CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 20 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 20 iulie în istoria noastră

 1514: Moare la Timișoara, Gheorghe Doja  (Makfalvai Dózsa György;(n. cca. 1470, Dalnic, Covasna), conducătorul războiului ţărănesc de la 1514 din Transilvania, contra marilor proprietari unguri.

Gheorghe Doja, se ridicase din rândul micii nobilimi și s-a distins în luptă în războaiele antiotomane.

În fruntea răsculatilor a infrant armata nobililor condusa de Stefan Bathory, comitele Timisoarei, si de episcopul Csaky.

Oastea nobilior a fost apoi biruita din nou, la Cenad. Aflata in impas, nobilimea si-a dat seama ca numai prin masuri extreme isi poate salva privilegiile si bunurile amenințate.

Armata feudală, refacuta si intarita cu noi trupe mercenari, s-a adunat intre zidurile Timisoarei.

In batalia decisiva care a avut loc la 15 iulie 1514, rasculatii au fost infrânți.

Cazut prizonier, Gheorghe Doja a fost condamnat la moarte prin supliciu pe un tron înroșit in foc, iar în ziua de 20 iulie 1514, a fost adusa la îndeplinire graznica sentință, din ordinul viitorului voievod Zápolya János, după ce a fost torturat în mod barbar și executat prin așezare pe un „tron” înroșit în foc și a fost încoronat cu o coroană încinsă.

1514 Execuția Lui Gheorghe Doja

Soldații săi înfometați au fost obligați să rupă carnea de pe Doja cu dinții și să se înfrupte din el. Comandantul secui și-a păstrat până în ultima clipă luciditatea. În timp ce era mâncat, el spunea: „Se pare că în loc de luptători, am crescut lângă mine niște câini”.


Capul său retezat a fost trimis la Seghedin, iar ceea ce a mai rămas din trup a fost tăiat in patru si tintuit – pentru infricosarea multimilor – pe portile orașelor Buda, Pesta, Oradea si Alba Iulia.

1600: La Dieta de la 20–27 iulie 1600 de la Alba Iulia, nobilii au cerut Domnului Mihai Viteazul pedepsirea iobagilor care au fugit de pe moșii, care s-au alăturat oștii acestuia și care au prădat în Transilvania, încurajați că Domnul era „de-al lor”.

Există însă și două decizii luatede Dietă la „dorința” (porunca) lui Mihai Viteazul, una privind dreptul la pășunat și a doua privind scutirea preoților români de „robotă”.

1707: S-a încheiat în Moldova a doua domnie a lui Antioh Cantemir, fiul domnitorului Constantin Cantemir şi fratele principelui cărturar  Dimitrie Cantemir.

Foto: Constantin şi Antioh Cantemir, frescă din biserica mănăstirii Mera, județul Vrancea.

Antioh Cantemir, fiul cel mare al lui Constantin Cantemir (n. cca. 1670 – d.1726  la Constantinopol), a fost numit domn al Moldovei în decembrie 1695.  

Mazilit în septembrie 1700, în urma intervenției la Poartă a domnului Munteniei, Constantin Brâncoveanu, a reprimit domnia în februarie 1705.

A fost din nou mazilit în iulie 1707, din cauza pârilor la Poartă ale lui Mihai Racoviță. Începe a doua domnie a lui Mihai Racoviţă. 

1707 Mihai Racoviță

Mihai Racoviță (cca. 1660 – iulie 1744), boier din țară, din sânge Cantacuzinesc, a fost domn în Moldova de trei ori: septembrie 1703–februarie 1705; 20/30 iulie 1707–17/27 octombrie 1709 și 25 decembrie 1715/5 ianuarie 1716–25 septembrie/7 octombrie 1726.

A fost căsătorit de două ori, întâi cu Safta, fiica lui Constantin Cantemir, apoi cu Ana, fiica cămărașului Dediu Codreanu; a avut șapte copii. În țară a avut de luptat cu partidele boierești, iar în afară cu pretendenții de la Poartă.

Banii mulți pe care îi reclamau aceste lupte l-au silit să mărească birurile existente și să introducă altele noi.

În a doua domnie a fost mazilit și dus la Constantinopol din cauza uneltirilor cu Petru I al Rusiei, iar pe tron a urcat Nicolae Mavrocordat

1709: Iau sfârşit „lucrările de întregire” a Şcolii de la Sf. Sava din Bucureşti, cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Şcoala de la Sf. Sava a fost înfiinţata in anul 1688, de Constantin Cantacuzino împreună cu fratele său, Şerban Cantacuzino .

1709 Academia Domnească De La Sf Sava

În anul 1694, domnitorul Constantin Brâncoveanu (1654-1714) a transformat această şcoală în Academie Domnească, stabilind o programă de învăţământ şi dându-i fonduri materiale.

Această şcoală domnească, cea mai înaltă din Ţara Românească, şi-a început activitatea lângă Mănăstirea Sf. Sava, chiliile acesteia găzduind vreme de un secol şi jumătate prima formă de învăţământ superior din Ţara Românească.

Constantin Brâncoveanu rezideşte biserica mănăstirii (1709), lărgindu-i zidurile, cât şi clădirea Academiei.

Între anii 1848-1870 sunt dărâmate toate clădirile, inclusiv biserica brâncovenească, mult prea slăbite de cutremure; în anul 1877, pe locul fostei biserici a fost aşezată statuia lui Mihai Viteazul (azi în Piaţa Universităţii), iar pe locul clădirilor vechii Academii Domneşti s-a construit, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, o clădire mult mai încăpătoare – Universitatea de astăzi.

1838: S-a născut publicistul Ambrosiu Dimitrovici (Dimitrovitza).

A desfăşurat o bogată activitate ca membru şi secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866; (m. 1866).

1848: Are loc o mare manifestaţie de protest pe Câmpia de la Filaret („Câmpia Libertăţii”) din Bucuresti, împotriva încălcării teritoriului Ţării Româneşti de către armata otomană (20 iulie/1 august), în timpul Revoluției de la 1848.

Chiar a doua zi după trecerea Dunării de către trupele otomane și pătrunderea lor pe teritoriul Țării Românești, la 20 iulie/1 august, la București, „adunarea poporului român pe Câmpul Libertății” de la Filaret, într-un număr impresionant de 30.000 de oameni, a protestat împotriva faptului că „armatele turcești trecură Dunărea și intrară pe pământul românesc, fără nici un manifest, fără nici un motiv, împotriva tuturor tractatelor și împotriva dreptului neamurilor”.

 1860: S-a născut medicul Alexandru Obregia, autorul unor studii privind morfologia sistemului nervos.

A avut importante contribuţii în domeniul psihiatriei si a fost  unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România; (m. 1937).

Imagine similară

Este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital care-i poartă, în prezent, numele (Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia).

NOTĂ: Volumul „Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii” dă ca data a naşterii sale, ziua de  26 iulie 1860.

1862: S-a născut la Bereşti (jud. Covurlui), Paul Bujor, zoolog, membru de onoare şi membru titular onorific al Academiei Române din 1948, fondatorul învăţământului universitar de morfologie animală şi al cercetărilor zoomorfologice din România, unul dintre creatorii şcolii româneşti de hidrobiologie ; (m. 17 mai 1952, Bucureşti).

P Bujor.TIF

A absolvit cursurile Facultatii de Ştiinţe din Bucureşti, iar in 1887 pleacă la Paris si apoi la Geneva, unde obţine doctoratul în ştiinţele naturale (1891).

la 30 septembrie 1895, este numit  profesor de zoologie şi morfologie animală la Universitatea din Iaşi (până în 1936). 

A editat impreuna cu Constantin Stere si Garabet Ibrăileanu, începând cu martie 1906, revista periodică literar-artistică şi ştiinţifică Viaţa Românească.

A fost preşedintele Senatului in perioada 28 noiembrie 1919 – 26 martie 1920.

1862: S-a născut la Berești, Galați, zoologul Paul Bujor; d.17 mai 1952, București.

1862-1952 Paul Bujor

A fost membru de onoare (din 1935) al Academiei de Științe din România, membru de onoare (din 1948) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Științe din București, a plecat la Paris, pentru a studia biologia, iar ulterior, la Geneva, unde s-a specializat în morfologia animală. A revenit în țară ca asistent la Facultatea de Științe din București, iar în 1896 a preluat catedra de morfologie animală a Universității din Iași, unde a predat până la pensionare, în 1936.

A devenit Doctor în Științe naturale, în 1931, în Elveția. Împreună cu Constantin Stere și Garabet Ibrăileanu a editat revista periodică literar-artistică și științifică Viața Românească și a condus Analele științifice ale Universității din Iași. Cea mai mare parte a activității sale a fost consacrată cursurilor și lucrărilor practice cu studenții, precum și studiilor științifice, acestea fiind grupate pe trei direcții principale: morfologie descriptivă, hidrobiologie și zoologie experimentală. Multe dintre cercetările sale, formele de viață din lacurile sărate, formarea nămolului din lacul Techirghiol, etc., sunt considerate premiere mondiale, fiind citate și astăzi în literatura de specialitate.

1868: S-a născut la Toplița, Harghita, primul Patriarh al României, Miron Cristea;( d. 6 martie 1939, la Cannes, în Franța) .

1868-1939 Miron Cristea

Publicist, filolog și teolog, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, politician și membru de onoare (din 1919) al Academiei Române. senator, regent (20 iulie 1927–8 iunie 1930), prim-ministru al României (1938–1939). A studiat la Institutul Teologic din Sibiu (1887–1890). Ca învățător-director la Școala confesională românească din Orăștie, a colaborat la Telegraful Român. A obținut titlul de Doctor în Filologie (1895) cu teza Viața și opera lui Eminescu. În timpul studenției, a fost jurnalist la ziarele TribunaDreptatea, Gazeta Transilvaniei și a fost ales secretar al Societății studențești „Petru Maior”. La Sibiu a fost secretar eparhial, apoi consilier mitropolitan al Arhiepiscopiei Sibiului, a fost hirotonit (ianuarie 1900) ca diacon necăsătorit, apoi ridicat la rangul de arhidiacon, tuns în monahism la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, cu numele de monah Miron, apoi hirotonit ieromonah. În 1908 a fost ridicat la rangul de protosinghel. A militat asiduu pentru emanciparea culturală a românilor din Transilvania, prin înființarea Băncii Culturale Lumina, susținerea înființării Muzeului etnografic și de artă din Sibiu, înființarea Societății pentru crearea unui fond de teatru român, etc. A devenit episcop al Caransebeșului, a participat, alături de episcopul unit Iuliu Hossu, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 și a făcut parte din delegația românilor transilvăneni care a prezentat actul unirii la București, fiind ales mitropolit primat al Bisericii din România întregită, definitivând unificarea eclezială prin întocmirea rânduielilor și așezămintelor fundamentale ale Bisericii românești unificate. La 4 februarie 1925, a fost ales patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, devenind astfel primul patriarh al creștinismului ortodox românesc

1872: S-a născut Gheorghe Munteanu-Murgoci, geolog, mineralog şi pedolog; şi-a înscris numele, împreună cu Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan, printre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1923; (m. 1925).

1883: S-a născut Luiza Zavloschi, de profesie  învăţătoare, prima femeie primar din România.

În primăvara anului 1930, mai mulți țărani fruntași i-au cerut să candideze la primăria comunei Buda (jud. Vaslui), împotriva reprezentantului partidului de guvernământ, de care erau nemulțumiți; (m. 1967).

1896: S-a născut Bitay Árpád, istoric literar maghiar din România, autorul unor traduceri din poezia română în limba maghiară, al unei al unei istorii a limbii române în limba maghiară şi al unei istorii a literaturii maghiare în limba română ; (m. 1937).

1896: Poetul, prozatorul şi dramaturgul Alexandru Macedonski a scos primul număr al cotidianului „Liga ortodoxă”, cu apariţie până la 1 ianuarie 1897.

Foto: Alexandru Macedonski (1854-1920)

Militând pentru modernizarea poeziei româneşti şi fiind în polemici dure cu junimiştii (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Ioan Luca Caragiale), Macedonski a iniţiat cenaclul şi revista „Literatorul“, precum şi acest cotidian ortodox.

Revista avea şi un supliment literar care apărea săptămânal, supliment în care au debutat Tudor Arghezi, sub primul său pseudonim, Ion Theo (la vârsta de 16 ani), şi Grigore Pişculescu, viitorul scriitor Gala Galaction.

1902: S-a născut geologul Sabba S. Ştefănescu.

A desfăşurat o intensă activitate de cercetare, în principal în cele două discipline pe care le-a profesat la catedră: teoria câmpului electromagnetic şi prospecţiuni electrice; membru titular al Academiei Române din 1963; (m. 1994).

 1919: Între 20  iulie – 4 august se desfăşoara o ofensivă a trupelor Republicii Ungare a Sfaturilor pe Tisa (20-23 iulie), urmată de o contraofensivă viguroasă a Armatei române (24-26 iulie), care după trecerea Tisei  înaintează impetuos şi intra în Budapesta (4 august).

Imagine similară

Foto: 1919 – Armata Română în faţa Parlamentului din Budapesta

 1919: A murit Vasile G. Morţun, autor dramatic, prozator şi publicist; om politic: a fost primul deputat socialist în Parlamentul României în 1888; a trecut, în 1899, la liberali (deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri) (n. 1860).

NOTĂ: Unele surse dau ca data a moartii sale 30.VII.1919.

1927: A decedat regele Romaniei,  Ferdinand I; ( n. 24 august 1865).

Funeraliile regelui Ferdinand I - Ferdinand I Întregitorul

 Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen  a fost rege al României (1914-1927), nepot de frate al regelui Carol I, caruia i-a succedat   în 1914, la tron.

A  fost al doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern – Sigmaringen și al Infantei Antónia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei și al reginei Maria a II-a.

Familia sa făcea parte din ramura catolică a familiei regale prusace de Hohenzollern.

Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914.

Regele Ferdinand | Muzeul virtual

A condus România pe timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excludere sa din Casa Regală de Hohenzolern, de către șeful acestei case, împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei.

Faptul că a ales să lupte de partea aspirațiilor poporului său împotriva propriei familii regale a făcut ca în Romania să mai fie numit și „Ferdinand cel Loial” sau „Ferdinand Întregitorul”.

La sfârșitul războiului România a încheiat procesul de realizarea a statului național-unitar, prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat.

La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Ferdinand s-a încoronat ca primul Rege al României Mari.

În anii care au urmat Primului Război Mondial România a cunoscut o serie de transformări profunde, în special prin aplicarea reformei agrare și a votului universal.

 După înfăptuirea României Mari, a sprijinit toate iniţiativele menite să ducă la importante transformări în viaţa economică, social-politică şi culturală a ţării.

A fost membru de onoare al Academiei Române (1890)si preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române (1914-1927);.

A fost înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş.

 1927: La  varsta  de numai cinci ani, prinţul Mihai I devine Regele Românilor, în urma morţii regelui Ferdinand I.

Prințul Mihai A Devenit Regele Românilor

Mihai I al Romaniei. Regele nostru. Martori, experiente, amintiri regale -  Alexandru Muraru - Libris

 Prinţul Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul regelui Ferdinand I, începe prima sa domnie sub numele de  Mihai I, 1927-1930.

Fiind minor, atributiile sale erau exercitate de o Regenţă aleasă la 4 ianuarie 1926 pentru perioada  minoratului acestuia

 1927: S-a născut la Hrupişta, în Grecia, Matilda Caragiu Marioţeanu, lingvist de origine aromâna, specialistă în dialectologie, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române din anul 1993 şi membru titular al acestui înalt for de cultură din 2004. 

matilda caragiu marioteanu | Blogul Cristinei Bazavan

A fost sora marelui actor  Toma Caragiu.

A publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă.

 A decedat la data de 11 martie 2009, în Bucureşti.

 1933: S-a născut matematicianul Ciprian Foiaş, stabilit în SUA, din 1979.

În 1958 devine cercetător la Institutul de Matematică al Academiei, iar în 1961 obţine doctoratul în matematică.

În 1963 preia funcţia de conferenţiar la Institutul Pedagogic de Trei Ani. În anul următor este numit şef de sector la Institutul de Matematică al Academiei.

A fost profesor la Catedra de Analiză Matematică la Universitatea din Bucureşti.

A aplicat, pentru prima dată, distribuţiile vectoriale în teoria spectrală, rezultatele sale fiind folosite de numeroşi matematicieni români şi străini.

Este membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1994.

  Potrivit acad. Solomon Marcus, Ciprian Foiaş este cel mai mare creator de şcoală din matematica românească, fiind considerat, alături de Dan Virgil Voiculescu şi George Lusztig, cel mai bun matematician român al ultimei jumătăţi de secol.

1934: A murit Ştefan Zeletin (pseudonim al lui Ştefan Motăş), sociolog, economist şi filosof de orientare neoliberală; (n. 1882).

1936: Au luat sfarsit lucrarile Conferintei de la Montreux din Elveţia, convocată de către Turcia în scopul revederii acordului strâmtorilor, adoptat la Conferinţa de la Lausanne din 1922-23.

In urma acestei conferinte, la care  au participat Turcia, URSS, Marea Britanie, Franţa, Bulgaria, România, Grecia, Iugoslavia, Australia şi Japonia, la data de 21 iulie a fost semnata  Convenţia de la Montreux, prin care  Turcia era  autorizata sa fortifice stramtorile Dardanele si Bosfor, cu obligatia de a  garanta  in timp de pace, trecerea liberă a  tuturor navelor.

1942: S-a născut publicistul şi analistul economic Ilie Şerbănescu.

A fost pentru scurt timp ministru al reformei în Cabinetul Ciorbea (din decembrie 1997 până în aprilie 1998).

1943: In Basarabia, la Copăceni, județul Bălți (azi în R.Moldova), s-a născut poetul, publicistul şi omul politic român Adrian Păunescu.

Adrian Păunescu (n.1943-d.2010), poet basarabean

Adrian  Păunescu,  cunoscut mai ales ca poet şi ca organizator al Cenaclului Flacăra, a fost  unul din cei mai prolifici poeţi români contemporani.

Adrian  Păunescu s-a refugiat în județul Dolj impreuna cu familia, după revenirea sovieticilor în 1944 in Basarabia.

A debutat ca poet în 1960.

Din 1973 conduce Cenaclul “Flacăra” și revistele, pe care l-a înfiinţat, care au exercitat o atracţie indiscutabilă asupra tineretului şi a vieţii publice din România datorită combinaţiei de idei de stînga de inspiraţie occidentală şi de naţionalism.

Mulţi artişti pe care autorităţile comuniste îi puteau considera “subversivi”, au fost lansaţi sau promovaţi de Păunescu prin Cenaclul Flacăra.

Devenit incomod, este destituit în iulie 1985. Pretextul imediat a fost scandalul busculadei iscate la concertul Cenaclului Flacăra din Ploieşti, in iunie 1985.

În perioada comunistă, a fost considerat de mulţi români un sicofant, pentru felul în care îl lăuda pe dictatorul Nicolae Ceauşescu.

După căderea comunismului nu i s-a permis reîntoarcerea la conducerea revistei Flacăra, astfel că, în toamna anului 1990 fondează revista “Totuşi iubirea”.

În calitate de publicist a mai condus ziarul “Sportul românesc“, o scurtă perioadă în 1999, şi a realizat emisiuni de fotbal la “Antena 1“.

Aurel Martin se pronunță asupra creației poetice păunesciene zicînd că e “un poet de netăgăduit talent, înzestrat cu harul de a transfigura realitatea cotidiană şi, într-un fel, de a demistifica, stabilind relaţii noi între fenomene sau între om şi lumea înconjurătoare, răsturînd, dacă e cazul, înţelesuri vechi, propunînd în locu-le altele inedite, şi umplînd cu eul său omniprezent spaţiile Universului.”

 A fost  membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a R.Moldova.

1971: A fost dată în exploatare definitivă ecluza românească de la  hidrocentrala Porţile de Fier I.

1991: Constituit în mai 1990, Partidul România Mare este înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti.

2004: A murit Paul Tomiță, unul dintre iniţiatorii golfului în România ; (n.12 iunie 1914, Pianu de Sus).

Foto: La implinirea vârstei de 90 de ani

 I-a avut printre alţii, ca elevi pe Regele Mihai I al României, pe Regina Maria, sau pe membrii familiilor princiare Cantacuzino, Bibescu, Brâncoveanu sau Ştirbei.

Paul Tomiță a construit un teren de golf la Pianu, in judetul Alba şi a înfiinţat un club de golf care îi poartă numele.

Tomiță a participat, între 1968-1973, la opt Campionate Mondiale de Golf.

2014: A decedat  sculptorul român Constantin Lucaci ; (n. 1923).

 2016: A decedat maestrul teatrului românesc, actorul Radu Beligan.

S-a născut pe 14 decembrie 1918, în satul Gălbeni din judeţul Bacău. 

Pe linie maternă era grec de origine, iar pe linie paternă, urmaşul unuia dintre fraţii lui Ion Creangă.

In anii 1937-1938 studiază Dreptul şi Filosofia la Bucureşti si se inscrie la Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică, profesoară Lucia Sturdza Bulandra – studii neterminate

A fost unul dintre discipolii actriţei Lucia Sturdza Bulandra şi al scriitorului Eugen Ionescu. Beligan este privit în general ca unul dintre numele majore ale teatrului românesc, cu un repertoriu complex, clasic şi modern.

A ocupat funcţiile de director al Teatrului de Comedie, între anii 1961 şi 1969, şi al Teatrului Naţional din Bucureşti (TNB), între anii 1969 şi 1990.

Radu Beligan a fost în perioada 1969 – 1989 membru al Comitetului Central (CC) al Partidului Comunist Român (PCR), precum şi deputat al Marii Adunări Naţionale (MAN) între anii 1961 – 1975.

A fost unul dintre cei mai mari actori de film, teatru şi televiziune din România, cu o carieră care se întinde pe parcursul a aproape 80 de ani, cu peste o sută de roluri în teatru, cinematografie și televiziune..

Longevitatea sa  artistică a fost recunoscută şi de reprezentanţii Guinness World Records, pe 15 decembrie 2013 fiinde inclus in Cartea Recordurilor ca cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru.

 A fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2004.
În data de 27 martie 2011 a primit o stea pe Walk of Fame Bucureşti.

I s-a acordat numeroase premii si distinctii printre care  titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă şi pentru activitate merituoasă” si Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru activitate îndelungată în teatru şi merite deosebite în domeniul artei dramatice”. 

A fost de asemenea Membru de Onoare al Academiei Române,2004,  Decorat cu Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur şi colan, Decorat cu Ordinul Serviciul Credincios „Mare Ofiţer”,  Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, 2003, Marele Premiu acordat de Guvernul României, în cadrul Premiilor Naţionale de Teatru, 2002 .

Preşedintele Franţei, Jacques Chirac a semnat Decretul prin care Radu Beligan era numit în grad de Ofiţer al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare, 2002. A primit si Trofeul Eugene Ionesco, 1999, PRIX 14 JUILLET 1998 al Ministerului de Externe din Franţa Premiul Academiei Române, 1997.

A mai primit titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei „George Enescu” din Iaşi, 1994, Premiul Academiei „Le Muse” din Florenţa, 1980.

20 iulie este:

În România –  Ziua aviaţiei şi a apărării antiaeriene.

Pionierii aviaţiei româneşti au ales, în 1913, ca „patron” al aviaţiei pe Sf. Măritul Prooroc Ilie Tesviteanul .

NOTĂ: La 17 iunie se sărbătoreşte „Ziua aripilor româneşti”, pentru a marca primul zbor efectuat, în anul 1910, de către Aurel Vlaicu cu un aparat construit de el.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/07/20/o-istorie-a-zilei-de-20-iulie-video/

CALENDAR CREŞTIN ORTODOX

Sfântul Ilie

Imagini pentru sfantul ilie photos

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este sărbătorit in fiecare an, pe 20 iulie. A trăit in Regatul de Nord al lui Israel, cu mai bine de 800 de ani înainte de Hristos, în vremea domniei regelui Ahab şi a fost fiul preotului Sovac (din neamul lui Aaron), care locuia în cetatea Tesve, din Galaad (Israel), situata dincolo de Iordan. De aici avem si numele prorocului – Ilie Tesviteanul.

Vechiul Testament istoriseşte despre faptele lui minunate in cartile numite Regi.

Este ales de Dumnezeu sa certe aspru pe regele Ahab si pe cei care-l urmau pe calea pagâneasca a adorarii zeului Baal.

Sfântul Ilie a fost hranit in chip minunat de corbi pe cand era retras la paraul Cherit si de un inger pe drumul spre Muntele Horeb; datorita rugaciunii sale, Dumnezeu opreste ploaia timp de trei ani si jumatate; inmulţeste faina si uleiul vaduvei din Sarepta Sidonului si il invie pe fiul ei; a chemat foc din cer prin care a ars jertfa adusa de el lui Dumnezeu; a inlaturat cultul zeului Baal; l-a vazut pe Dumnezeu in isihie, (vantul linistit); a fost ridicat in carul de foc si s-a aratat la Schimbarea la Faţă a Mantuitorului de pe muntele Tabor.

Sfântul este reprezentat iconografic, cel mai adesea, fie la intrarea  peşterii sale (hranit de corb), fie in carul de foc (in care a fost rapit la cer).

Sfântul Ilie este socotit şi protoparintele monahismului crestin.

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.
  10. istoriculzilei.blogspot.ro;
  11. CreștinOrtodox;
  12. Cinemagia.ro.

20/07/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 19 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 19 iulie în istoria noastră

1527: Localitatea Olănești a fost prima dată atestată documentar. Actualul oraș Băile Olănești, situat în Depresiunea Olănești, la poalele Munților Căpățânii, cuprinde între hotarele sale 8 foste comune, sate și cătune, devenite azi localități componente.

Primaria Orasului Baile Olanesti - Home | Facebook

Cea mai veche localitate atestată documentar în Băile Olănești este Cheia, într-un hrisov din 3 mai 1502, prin care Voievodul Radu cel Mare al Munteniei dona Mănăstirii Govora sate, munți, mori și vii: „Și iar să le fie la Cheae a patra parte, oricât este partea lui Iuga, pentru că a dăruit-o Iuga Sfintei Mănăstiri”, a doua fiind atestată Olănești, la 19 iulie 1527, când voievodul Radu de la Afumați întărește jupanului Goran spătar și fratelui său Albul părți de moșie în Iaroslăvești „ […] și în Olănești și pretutindeni”.

1612 : S-a desfășurat bătălia de la Cornul lui Sas.

1612 Ștefan Al Ii-lea Tomșa

Lupta s-a purtat pe malurile Prutului (în prezent, în zona comunei Popricani, Iași) între Domnul Moldovei, Ștefan al II-lea Tomșa cu oastea de țară și ajutor tătăresc și armata pretendentului la tron, Constantin Movilă, sprijinit de oștile polone conduse de Ștefan Potocky, ginerele lui Ieremia Movilă, la Cornul lui Sas.

În urma luptei, comandantul polon, Potocki a căzut prizonier și a fost întemnițat, iar Constantin Movilă a murit la trecerea Nistrului. Ridicând în ranguri boieri noi, pe Mîrza (vel-vornic), Costache Roșca (vel-vistiernic), Vodă Ștefan Tomșa s-a răzbunat, având loc o cruntă represiune împotriva marii boierimi filo-polone – toți au fost decapitați, iar moșiile multora au fost confiscate.

1827: S-a declanșat cel mai mare incendiu din istoria Iașiului.

În data de 19/31 iulie 1827 a avut loc cel mai cumplit incendiu din istoria Iașilor. Început la Casa Burchi-Zmeu, „în podul careia se fierbeau vodcile cu siropuri de zmeură și fruntea rachiurilor de perje”, o treime a orașului, cu locuințele de pe Ulița mare și Curtea domnească, a căzut pradă flăcărilor.

Devastatorul incendiu a distrus aproape jumătate din oraș – locuințele de pe Ulița Mare și Curtea Domnească au căzut pradă flăcărilor.Prințul Nicolae Șuțu povestește în memoriile sale: „Stând dinaintea unei ferești, zării o lungă și groasă coloană de fum ce se ridica după un deal […] Ardea în Iași […] Toată Ulița Mare, începând de la clădirile unde se află acum Academia și până la Curtea Domnească, era cuprinsă într-o flacără întreagă”.

La rândul său, consulul Franței nota: „Nu se văd decât oameni disperați ce plâng pe locul unde și-au pierdut averea sau părinții și prietenii”. „La 1827, iulie în 19, au fost focul cel mare în care s-au topit ispisoace și acte vechi ale pământului, aflătoare în arhiva Vistieriei și a Divanului, ce se ținea de condicarul Curții sau izbașa“, a scris mai târziu cronicarul Manolache Drăghici…

1827 Cel Mai Mare Incendiu Din Istoria Iașiului

1848: Revoluția de la 1848 în Țările Române – Invazia trupelor ruse și otomane.

Conform înțelegerii ruso-turce, rușii au invadat Moldova iar turcii au pătruns în Țara Românească. Rusia a trimis trupe doar în Moldova, unde prezența lor a fost socotită de unii consuli europeni drept o invazie. Ministerul de Externe al Rusiei, printr-o notă diplomatică blama tendințele românilor de a se uni într-un stat daco-român independent. Dezavuarea a constat în intervenția armată în Moldova – prin ocuparea orașului Iași – și apoi în Țara Românească – prin trecerea Milcovului. Puterile occidentale priveau cu îngrijorare ocuparea Moldovei de către ruși, dar cancelarul Nesselrode încearcă să-i liniștească, trimițând la 19 iulie către misiunile sale diplomatice o circulară în care afirma că Rusia nu ar fi intervenit, dacă mișcările ar fi fost expresia întregului popor moldo-valah și nu expresia unui „mic grup de nebuni care își datorau ideile programatice unui plagiat din propaganda democratică și socialistă europeană”.

Guvernul revoluționar a trimis o delegație la cartierul general al comandantului trupelor turce, Soliman Pașa, din Giurgiu, asigurându-l de relațiile cordiale ale guvernului revoluționar față de turci. La 19/31 iulie, Suleiman-pașa a trecut Dunărea la Giurgiu împreună cu o parte a armatei, cu scopul de a restabili „ordinea legală” și de a proteja „vechile drepturi și instituțiuni ale țării”. În caz de împotrivire, Suleiman-pașa atrăgea atenția că „dacă […] mai stăruiți încă să țineți țara într-această poziție falsă și să urmați sistemul arbitrar, eu nu mă voi împiedica de a înainta în interiorul țării cu forța armată pe care o am la dispoziție ca cel din urmă mijloc de a executa ordinele majestății-sale împărătești […]”.

1848 (19/31 iulie):  Ministerul de Externe al Rusiei emite o Notă circulară a prin care erau blamate tendinţele românilor de a se uni într-un stat daco-român independent.

Dezavuarea s-a materializat prin intervenţia armată în Moldova (la 28 iunie/8 iulie, trupele ruse ocupaseră oraşul Iaşi) şi apoi în Ţara Românească (la 15/27 septembrie trupele ruse trec Milcovul).

1849 : Bătălia de la Albești (Bătălia de la Sighișoara).

A fost o luptă importantă din cadrul Revoluției Maghiare de la 1848–1849, între Armata Revoluționară Maghiară, susținută de un grup de voluntari polonezi sub comanda generalului Józef Bem și Corpul V al Armatei Ruse comandat de generalul Alexander von Lüders, sprijinit de câteva unități austriece conduse de generalul Eduard Clam-Gallas (19/31 iulie).Bătălia a fost câștigată de către armata ruso-austriacă și se presupune că poetul și eroul național maghiar Sándor Petőfi ar fi murit pe câmpul de luptă, deși trupul său nu a fost niciodată găsit.

 1852: S-a născut generalul român Grigore Crăiniceanu.

Foto: Grigore Crainiceanu (n. 19 iulie 1852, Bucuresti; d. 1 octombrie 1935, Bucuresti), politician si general roman.

A participat la Razboiul de independenţă (1877-1878) şi la Primul razboi mondial (1916-1918). 

Intre 1 noiembrie 1909 si 28 decembrie 1910, generalul Grigore Crainiceanu a fost Ministru de Razboi in guvernul Ion I. C. Bratianu, succedându-i ministrului interimar de razboi, Toma Stelian, care a fost în funcţie între 4 martie si 1 noiembrie 1909. In 1916  fost comandant al Armatei a II-a.

 A fondat „Revista armatei ” (1883) si „Cercul publicatiunilor militare” (1889). 

 1856: A fost emisă nota-circulară a Porţii Otomane adresată Puterilor garante, prin care aceasta se pronunţa împotriva dreptului viitoarelor Adunări ad-hoc ale Principatelor Române de a discuta problema Unirii (19/31).

1874: S-a născut la Galați, Constantin Levaditi, inframicrobiolog român, autorul unor  cercetări originale în domeniul poliomelitei și encefalitei.

A fost unul din fondatorii stiintei virusologiei pe plan mondial; (d.5 septembrie 1953).

1877: Marele duce Nicolae, comandantul suprem al armatelor ruseşti de pe frontul antiotoman din Bulgaria, a adresat principelui roman Carol I o telegramă cifrată în care, relatându-i despre înfrângerea suferită de trupele ruseşti în cea de-a doua bătălie de la Plevna, i-a cerut cu insistenţă ajutorul.

Primele unităţi ale Armatei Române au trecut Dunărea şi au luat în primire paza podului de vase Zimnicea-Svistov (19/31).

 

De 10 Mai. Tinerețea și pregătirea militară a Regelui Carol I, un  Hohenzollern devenit supus otoman pentru România – Evenimentul Istoric

Principele Carol de HohenzollernSigmaringen (n.1839-d.1914), rege al României 1866-1914

La 19 iulie 1877, stil vechi (31 iulie 1877, stil nou), Principele Carol a primit telegrama care relata că rușii au suferit o înfrîngere completă la Plevna, în Bulgaria, în timpul  Războiului ruso-turc de la 1877-1878.

O parte din trupele rusești  au intrat în panică, Marele Duce Nicolae al Rusiei și-a mutat cartierul general şi  însuși țarul Alexandru II-lea era gată să se retragă peste Dunăre.

În telegrama către Carol, Marele Duce Nicolae al Rusie scria:

1877 Telegrama Marelui Duce Nicolae

Turcii au conccentrat la Plevna cele mai puternice forțe armate, copleșindu-ne. Te rog să demonstrăm că suntem uniți și, dacă e posibil, treci Dunărea pe unde dorești.

Între Jiu și Corabia, această demonstrație este indispensabilă ca să-mi ușurezi mișcările. Nicolae”.

Principele Carol a tărăgănat intervenţia în razboi a  Armatei Române, până în momentul în care Marele Duce Nicolae al Rusiei  a solicitat  oficial ajutorul  militar românesc. 

A urmat  Bătălia de la Plevna, în care victoria armatei române a pus bazele independenței de stat a României.

 1891: S-a născut poetul Teodor Murăşanu, unul dintre animatorii vieţii literare din Transilvania interbelică.

A fondat şi a condus revista „Pagini literare” (Turda, 1934-1943), încurajând tinerii scriitori români ardeleni ai epocii; (m. 1966).

1900: S-a născut la  Tâmboeşti, Vrancea , inginerul şi geologul Iulian P. Gavăţ, pionier al geofizicii românesti de prospecţiune.

Impreună cu T. P. Ghiţulescu, a fost autorul primei lucrări româneşti de prospecţiune gravimetrică, executată pe masivul de sare de la Floreşti-Prahova).

A făcut parte din colectivul de redacţie al revistei Studii şi cercetări de geologie, geofizică şi geografie  (care a apărut cu acest titlu în perioada 1964-1989.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1955; (m. 1978).

1905 : S-a născut la Borșani, Bacău, Nicolae Carandino, ultimul dintre supravieţuitorii procesului Iuliu Maniu intentat de comunisti; A decedat la  data de 16 februarie 1996, București. A fost licențiat în matematică în 1929.

A lucrat ca observator, calculator la Observatorului Astronomic al Academiei Române. În 1934 a fost trimis la Paris pentru un stagiu de doi ani, unde a audiat cursurile profesorului Jean Chazy de la Sorbona. 

Nicolae Carandino - Brăila Portal

Reîntors în țară, a devenit astronom , apoi conferențiar la Catedra de Astronomie și Geofizică la Facultatea de Construcții din București, de unde a trecut la Institutul de Geologie, predând și la Universitatea din București geometria descriptivă, analiza matematică și mecanica cerească (1949–1952).

A fost profesor, șef de catedră la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești. În 1961 a fost definitivat ca profesor de astronomie la Facultatea de Matematică-Mecanică a Universității din București, iar din 1963 director al Observatorului Astronomic al Academiei Române din București.

A contribuit la studiul problemei celor trei corpuri din astrodinamică. A colaborat la Gazeta Matematică cu unele articole din geometria triunghiului. Din lucrările sale: Ecuații diferențialeElemente de mecanică cereascăGalileo Galilei,deschizătorul de drumuri în astronomie.

A fost gazetar, director al ziarului „Dreptatea” în perioada 1944-1947 şi director de onoare la reapariţia acestuia, în 1990 şi director al Teatrului Naţional din Bucureşti.

El a făcut parte din grupul celor 4 oameni politici din conducerea Partidului Naţional Ţăranesc, desemnaţi de Iuliu Maniu să părăsească ţara, pentru a crea un nucleu credibil şi competent al rezistenţei româneşti în Occident.

În Romania, la Tămădău, are loc Înscenarea de la Tămădău, când lideri ai  PNȚ sunt arestați de securitate sub acuzația de trădare de țară, în  momentul în care încercau să se îmbarce

Grupul a fost  arestat la Tămădău, în zorii zilei de 14.07.1947.  

1907: S-a născut Constantin Drâmbă, astronom și matematician român, membru al Academiei Române; (d. 10.02.1997).

1907-1997 Constantin Drâmbă

1922: România a jucat primul meci în “Cupa Davis” pentru trofeul “Salatiera de Argint”, la Eastbourne,în Regatul Unit, cu India, pierzând cu 0-5 la Eastbourne.

1922 Nicolae Mișu, Cupa Davis

Echipa României a obținut prima sa victorie în anul 1928, la București, România–Belgia, 5-0 și prima victorie în deplasare în 1959 la Cairo, România–Egipt, 3-2, performanță reușită de Nicolae Mișu (foto), jucător și diplomat care a atins faza sferturilor de finală la Roland Garros, în 1926, și turul 3 la edițiile 1922 și 1924 ale turneului de la Wimbledon.

1923: S-a născut prozatorul român Constantin Ţoiu.

1931: A decedat Nicolae Constantin Paulescu, om de ştiinţă român, medic şi fiziolog, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti; (n.08.11.1869).

Este descoperitorul   hormonului antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai târziu insulină.

Nicolae Paulescu insulina

A efectuat cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin si a publicat  în august 1921, rezultatatele cercetărilor sale.

Abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei, faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923).

A fost membru post-mortem al Academiei Române din 1990.

1932:S-a născut la Braniște, Bălți istoricul si omul politic basarabean  Alexandru Moșanu; d.7 decembrie 2017, Chișinău.

A fost profesor universitar, doctor în științe istorice, precum și membru de onoare (din 1993) al Academiei Române.

1932-2017 Alexandru Moșanu

A studiat la Facultatea de Istorie a Universității de stat din Moldova (1952–1957). A lucrat în cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Științe al Moldovei, deținând pe rând funcțiile de laborant superior, cercetător științific inferior, cercetător științific superior și apoi secretar științific. În 1966 a susținut teza de doctorat în științe istorice la Institutul de istorie al Academiei de științe din URSS cu tema Mișcarea muncitorească și lupta celor două tendințe în Partidul Social democrat din România (1910-1914). Din 1976, și-a desfășurat activitatea didactică la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova, ocupând funcțiile de lector superior, șef al Catedrei de Istorie Universală Modernă și Contemporană, decan al Facultății de Istorie, (1989-1990). În perioada 1993-1997, a fost profesor universitar. A fost membru PCUS, unul dintre fondatorii Frontului Popular. A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 1990–1998 și a îndeplinit funcția de președinte al Parlamentului Republicii Moldova între 1990–1993, fiind primul care a ocupat această funcție.

1946: S-a născut  in Bucuresti, Ilie Nastase, jucător profesionist de tenis de câmp şi unul dintre cei mai importanţi jucători de tenis ai anilor 1970,  numărul unu mondial  in tenis de două ori, în 1972 şi 1973.

Ilie Năstase  a fost unul dintre cei mai importanți jucători de tenis ai anilor 1970, fiind  de două ori numarul unu  in clasamentul mondial, în  anii 1972 ai 1973.

Printre cele 57 de titluri la simplu  pe care Ilie Năstase le-a câștigat de-a lungul carierei sale, se numără și US Open in 1972,respectiv  Roland Garros  în 1973.

La dublu a câștigat turneele de la Wimbledon, în 1973, Roland Garros în 1970 și  US Open în 1975.

A câștigat de asemenea de patru ori  Turneul campionilor în anii 1971, 1972, 1973 și 1975. Pentru echipa de  Cupa Davis a României a jucat timp de 18 ani un număr de 146 de meciuri de simplu și dublu, câștigând 109.

Alături de Ion Ţiriac  a fost finalist al Cupei Davis de trei ori, în 1969, 1971 și 1972.

 1947: Sub acuzaţia că sunt „implicaţi într-o acţiune de răsturnare a regimului existent în România”, Parlamentul hotărăşte ridicarea imunităţii parlamentare unui număr de 6 deputaţi ţărănişti (Iuliu Maniu, Aurel Leucuţia, Emil Ghilezan, Vasile Serdici, Ilie Lazăr şi Gr. Niculescu-Buzeşti, care sunt arestaţi), iar presa PNŢ, în frunte cu oficiosul „Dreptatea”, este interzisă.

1954: S-a născut Liviu Dănceanu, compozitor de muzică contemporană, dirijor, publicist şi profesor; fondatorul şi conducătorul artistic al Atelierului de muzică contemporană „Archaeus”.

1954: S-a născut Elena Ştefoi, poetă, publicistă şi diplomată (fost ambasador al României în Canada).

1960: A murit istoricul Grigore Florescu, specialist în arheologia şi epigrafia epocii romane în Dacia; (n. 1892).

1965: Între 19 şi 24 iulie, la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu (1918-1989) a fost ales în funcţia de secretar general al Comitetului Central al P.C.R. (23 iulie 1965-12 august 1969). Din 12 august 1969 a fost ales secretar general al partidului, funcţie pe care a deţinut-o până la sfârşitul vieţii

Imagine similară

Dupa congres, Ceauşescu a strâns în mâinile sale toate instrumentele puterii din stat. 

1976: A murit  pictorul Henri Catargi (Togo), fost preşedinte al Fondului Plastic din Romania (1957-1959); (n. 6 decembrie 1894).

Prima expoziţie personală a pictorului a avut loc la Paris, în 1922, după care artistul a început să expuna lucrari  Bucureşti,  Belgrad, Praga, Berlin, New Delhi, Cairo, Londra şi Tokyo etc.

Pictorului Henri Catargi i s-a acordat titlul de  Artist al Poporului din Republica Populară Română „pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice şi cinematografiei”.

1979 : Terminarea lucrarilor de constructie a pasajului rutier denivelat Bucur-Obor din Capitala.

1981: În perioada 19-30 iulie, a avut loc, la Bucureşti, ediţia a XI-a a Jocurilor Mondiale Universitare de Vară (cu participarea a 5000 de sportivi din 85 de ţări), la care sportivii români au obţinut 67 de medalii.

1984: S-a născut la Brăila, înotătoarea română Diana Mocanu, dublă campioană olimpică la nataţie, la Jocurile de la Sydney.

Diana Mocanu a câştiga finala probei de 100 de metri spate, stabilind în acelaşi timp un nou record olimpic.

A fost pentru prima oară în istorie când un reprezentant al României a luat medalia de aur  într-un  concurs  de înot la Olimpiadă.

1993: A murit Dionisie M. Pippidi, istoric, arheolog şi epigrafist; cunoscător al antichităţii greco-romane, a adus contribuţii remarcabile atât în domeniul literaturii şi religiei antice, cât mai ales în cel al istoriografiei şi epigrafiei.

Dionisie Pippidi s-a căsătorit, în 1943, cu Liliana Iorga, una dintre fiicele lui Nicolae Iorga. Fiul lor este istoricul Andrei Pippidi.

Dionisie Pippidi

A fost șef de săpături pe șantierul de la  Histria si lui i se datorează prima sinteză a istoriei importantelor oraşe greceşti din Dobrogea (Histria, Callatis şi Tomis) şi a raporturilor acestora cu geţii.

A fost membru titular al Academiei Române din 1990; (n. 1905).

1995: Miniştrii de Externe ai României, Germaniei şi Franţei, Teodor Meleşcanu, Klaus Kinkel şi Herve de Charette, au semnat, la Paris, un document politic conţinând proiecte concrete de colaborare trilaterală în domeniul politic, economic şi militar.

 1996: La Atlanta (SUA) se desfășoară a XXVI-a ediție a Jocurilor Olimpice; delegația României cuprinde 168 de sportivi participanți la 18 dintre cele 31 discipline olimpice.

Prin numărul de medalii obținute, România s-a  clasat pe locul 14, intre tarile participante,cu patru medalii de aur, patru de argint și șase de bronz.

1999: Câteva sute de cercetători din cadrul unor institute din Bucureşti şi din ţară au pichetat  timp de trei ore sediul Guvernului, cerând primului ministru Radu Vasile să îşi respecte promisiunile privind finanţarea cercetării, cuprinse într-un acord semnat în primăvară, cu sindicatele din domeniu.

2000:  Preşedintele Republicii Portugheze, Jorge Sanpaio, a conferit premierului român, Mugur Isărescu, Ordinul Naţional “Infante Do Henrigue – Gra Cruz”,  cea mai înaltă distincţie portugheză.

2001: Legea  semnăturii electronice, a fost promulgată de preşedintele Ion Iliescu prin Decretul 608 din 17 iulie 2001.

2001: A fost deschis la Târgu Mureş, cel de-al treilea Centru de Transplant de celule stem din ţară.

2007: Fondul Proprietatea (FP) a primit un pachet suplimentar de 10,22% din capitalul Petrom de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), astfel că participaţia  acesteia la compania petrolieră a crescut la 20,11%.

 2011: A fost inaugurat primul cartier chinezesc din România şi cel mai mare complex Chinatown din Europa de sud-est, în localitatea ilfoveană Afumaţi, la 16 km de Bucureşti.

Aceasta  reprezintă prima etapă a unui proiect de investiţii ce valorează, la final, peste 100 milioane euro, se va desfăşura pe o suprafaţă de 40 hectare şi va include 3.275 de spaţii comerciale, 1.380 depozite logistice şi un complex rezidenţial.

2011: A decedat duhovnicul  român  Arsenie Papacioc ; (n.1914)

Din anul 1976 , era duhovnicul Manastirii Sfanta Maria din Techirghiol. Părintele Papacioc a trecut prin pușcăriile comuniste, unde a pătimit alături de parintele Iustin Parvu,Ioan Ianolide,Valeriu Gafencu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcanescu si altii.

 2013: Alpiniştii români Zsolt Torok, Marius Gane, Aurel Salasan şi Teo Vlad au reusit, în premieră românească, să cucereasca vârful pakistanez Nanga Parbat, înalt de 8125 m, numit şi „Muntele Destinului”, situat la capătul vestic al munților Himalaya.

 Vârful Nanga Parbat, al nouălea vârf ca înălţime din lume, este considerat de alpinişti unul dintre piscurile cele mai grele de escaladat.

Alpinişti români care au cucerit vârful Nanga Parbat din Himalaya. În imagine, Teo Vlad, Aurel Sălăşan,  Rab Nawaz Khan, ambasadorul Republicii Islamice Pakistan la Bucureşti,  Szolt Torok, Bruno Adamcsek, Marius Gane şi Muhammad Saleem

Alpinişti români care au cucerit vârful Nanga Parbat din Himalaya. În imagine, Teo Vlad, Aurel Sălăşan,  Rab Nawaz Khan, ambasadorul Republicii Islamice Pakistan la Bucureşti,  Szolt Torok, Bruno Adamcsek, Marius Gane şi Muhammad Saleem (foto: Epoch Times România).

2014: A decedat sculptorul şi profesorul Constantin Lucaci, laureat al Premiului Herder în 1984, devenit celebru  în special pentru fântânile sale cinetice şi sculpturile monumentale în piatră şi oţel; (n. 7 iulie 1923, în localitatea Bocşa (Banat).

Începând cu 1993 a fost profesor al departamentului de sculptură al Academiei de Arte Frumoase din Cluj. Operele sale monumentale se găsesc în diferite oraşe ale României, cele mai notabile fiind în Bucureşti, Constanţa, Brăila, Drobeta-Turnu Severin şi Reşiţa si  în numeroase muzee din ţară.

În anul 2007 s-a inaugurat Muzeul Constantin Lucaci, aflat sub egida Vaticanului, cîn Sanctuarul San Francesco di Paola, Calabria, Italia.

Sculptura  sa cinetică intitulata Stea este o parte a expoziţiei permanente „Fucina degli Angeli” din Veneţia. Alte lucrări ale artistului se găsesc în colecţii particulare sau publice din oraşele Anvers, Copenhaga, Ferrara, Milano, Roma, Veneţia.

A fost distins cu numeroase ordine si premii printre care se remarca :


1968 – Ordinul Meritul Cultural – Romania
1974 – Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România pentru artă monumentală
1982 – Ordinul de merit „Cavaler al Republicii Italiene”
1984 – Laureat al premiului Herder, decernat de Universitatea din Viena, pentru întrega sa operă
1990 – Premiul Academiei Române
1999 – Medalia de aur a Bienalei Internaţionale de artă dedicată lui Dante Alighieri, Ravenna, Italia.
2001 – Premiul Fundaţiei Culturale Române
2009 – Ordinul Serviciul Credincios în grad de cavaler.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfânta Macrina

Sfanta Macrina

Sfanta Macrina  s-a nascut in anul 327 si a fost sora Sfantului Vasile cel Mare si a Sfantului Grigorie de Nyssa. Sfanta Macrina a fost cea mai mare din cei zece copii ai acestei familii.

Sfanta Macrina a fost logodita cu un tanar nobil, care dupa un timp a murit.

Cand logodnicul ei a murit, Macrina nu a mai dorit sa se logodeasca cu alt barbat, spunand ca: “Nu este drept ca fecioara logodita o data cu un barbat sa caute dupa aceea iar logodna; chiar si dupa legea firii, trebuie sa fie o singura logodna, asa cum este o singura nastere, si o singura moarte.”

Dupa moartea logodnicului ei, Macrina intra in monahism impreuna cu mama sa, Emilia, nevoindu-se in asceza aspra.

Dupa un timp, mama sa Emilia si fratele sau, Sfantul Vasile cel Mare, au trecut la cele vesnice. La noua luni dupa moartea Sfantului Vasile, Sfanta Macrina a fost vizitata de Sfantul Grigorie de Nyssa, care a aflat-o pe patul mortii. Cei doi isi impartasesc amintiri despre Sfantul Vasile, vorbesc despre natura omeneasca, dumnezeiasca iconomie si despre viata de apoi.

Cu putin inainte de ceasul iesirii sufletului ei, Macrina s-a rugat Domnului astfel: “Stapane Atotputernice Doamne, Carele dai odihna trupurilor noastre prin somnul mortii pentru o vreme, Tu iara le vei scula pre ele la buciumul cel de apoi. Iarta-mi mie pacatele mele, Stapane Doamne lisuse Hristoase, si da-mi mie cu suflet curat sa ies inaintea Ta din acest trup stricacios, daruieste-mi mie ca sufletul meu fara de pacat sa se inalte, ca tamaia inaintea Ta.”

Dupa aceea s-a insemnat cu semnul Sfintei Cruci pe frunte, ochi, fata si inima, si si-a dat sufletul.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/07/19/o-istorie-a-zilei-de-19-iulie-video/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.
  10. istoriculzilei.blogspot.ro.
  11. CreștinOrtodox.ro.

19/07/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 18 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 18 iulie în istoria noastră 

1437: În Muntenia este atestată pentru prima dată documentar dregătoria  postelnicului.

La început, în Evul Mediu, postelnicul a fost un dregător de curte de mică importanță în Moldova și Muntenia, dar cu trecerea timpului a devenit din ce în ce mai important. I-a fost atribuită sarcina de a introduce soliile sau solicitanții în audiență la domnitor. Avea acces tot timpul la domn.

De aceea trebuia să cunoască și limbi străine. În secolele XVII-XVIII a devenit unul dintre principalii sfetnici ai domnului, și avea acces tot timpul la domn. Juca rol de mijlocitor între domn și dregători și reprezentanții statelor străine. În relația cu Poarta se ocupa de corespondența domnului cu aceasta și cu pașalele din serhaturi. În secolul XIX, pe măsură ce importanța diplomației a crescut și s-au înființat consulatele, marii postelnici au devenit un fel miniștri pentru relațiile cu exteriorul și aveau uneori împuternicire să negocieze cu străinii în numele domnului.

1711: Marea confruntare de la Stănileşti dintre forţele otomane şi cele ruso – moldovene, conduse de ţarul Petru I al Rusiei şi de Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei.

Victoria turcilor îl va obliga pe Cantemir să–şi părăsească tronul şi să se refugieze în Rusia, unde va deveni consilierul ţarului, iar în Moldova a fost introdus, la 6 octombrie 1711, regimul fanariot.

Foto: Portretul lui Dimitrie Cantemir (1673-1723), domn al Moldovei (mar.-apr.1693, 1710-1711)

La 18-22 iulie 1711 are loc Bătălia de la Stănileşti în urma căreia forţele ruso-moldovene sunt încercuite de turci, iar țarul Petru I este constrîns să semneze pacea la Vadul Huşilor.

Planul țarului Petru I era să traverseze Moldova, peste Dunăre, pe direcția Istanbul, expediația sa urmînd să fie un marș triumfal în principatele ortodoxe din balcani.

Armata rusă a ajuns la Iași la 5 iulie 1711 după care atacă Brăila (cetate turcească la acea perioadă) pentru a motiva românii din Valahia să se alăture campaniei antiotomane.

Otomanii, după lupte intense, cedează Cetatea Brăilei  la 25 iulie 1711. Această victorie va rămîne fără vreun rezultat din cauza contra-atacului turc din 11 iulie 1711 în Moldova. Turcii cu un efectiv de 120 000 oameni, au trecut  Dunărea la Oblucița.

Armatele țarului Petru I și domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir pornesc în marș spre otomani cu 38 000 ostași ruși și 6 000 moldoveni.

În apropierea localității Stănilești,  trupele ruso-moldovene sunt incercuite  la 20 iulie, iar turcii au bobmardat intens  și repetat tabăra rusă în ziua de 21 iulie.

Rușii vor contraatacă, dar fără succes  și după mari pierderi se vor retrage dupa ce  turcii au acceptat  mesajul de retragere al țarului. Unele izvoare indică faptul că retragerea armatei a fost cumpărată de ruși, cu șapte care de aur.

Domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir s-a  refugiat  în Rusia, unde a devenit consilier intim al ţarului.

În Moldova și în Valahia, în 1711 și respectiv 1714 au fost instaurate domniile fanariote, care au permis  Porții otomane sa-și întăreasca  pozițiile în cele doua principate române și să-şi păstreze  controlul asupra liniei Dunării de Jos.

 1848: Armata rusă intervine în Moldova şi Muntenia pentru înăbuşirea revoluțiilor izbucnite în aceste principate  române.

1867: S-a născut la Râmnicu Sărat, chimistul Ştefan Minovici, fratele medicului legist Mina Minovici şi a profesorului Nicolae Minovici.

Imagini pentru photo chimistul Ştefan Minovici,

I

Si-a legat numele de organizarea învăţământului farmaceutic românesc de rang universitar. A studiat la Berlin. În 1889 a luat inițiativa înființării Asociației generale a corpului farmaceutic din România.

A înființat în 1919 Societatea de chimie din România, devenit organismul oficial al României în Uniunea Internațională de chimie pură și aplicată cu sediul la Paris – organism care l-a onorat în 1925 cu funcția de vicepreședinte. Întreaga sa activitate științifică va fi înnobilată în 1932, când Facultatea de Farmacie, pe care el a creat-o și a condus-o, i-a decernat diploma de Doctor Honoris Cauza.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1925 si membru fondator al Academiei de Ştiinţe din România; (m.29 decembrie 1935).

1868: S–a născut Miron Cristea (Elie Cristea), mitropolit primat şi, din 1925, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1925–1939).

A fost  membru de onoare al Academiei Române din 1919.

A fost membru al Regenţei în timpul primei domnii a regelui Mihai I şi prim–ministru al României (1938–1939), în timpul dictaturii regale a regelui Carol al II-lea; (m. 6 martie 1939).

NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii sale ziua de 20 iulie 1868.

1884: A luat fiinţă Serviciul Meteorologic al României sub conducerea lui Ştefan Hepites şi având sediul în Herăstrău. La initiativa lui Stefan Hepites, Romania se inscrie  printre ţările fondatoare ale Organizatiei Meteorologice Internaţionale.

Din 1948, ţara noastră a devenit membră a Organizaţiei Metereologice Mondiale (OMM); (18/30.07.1884).

 1903: A decedat la Karlovy Vary, azi în Cehia, Anghel Demetriescu, teoretician şi critic literar roman ; (n. 1847, la Alexandria, Teleorman).S-a remarcat ca Istoric, profesor și scriitor; membru corespondent al Academiei Române.

1867: S-a născut la Râmnicu Sărat, chimistul român Ștefan Minovici ( 29 decembrie 1935, București).

Era fratele medicului legist Mina Minovici și al profesorului Nicolae Minovici, membru corespondent (1925) al Academiei Române, membru fondator al Academiei de Științe din România (1935). A studiat la Berlin. În 1889 a luat inițiativa înființării Asociației generale a corpului farmaceutic din România.

A înființat Societatea de chimie din România, devenit organismul oficial al României în Uniunea Internațională de chimie pură și aplicată cu sediul la Paris – organism care l-a onorat în 1925 cu funcția de vicepreședinte. Întreaga sa activitate științifică va fi înnobilată în 1932, cand Facultatea de Farmacie, pe care chiar el a creat-o și a condus-o, i-a decernat diploma de Doctor Honoris Cauza.

1908 : S-a născut la București, matematicianul  Nicolae-Victor Teodorescu ; d.7 martie 2000, București.

1908-2000 Nicolae-victor Teodorescu

A fost profesor universitar, membru titular (din 1963) al Academiei Române. În 1929 a devenit licențiat al Facultății de Științe din București, secția Matematică, a urmat studii post-universitare la Paris unde și-a susținut cu succes teza de doctorat, Derivata curbilinie și aplicațiile sale în fizica matematică (La derivee arcolaire et ses applications a la Physique mathematique, 1931), în fața unei comisii formată din Henri Villat (mare specialist în mecanica fluidelor), președinte și membrii Arnaud Denjoy (reprezentant al de frunte al școlii franceze de teoria funcțiilor) și Henri Beghin.

În mod excepțional, la susținere a fost invitat și profesorul Dimitrie Pompeiu. A fost decan al Facultății de Matematică-Mecanică a Universității din București, fiind considerat creatorul școlii românești de teoria ecuațiilor cu derivate parțiale, care „și-a dedicat cei peste 65 de ani de activitate Societății de Științe Matematice din România”.

A fost unul dintre inițiatorii organizării Olimpiadelor Internaționale de Matematică.

1914: Puterile Centrale cer României să intre în război de partea lor. Alexandru Beldiman, ambasadorul României la Berlin a trimis o scrisoare regelui Carol I , în care transmitea solicitarea Germaniei de intrare în război alături de Puterile Centrale. „Pozițiunea cea mai puțin profitabilă […] ar fi inacțiunea, nehotărârea și neutralitatea expectativă”, spunea Beldiman. El afirma că principalul impediment al intrării României în război, respectiv alăturarea de Austro-Ungaria și problema românilor din Transilvania, putea fi depășit în avantajul unor alte întregiri teritoriale, promise de Germania. La 18/31 iulie 1914, reprezentanții Antantei făceau cunoscut Guvernului României acordul țărilor lor privind unirea Transilvaniei cu Regatul României, în schimbul participării României la război împotriva Puterilor Centrale. La Consiliul de Coroană, convocat la 3 august s-a decis poziția de neutralitate a României.

1917 : S-a hotărât strămutarea unui al II-lea transport de bunuri și valori aparținând Băncii Naționale a României în Rusia, pentru a fi pus la adăpost în fața înaintării trupelor germano-austro-ungare.

1917 Protocol La A Doua Strămutare A Tezaurului

După primul transfer al tezaurului României, din 12–14 decembrie 1916, la 18 iulie 1917, Consiliul de Miniștri al României a hotărât un al doilea transfer, la propunerea lui , Nicolae Titulescu pe atunci ministru de finanțe. S-au făcut pregătiri pentru transportarea valorilor BNR, precum și a celor aparținând Casei de Depuneri și altor instituții publice și particulare.

Încărcarea trenului, care avea să conțină noul transport s-a făcut în perioada 23–27 iulie, în seara aceleiași zile pornindu-se spre Rusia. Transportul s-a făcut între 27 iulie–3 august, cu un tren de 24 de vagoane, din care trei vagoane reprezentau valorile BNR (cu o valoare declarată de 1.594.836.721,09 lei, dintre care aur efectiv în valoare de 574.523,57 lei, arhiva evaluată la 500.000 lei, restul reprezentând titluri, efecte, depozite și alte valori), iar 21 de vagoane valorile Casei de Depuneri (1.661 de casete, al căror conținut era de circa 7,5 miliarde lei).

1918: În Jurnalul Consiliului de Miniștri român din 18 iulie 1918 s-a publicat organizarea poliției din Basarabia. După Marea Unire, Ministerul de Interne a înființat la Chișinău un detașament cu un efectiv de 60 de jandarmi, numindu-l comandant al detașamentului pe locotenentul Alexandru Ștefănescu. Acest detașament s-a transformat ulterior în companie, efectivul acesteia crescând la 85 de jandarmi, iar mai târziu au ajuns la 150 de jandarmi.

1921: La ședința Comitetului Central al Partidului Ţărănesc, condus de Ion Mihalache, a fost aprobată cererea a 11 deputaţi și senatori basarabeni, membri ai Partidului Ţărănesc Basarabean, între care Constantin Stere și Pantelimon Halippa, de a fi primiţi în rândurile acestui partid. Fuziunea cu Partidul Țărănesc din Basarabia, a întărit curentul de stânga din partid și a permis extinderea sa organizatorică în teritoriul dintre Prut și Nistru.

1931: S-a născut traducătoarea Micaela Ghiţescu. A urmat cursurile  Facultatea de Filologie, secţia limba şi literatura franceză (1949 – 1952, 1955 – 1957).

A fost închisă de autorităţile comuniste sub acuzaţia de relaţii cu străinătatea (relaţii cu Franţa), intre anii 1952 şi 1955.

A tradus mai ales din literaturile portugheză şi braziliană, dar şi din literatura engleză, cea franceză sau canadiană. Este şi autoarea unor dicţionare spaniole şi portugheze.

 Din 2003 a fost redactor-şef şi apoi director al revistei „Memoria” (revista gândirii arestate), care se ocupă cu păstrarea memoriei victimelor comunismului românesc

 1932: S-a născut Radu Constantin Bălescu, fizician belgian de origine română; contribuţii în fizica statică, teoria cinetică, fizica plasmei, fuziunea termonucleară controlată; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990; (m. 2006).

1935: S-a deschis în localitatea Ineu, tabăra de muncă voluntară a partidului Totul pentru Țară.

Pe tot cuprinsul țării, între anii 1933–1937, au fost presărate tabere de muncă voluntară ale Partidului Totul pentru țară, care reparau podurile din sate, drumuri și biserici, construiau stăvilare, săpau fântâni și lucrau pentru solidaritatea colectivă și națională – aceasta fiind forma de propagandă a partidului, decisă de Zelea-Codreanu.

În tabăra de la Ineu, Arad (18 iulie–14 septembrie), tinerii legionari au confecționat 100.000 de cărămizi destinate construirii unei școli.

1938: A murit in castelul Pelișor din Sinaia, regina Maria a României,  principesă de Edinburg şi de Saxa Coburg şi Gotha, soţia regelui Ferdinand I al României; (n. 29 oct. 1875 Eastwell Park, Kent, Anglia).

 

  Maria, născută Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, a fost mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.

 Cuplul princiar (și apoi regal) Ferdinand și Maria a avut  un număr de 6 copii,, din care unul, principele Mircea, a murit la o vârstă fragedă.

Primul lor copil, principele Carol, s-a născut la numai nouă luni și cinci zile de la căsătoria lor, la castelul Peleș, în 1893.

A urmat apoi principesa Elisabeta (1894), principesa Maria(1900), principele Nicolae (1903), principesa Ileana (1909) șiprincipele Mircea, născut în ianuarie 1913.

1941 : Memoriul trimis Generalului Ion Antonescu de omul politic Iuliu Maniu.

În memoriul trimis generalului Antonescu, Iuliu Maniu, subliniind că susținea războiul României pentru eliberarea Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța, își exprima însă rezerve față de alianța cu Reichul nazist și sateliții săi, apreciind că „și tovărășia de arme de până acum, impusă de împrejurări, este cât se poate de supărătoare”, mai ales că Bucureștii nu primiseră dinspre Berlin, până atunci, după cum nici ulterior, „nici o satisfacție în problema Transilvaniei” (Ion Calafeteanu Iuliu Maniu–Ion Antonescu. Opinii și confruntări politice. 1940-1944).

1942: Al Doilea Război Mondial: Statele Unite declară război Ungariei, Bulgariei și României, declanșând în perioada  următoare expediții aeriene de bombardament  asupra țării noastre, în special asupra unor obiective strategice din judetul Prahova.

1950: S-a născut pictorul Petre Velicu, stabilit la Paris din 1990.

1957: În urma unei ambuscade la Poșaga, în Munții Apuseni, au fost împușcați luptătorii anticomuniști români Leon Șușman și Simion Roșa.

Membri ai grupului Șușman după capturarea lor de către Securitate (fotografie – ACNSAS) - foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

Membri ai grupului Șușman după capturarea lor de către Securitate (fotografie – ACNSAS) – foto preluat de pe http://www.memorialsighet.ro

În 1948 fraţii Leon şi Gheorghe Şuşman au intrat în clandestinitate, fiind urmăriţi de autorităţile comuniste. S-au adăpostit în zona Turda-Ocna Mureş-Aiud-Blaj, în apropierea localităţilor Dumbrava, Cisteiu de Mureş, Micoşlaca, Ciugudu de Sus, Alecuş, Ormeniş, Cicău, situate pe valea Mureşului. În zona comunei Poşaga de Sus, judeţul Turda, mai mulţi opozanţi ai regimului comunist intraseră în clandestinitate în anii 1948-1950, încercând să supravieţuiască până la o sperată schimbare a regimului comunist.

Iniţial nu foarte important în ochii autorităţilor, treptat acest grup a ajuns să atragă atenţia Securităţii, pentru depistarea şi anihilarea sa fiind recrutaţi numeroşi agenţi.

La 18 iulie 1957, în cursul unei operaţiunii a Securităţii a fost împuşcat mortal preotul Simion Roşa, iar Leon Şuşman rănit grav, murind la scurt timp. În schimbul de focuri a murit şi şeful echipei de Securitate. Gheorghe Şuşman şi Vasile Crişan au fost prinşi vii.

În perioada următoare au fost arestaţi zeci de susţinători din zonă ai grupului Şuşman-Roşa. Cei reţinuţi au avut parte de anchetele specifice epocii, au fost judecaţi în mai multe loturi de către Tribunalul Militar al Regiunii a III-a Cluj, în anul 1958, acordându-li-se pedepse grele, inclusiv la moarte, cum a fost cazul cu Gheorghe Şuşman şi Vasile Crişan.

În afară de cei trimişi în puşcării, numeroase familii (de la sugari până la bătrâni) au fost deportate în Bărăgan, averea lor fiind confiscată de stat. Partizanii din grupul Leon Şuşman-Simion Roşa şi susţinători ai lor executaţi în 1958.

1969: In Romania au început lucrările pentru construcţia barajului Brazi-Valea Neagră, în cadrul sistemului hidrotehnic Runcu – Baia Mare.

1972: Dimitrie I (Dimitrios Papadopulos) a fost întronat Patriarh Ecumenic al Constantinopolului.

Sanctitatea Sa Dimitrie I ( n. 8 septembrie 1914, Constantinopol – d. 2 octombrie 1991, Constantinopol), pe numele de mirean Dimitrios Papadopulos, a fost Patriarh Ecumenic al Constantinopolului între anii 1972 și 1991.

Biserica Ortodoxă a Constantinopolului este una din cele 14 sau 15 biserici autocefale,(între care se află și Biserica Ortodoxă Română), cunoscută și sub numele de Patriarhia Ecumenică. Ea este condusă de Patriarhul Ecumenic, care are statut de primus inter pares („primul dintre cei egali”) în rândul episcopilor  ortodocși din întreaga lume.

Actualul Patriarh Ecumenic este Preafericirea Sa Bartolomeu I, Arhiepiscop al Constantinopolului.

 1976: Nadia Comaneci devine primul sportiv din istoria Jocurilor Olimpice care obtține nota 10  intr-o  competitie de gimnastica.

Imagini pentru nadia comăneci photos

La numai 14 ani,  Nadia   a devenit prima gimnasta care a obținut scorul perfect de zece la olimpiadă , dar a și câștigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă și paralele), o medalie de argint (echipă compus) și bronz (sol).

Acasă, succesul său i-a adus distincția de „Erou al Muncii Socialiste”, fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu.

1993 : A murit   regizorul american  de origine română Jean Negulesco; (n. 26 februarie 1900, Craiova).

 

De formaţie pictor, a lucrat la Paris (1918-1929) pe lângă Modigliani, Picasso, Giacometti ş.a.

Stabilit ulterior în America, a devenit un celebru colecţionar de artă.

Ca regizor, a realizat la Hollywood, numeroase melodrame şi comedii sentimentale.

Din  anul 1992 fost membru de onoare din străinătate al Academiei Române.

1993: A murit compozitorul, profesorul şi dirijorul Nicolae Lungu; (n. 1900).

2006: A decedat Raul Șorban, critic de artă, pictor, academician și memorialist român; (n.4 septembrie 1912 la Dej).

  2009: A murit Petre Alexandrescu, arheolog, elenist, istoric al religiilor; (n. 1930).

  A lucrat întreaga viaţă în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, în calitate de cercetător, şef al Secţiei de Arheologie Clasică (1971-1994) şi Director al acestui Institut (1990-1999).

În 1995 a devenit profesor titular, iar din 1997 până în 2000 a fost profesor asociat în cadrul catedrei de Istorie Antică şi Arheologie a Universităţii din Bucureşti.

A fost membru corespondent al Institutului Arheologic German, membru al Institutului de Studii Avansate din Princeton, membru al Societăţii Române de Studii Clasice si a condus o serie de publicaţii de specialitate (revistele româneşti Dacia (1990-1999), Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie (1990-1995), seria monografiilor consacrate cetăţii Histria, a întemeiat şi a condus revista franco-italiană Il Mar Nero (1994-2009), seria româno-germană Archaeologica Romanica (1997-2002). Vice-preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice (1997-2000).

A primit  mai multe  premii si distinctii prestigioase printre care se remarca :

Premiul „Gustave Mendel” al Académie des Inscriptions et Belles Lettres (1966);
Premiul „Vasile Pârvan” al Academiei Române (1967);

Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” al României – Ofiţer (1 decembrie 2000)

2010: A decedat poetul, prozatorul și dramaturgul  român, Mircea Micu; (n. 31 ianuarie 1937, Vărşand, judeţul Arad)

A fost autorul a peste 35 de volume de proză, versuri, memorialistică, laureat al premiilor literare pentru proză, poezie și dramaturgie a Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti si al Academiei Romane, președintele Fundației Internaționale pentru cultură, artă și morală civica Mihai Eminescu.

Este autorul romanelor Patima și Semnul Șarpelui, al volumului de versuri Poeme pentru mama și al volumelor de memorialistică Întâmplări cu scriitori.

Parodist remarcabil și-a adunat volumele tipărite în antologia La munte și la mare…parodii.

 A fost laureat al premiilor literare pentru proză, poezie şi dramaturgie a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi al Academiei Române. 

2016: A decedat la București,după 107 ani de viaţă, pictorița Medi Dinu (Margareta Wechsler „Medi” Dinu; n.4/17 ianuarie 1909, Brezoi, Vâlcea).

Absolventă a Şcolii de Belle Arte din Bucureşti în 1932, la clasa maeştrilor Jean Al. Steriadi şi Ipolit Strâmbulescu. Urmează în paralel cursuri la Facultatea de Matematică, cu Dan Barbilian şi la Facultatea de Filosofie, cu Nae Ionescu şi Dimitrie Gusti.

Prietenă cu familia lui Victor Brauner şi căsătorită cu poetul avangardist Ştefan Roll a trăit în ambianţa avangardei româneşti, i-a cunoscut pe majoritatea scriitorilor şi a artiştilor epocii care au aparţinut acestui curent, dar din punct de vedere al creaţiei proprii, Medi Wechsler Dinu a rămâne un spirit clasic.

A debutat în 1932 la Salonul Oficial de Alb şi Negru.

În perioada anilor 1934 -1939 pictează la Balcic. Expune aici, în 1939, în cadrul unei expoziţii de grup a pictorilor interbelici, organizată de Octavian Moşescu.

În 1937 face o călătorie de lucru în Grecia, iar la revenirea în ţară deschide o expoziţie personală cu lucrările realizate, la Sala Mozart din Bucureşti.

Medi Dinu - Catchy

În perioada 1940 – 1986 călătoreşte şi lucrează peisaje, naturi statice şi portrete în România în țară, precum şi în Bulgaria (Sofia, Plovdiv, Tîrnovo, Arbanasi, Sozopol) şi Franţa (Paris).

În 2003, după o lungă absenţă, revine în viaţa artistică prin participare la expoziţia „Seniori ai picturii româneşti contemporane”, deschisă la Galeria Apollo din Bucureşti, în cadrul Programului „Restituiri”, iniţiat şi coordonat de Fundaţia HAR.

A fost membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

2020: A murit dirijorul Modest Cichirdan, fost director al Teatrului Liric „Elena Teodorini” Craiova şi al Filarmonicii „Oltenia” din Craiova .

Muzicianul s-a născut în 13 aprilie 1941 la Lipcani, în județul Hotin. Și-a început studiile muzicale în Râmnicu Vâlcea, iar în perioada 1961-1966 a urmat cursurile Conservatorului de Muzică ‘Ciprian Porumbescu’ din București, actuala Universitate Națională de Muzică din București. În timpul studenției a debutat la pupitrul Filarmonicii din Arad, iar activitatea de instrumentist și dirijor și-a continuat-o cu Orchestra Filarmonicii ‘Banatul’ din Timișoara.

În 1972 a fost numit dirijor și, ulterior, director al Filarmonicii din Botoșani. Din 1986 a fost director și dirijor al Filarmonicii ‘Oltenia’ din Craiova, poziții pe care le-a ocupat până în 1990 și, respectiv, 2003. În acest răstimp a condus diverse concerte ale ansamblului simfonic, colaborând cu muzicieni de prestigiu național și internațional.

Înmormântarea a avut loc în data de 20 iulie, la Cimitirul Bellu din București.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfântul Emilian de la Durostor

Sfantul Emilian de la Durostor; Sfantul Cuvios Pamvo

Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe 18 iulie pe Sfîntul Emilian de la Durostorum, (n. în timpul  împăratului Iulian Apostatul (361-363) la Durostorum, în sudul Dobrogei de azi– d. 18 iulie 362 ).

Era fiul prefectului din Durostorum, Sabbastianus. 

Despre Emilian avem informaţii de la Ieronim şi Teodoret , precum şi dintr-o scrisoare a lui Ambrosiu de Milan adresată împăratului Teodosiu I cel Mare

Edictul de la Milan, din anul 313, când impăratul Constantin cel Mare a acordat libertate crestinismului in imperiul roman, aduce liniste pentru o vreme crestinilor.

Dar dupa o jumatate de veac, paganismul este reinviat prin imparatul Iulian Apostatul (361-363).

In acea vreme a venit la Durostor vicarul Traciei, Capitolin, pentru a se convinge ca toti locuitorii de aici aduc jertfe idolilor.

Acesta afland ca toti locuitorii de aici se inchina zeilor, a chemat la un ospat pe toti dregatorii din cetate.

Dar pe cand petreceau ei, pe 16 iulie 362, tanarul ostaş Emilian  a luat un ciocan, a intrat intr-un templu pagan, a răsturnat jertfelnicul, după care a fugit. si a sfaramat toti idolii.

În actul sau martiric se descrie patimirea si trecerea sa la cele vesnice.

 Căpetenia cetăţii, Capitolin, a dat ordin să fie ucis . O parte din soldaţi au prins un ţăran, l-au îmbătat, şi au vrut să-l ardă viu, ca ţap ispăşitor.

Atunci Emilian s-a predat, recunoscând că el fusese autorul faptei. A fost biciuit de două ori. Două zile mai târziu a fost ars viu, pe malul  Dunării.  

Trupul sau a fost luat de sotia lui Capitolin, care era crestina, si ingropat cu cinste.

 Este considerat sfânt în Biserica Ortodoxă, fiind prăznuit pe 18 iulie. 

Moaste ale Sfantului Emilian se gasesc in Catedrala mitropolitana din Silistra (Bulgaria), in Catedrala episcopala din Slobozia si in Biserica “Nasterea Maicii Domnului“ din Drumul Taberei, Bucureşti.

CITIŢI ŞI :

Bibliografie (surse) :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/07/18/o-istorie-a-zilei-de-18-iulie-video-3/

  • Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  • Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  • e.maramures.ro ;
  • Wikipedia.ro.;
  • mediafax.ro ;
  • worldwideromania.com ;
  • Enciclopedia Romaniei.ro ;
  •  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  •  Istoria md.
  • istoriculzilei.blogspot.ro;
  • CreștinOrtodox.ro;
  • Cinemagia.ro.

18/07/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: