acum niciun an apărea informația că cei care susțin demersurile ca aromânii să fie considerați minoritate națională sunt statul rus prin Sputnik și Ungaria prin organizațiile sale parapolitice din România.

Rep: Un alt argument ar fi că în afara granițelor României, asimilați fiind românilor, își pierd cultura, nu mai au școli în limba aromână…

Radu Baltasiu: Nu că ar avea școli. Vreau să vă spun că din cele 120 de școli construite de Cuza la sud de Dunăre mai funcționeaza doar două. Statul român a reușit contraperformanța istorică unică în Europa de a avea cea mai numeroasă comunitate istorică în jurul frontierelor și, în loc să-și potențeze politica externă și relațiile cu vecinii, s-a complăcut în politicile de sufocare ale identităților acestora. Instituțiile românești care trebuiau să se ocupe de aceste comunități au fost desființate pe rând începând cu 2018, începând cu Institutul Hurmuzachi și direcția generală pentru românii din afara granițelor din ICR.

CITIȚI ȘI:

VIDEO: IMNUL AROMÂNILOR

12/05/2021 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ITALIA ȘI ITALIENII

Harta Italiei – regiuni si orase principale | Via Italia nr. 8

Curiozități despre Italia și italieni: istorie, patrimoniu și gastronomie

Prezumpțiile privind etimologia numelui de „Italia” sunt numeroase și foarte variate. Conform uneia dintre cele mai comune explicații, termenul latinesc „Italia” provine din „Víteliú”, împrumutat din greaca antică și care înseamnă „țara vițeilor”.

Acesta a fost dat inițial regiunii Calabria de către coloniști greci, în secolul al VIII-lea î.Hr. și a fost extins pentru întreaga peninsulă în timpul împăratului roman Augustus.

Iată infățișate în cele ce urmează de publicația românilor din Italia, https://www.rotalianul.com, câteva curiozități despre această țară și poporul ei, din domeniul istoric, patrimonial și gastronomic:

Italia a devenit o țară pe deplin unificată în anul 1870. Italienii și-au menținut un puternic atașament față de regiunea sau provincia în care s-au născut și majoritatea încă se luptă să se identifice cu Italia ca națiune unică.

Limba italiană standard se bazează pe dialectul folosit în Toscana și este asemănătoare atât cu limba latină, cât și cu alte limbi romanice. În Italia sunt și numeroase dialecte regionale, dar înființarea unui sistem național de educație a condus la reducerea de-a lungul secolului al XX-lea a variației în limba vorbită de la o regiune la alta.

Cea mai veche universitate europeană care nu și-a întrerupt activitatea până în zilele noastre este Universitatea din Bologna, înființată în 1088.

Alte 13 universități italiene au mai mult de 500 de ani.

Primele bănci moderne din Europa au apărut în orașul italian Genova, în secolul al XII-lea, iar cea mai veche bancă din lume încă operativă este Banca Monte dei Paschi di Siena, înființată în 1472.

Bazilica Sf. Petru din Roma este cea mai mare clădire creștină din lume. Construcția sa a durat 120 de ani (1506-1626).

Catedrala din Florența are cea mai mare cupolă de cărămidă construită vreodată. A fost proiectată de Filippo Brunelleschi, în anul 1420.

„Paradiso di Tintoretto”, aflat în Palatul Dogilor din Veneția, este cel mai mare tablou realizat vreodată pe pânză. Măsoară 22,6 pe 9,1 metri.

Filosoful napolitan Antonio Genovesi (1712-1769) a fost primul profesor de economie politică din istorie.

Parcul regional La Mandria, din Venaria Reale, lângă Torino, este cel mai mare parc urban cu ziduri din Europa, acoperind 3.000 de hectare (7.500 de acri). Parcul Monza este al patrulea ca mărime (688 ha / 1700 acri).

Culoarea magenta (roșu purpuriu închis) și-a luat numele de la Bătălia de la Magenta din Lombardia, în 1859, când trupele franceze ale lui Napoleon III i-au învins pe austrieci și au deschis calea unificării italiene.

Trei săptămâni mai târziu, bătălia de la Solferino, tot în Lombardia, l-a determinat pe antreprenorul elvețian Henry Dunant să întemeieze , îngrozit de suferința soldaților răniți rămași pe câmpul de luptă, organizația Crucea Roșie

Pizzeria Port’Alba deschisă la Napoli în anul 1830 ar fi cea mai veche pizzerie din lume. Există însă dovezi că unele tipuri de paste și pizza se preparau deja în Roma antică.

Există peste 140 de tipuri de paste și chiar mai multe nume. Unele soiuri de paste sunt produse doar la nivel regional, în timp ce altele sunt cunoscute cu un nume diferit în celelalte regiuni.

Fiecare italian consumă în medie 25 kg de paste în fiecare an. Cu toate acestea, consumul de paste este considerabil mai mare în centrul și sudul țării decât în ​​nord, unde „risotto” și „polenta” (mămăliga) sunt mai frecvente.

Există mii de deserturi tradiționale și regionale italiene. Cel mai faimos, în țară și străinătate, este „tiramisù” care a fost inventat abia în anii 1970.

Numele înseamnă literalmente „ridică-mă” și se referă la moralul celui care va consuma dulcele. Metaforic, „fă-mă fericit”, datorită celor două ingrediente ale sale: cafea și cacao.

Italia este a cincea cea mai vizitată țară din lume, primind în jur de 46 de milioane de vizitatori străini în fiecare an.

24/04/2021 Posted by | LECTURI NECESARE | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Propaganda ocupanților unguri în Ardealul de Nord și constatările comisiei mixte italo-germane care a documentat masacrele de la Ip și Treznea

 

 

1940 a fost anul dezastrului naţional pentru România, anul unor mari pierderi teritoriale şi umane: peste 43 000 km², peste 2 600 000 locuitori majoritatea  români.

Pretenţiile vecinilor noştri au fost atunci împlinite. Basarabia şi Bucovina nordică au intrat în graniţele Uniunii Sovietice (28 iunie),  nord-vestul Transilvaniei atribuit Ungariei (30 august), iar Cadrilaterul a fost încorporat Bulgariei (7 septembrie).

 Hitler patronase „arbitrajul” de la Viena, din 30 august, dând României posibilitatea alegerii între declanşarea unui război cu Ungaria susţinută de Axă, sau acceptarea noilor hotare vestice, situaţie în care România primea garanţii militare germane pentru teritoriul său proaspăt mutilat.

Hitler îşi făcuse socoteala, se pare, că în războiul său va obţine astfel deopotrivă susţinerea Ungariei – dornică de a dobândi chiar mai mult din teritoriul aflat în arcul Carpatic – şi susţinerea României care îşi vroia înapoi Ardealul pierdut.

 

 

 

Ungurii si ocuparea Transilvaniei – De prin lume adunate

 

 



Pe data de 21 octombrie 1940, o comisie mixtă italiano-germană, alcătuită sub conducerea miniștrilor Roggeri și Altenburg, poposea în fostul județ interbelic Someș.

Peste doar o zi, pe 22 cotombrie 1940, comisia mixtă ajungea în sfârșit și la Ip, Treznea și Zalău, confirmându-li-se faptul că toate semnalările părții românești erau întru totul adevărate, scrie

Demersurile diplomaților români pe lângă italieni începuseră încă de pe 13 octombrie 1940, după ce Manoilescu s-a întâlnit cu contele Galeazzo Ciano, ministrul de externe al Italiei.

Abia după ce guvernul german a căzut de acord cu propunerea celui italian s-a format o comisie mixtă germano-italiană sub conducerea miniștrilor Roggeri și Altenburg, care să întreprindă o vizită de documentare în Transilvania.

Comisia mixtă germano-italiană a plecat de pe data de 17 octombrie 1940 de la București spre Brașov, prima destinație fiind orașul Sfântu Gheorghe pe 17 octombrie, apoi în zilele de 18 și 19 octombrie s-a avansat prin localitățile din județul Trei Scaune.

Pe 21 octombrie 1940 s-a ajuns în județul Someș, acolo unde acolo membrii comisiei au început deja să primească primele dovezi despre atrocitățile comise în împrejurimi.

Pe 22 octombrie comisia a ajuns la Ip, Treznea și Zalău, între 23-25 octombrie s-a vizitat zona Clujului, incursiunea terminându-se cu vizite la Oradea, pe 26 octombrie, respectiv Salonta, pe 27 octombrie.

Cercetările efectuate de comisia mixtă italiano-germană în intervalul 17-27 octombrie 1940 în Transilvania au confirmat că toate semnalările despre atrocitățile comise de unguri în această zonă a României se adeveresc.

Dacă ministrul german Altenburg a confirmat semnalările părții române și a înaintat un raport favorabil României, cel italian însă a manifestat un partizanat evident și aparent inexplicabil, ba chiar total neașteptat de către români.

Diplomații români, care se așteptau ca taman invers, germanii să țină partea Ungariei, au rămas consternați când au constatat că partea italiană era atât de înverșunată în susținerea tezei maghiare (n.r. ungurii susțineau în mod elucubrant și total mincinos că violențele și abuzurile ar fi fost “reciproce” între români și maghiari după intrarea armatei horthyste în Ardealul de Nord).

 

La doar un an de la masacrele din 1940, ocupația horthystă din Transilvania de Nord era intens preocupată pentru a falsifica starea de spirit a românilor, dar mai ales pentru a-și ameliora imaginea de criminali sadici în fața comisiilor mixte italiano-germane venite să constate dacă groaza răspândită de unguri în Ardealul de Nord este reală sau nu.

Iată ce se scria la 16 septembrie 1941 în Nota nr. 63 a Frontului de Vest – Beiuș:

 

“În Cluj autoritățile ungurești au cumpărat masiv costume românești, cu scopul de a le folosi în diversiuni de dezinformare și de falsificare a stării de spirit a românilor. Se pregătește vreo înscenare în fața vreunei comisiuni, unde ungurii îmbrăcați în costume românești vor fi puși să facă declarații în numele românilor”, sursa:  Țara Oașului în memoria documentelor, volumul I, de Emanuil Rus și Adrian Rezeanu

 

 

Încă din octombrie 1940, comisii mixte italiano-germane începuseră să documenteze masacrele din Ardealul de Nord aflat sub ocupație horthystă.

Cercetările efectuate în Transilvania de comisia mixtă italo-germană în intervalul 17-27 octombrie 1940 au confirmat că toate semnalările privitoare la atrocitățile comise de unguri în această zonă a României se adevereau.

17/09/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: