ZIUA DE 8 IUNIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 8 iunie în istoria noastră

1593: S-a născut în Ungaria centrală,la Szerencs, Comitatul Zemplén, principele Transilvaniei (între anii 1630–1648), Gheorghe Rákóczi I de Felsővadász; d.11 octombrie 1648, Alba Iulia, Principatul Transilvaniei.

În timpul domniei sale, Principatul Transilvaniei aflat sub suzeranitate otomană a trecut printr-o epocă de înflorire economică, de afirmare politică și culturală și de întărire a puterii centrale. A promovat o politica absolutistă care a fost dublată de tendința de răspândire a calvinismului. A sprijinit folosirea limbii materne în liturghie și în învățământ, nu numai în cazul comunității maghiare, dar și în cazul românilor și sașilor.

La îndemnul lui și pe cheltuielile Principatului s-a tipărit în tipografia domnească de la Alba Iulia prima traducere completă a Noului Testament în limba română, Noul Testament de la Bălgrad, cunoscut și sub denumirea de Biblia Rakocziana.

De numele lui se leagă înființarea în 1669 a sistemului educațional elementar în limba română, bazat pe școli primare („népiskola”), după ce soția lui, Zsuzsanna Lorántffy a înființat prima școală românească medie la Făgăraș (1657).

1668: La puţin timp după înscăunarea noului mitropolit Teodosie al Ungro-Vlahiei, în timpul domnitorului Radu Leon, s-a hotărât oficial ca biserica din Dealul Viilor din Bucureşti să devină Catedrală mitropolitană.

Această calitate şi-a păstrat-o până în anul 1925 când, prin ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie, a devenit Catedrală patriarhală.

Ctitorie a voievodului Ţării Româneşti Constantin Şerban Basarab (1654-1658), construcţia, începută în anul 1656, a fost sfinţită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei şi al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti şi cu episcopii de Râmnic şi de Buzău.

1838: În București, a fost deschisă la Colegiul Sf. Sava prima bibliotecă publică,indirect succesoare a Bibliotecii Mitropoliei Țării Românești, a fost stabilită conform Regulamentului Organic, la 1 iulie 1831.

S-a constituit prin legea Regulamentul școlilor din 1833, iar la 1836 Eforia Școalelor a elaborat și a pus în aplicare primul Regulament de organizare și funcționare a unei biblioteci publice românești.

Potrivit acestui act normativ, Biblioteca Sf. Sava (aproximativ 1000 de volume), urma să fie deschisă publicului 5 ore zilnic, iar custodele era însărcinat „a şedea în sala de citit a bibliotecii nelipsit în toate aceste ceasuri, priveghind a păzi liniştea şi buna orânduială între cititori, a le da îndată cărţile, ce vor cere şi a le aşeza iarăşi la locul lor…”

Director al bibliotecii, a fost numit Gheorghe Ioanid, profesor de limba greacă la Colegiul Sf. Sava, iar Nicolae Nenovici – custode-bibliotecar, înlocuit ulterior în anul 1843, pentru că „nu se îndeamnă a se acomoda cu regulile întocmite…” 

1839: S-a născut la Bârlad, generalul  Mihail Cristodulo Cerchez; d.12 iulie 1885, Iași.

A condus trupele române în Războiul de Independență (1877) la Grivița, Bucov, Opanez, Smârdan, Plevna, Vidin. A urmat Academia Mihăileană din Iași. S-a înrolat voluntar în armată, în anul 1855, cu gradul de cadet.

 A condus trupele din Diviziei 2 și 1 Infanterie în acțiunile de apărare de pe Dunăre. A asigurat spatele Armatei de operații și apoi încercuirea trupelor otomane de la Plevna, comandând Divizia de rezervă.

A participat la capitularea lui Osman-pașa, refuzând să primească sabia acestuia, pe motiv că nu are aprobarea Domnitorului Carol I, astfel că Osman-pașa i-a predat sabia generalul rus Ganețki.

A comandat Divizia 2 Infanterie în luptele de la Vidin. De la data de 6 septembrie 1877 a fost comandantul Armatei de Operații. A fost decorat cu: Steaua României în grad de ofițer, Virtutea Militară de aur, Trecerea Dunării, Apărătorii Independenței. A fost membru al Societății literare Junimea.

1862: A fost asasinat (20 iunie stil nou) de catre o persoana ramasa neidentificata, primul-ministru  al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei, Barbu Catargiu.

Barbu Catargiu a fost seful primului guvern  instituit de Alexandru Ioan Cuza la  22.01.1862.

Foto: Barbu Catargiu, Prim-ministrul Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei

Barbu Catargiu, om politic, personalitate de seamă a grupării politice conservatoare, s-a născut la 26 octombrie 1807. 

La 22 ianuarie 1862 devine întîiul prim-ministru al guvernului unic după recunoaşterea unirii depline a Principatelor Moldovei şi Valahiei.

Mandatul său încetează brusc pe 8 iunie 1862 cînd este asasinat sub clopotniţa de pe Dealul Mitropoliei din Bucureşti.

Această „crimă politică perfectă”, după cum bine menţionează istoricul Stelian Neagoe, a stîrnit un scandal imens în epocă prin implicaţiile care au fost speculate de-a lungul timpului şi a cărui enigmă nu a fost elucidată nici pînă în zilele noastre.

Asasinarea pe Dealul Mitropoliei – „O crimă politică perfectă”.

După încheierea unui discurs virulent susţinut în Cameră împotriva unei mari adunări convocate pe 11 iunie pe Cîmpia Libertăţii din Dealul Filaretului, Catargiu iese din palat pentru a se întoarce la sediul Consiliului de miniştri.

În acel moment observă că trăsura îi lipseşte, astfel că prefectul poliţiei Capitalei, Nicolae Bibescu, îl invită la el în trăsură pentru a-l însoţi.

În momentul cînd trăsura ajunge sub clopotniţa de la Mitropolie se aude un foc de armă. Primul ministru fusese împuşcat în spate, la baza creierului.

Vestea asasinării a fost răspîndită în întreg oraşul şi a indignat opinia publică, căci era primul asasinat al unui înalt demnitar al statului.

Barbu Catargiu a încetat din viaţă la vîrsta de 54 de ani, fiind înmormîntat la conacul de la moşia din Maia, judeţul Dîmboviţa, conform testamentului său.

Scenarii privind asasinatul. Implicaţii politice. Un mister neelucidat.

Există trei scenarii ce au fost dezvoltate de istorici de-a lungul timpului. Primul se referea la o crimă comandată de adversarii politici, radicalii, motivul crimei putînd fi intensa dispută privind legea rurală, dar şi interzicerea manifestaţiilor din 11 iunie.

Istoricii au renunţat la această variantă, argumentînd că asasinatul ar fi stricat imaginea radicalilor, plus că aceştia aveau la îndemnă alte metode politice pentru a împiedica acţiunile lui Catargiu.

Foto: Clopotniţa de pe Dealul Mitropoliei din București, sub care a fost asasinat Barbu Catargiu

Cea mai plauzibilă variantă a rămas cea a asasinatului politic, mai ales că ulterior istoricii au putut cerceta felul în care s-a desfăşurat ancheta.

În primă fază cazul este înmînat procurorului Desliu, dar mai apoi îi este retras fără nici o explicaţie şi predat altui procuror, pe nume Şoimescu.

Acesta opreşte cercetările şi cazul este închis, ba mai mult dosarul crimei dispare fără urmă.

Se pare că cineva dorea ca acest caz să nu fie rezolvat niciodată, iar cînd Desliu s-a apropiat

de unele dovezi, instrumentele de investigaţie i-au fost luate.

Mai mult, cazul a fost închis cu puţin timp înainte ca liderii radicalilor, C. A. Rosetti şi I. C. Brătianu, să fie chemaţi la audieri.

Pornind de la acest fapt, istoricii au analizat şi au ajuns la concluzia că singurul suspect real, unul dintre autorii morali, ar fi fost prefectul capitalei Nicolae Bibescu.

Acesta a fost cel care i-a luat cazul lui Desliu, iar declaraţiile sale cu privire la crimă erau cu totul contradictorii.

Conform autopsiei, focul a venit din spate, de jos în sus, aşadar asasinul ar fi trebuit să se urce din mers pe treapta trăsurii pentru a declanşa focul. Era de aşteptat ca Bibescu să poată descrie făptaşul, însă acesta a declarat că se uita în direcţia opusă în momentul producerii crimei.

Cel mai terifiant scenariu, susţinut numai de o parte a istoricilor, afirmă că însuşi Alexandru Ioan Cuza ar fi fost creierul din spatele întregii afaceri.

În pofida numeroaselor scenarii şi supoziţii, misterul ce a învăluit această odioasă crimă rămâne în continuare neelucidat.

1867: Împăratul Austriei Franz Joseph, încoronat la Buda, rege apostolic al Ungariei (1867-1916), a aprobat legea privind încorporarea Transilvaniei în Ungaria, la 27 mai 1867. Totodată el a abrogat Legea despre egala îndreptățire a națiunii române cu celelalte naționalități și religii, precum și Legea despre caracterul oficial al limbii române în Transilvania, votate de Dieta Transilvaniei de la Sibiu în 1865, punând astfel capăt disensiunilor cu nobilimea maghiară prin crearea statului  dualist  Austro-Ungaria.

Domnia sa de 68 de ani a fost a treia ca durată între domniile din Europa, după cea a regelui Ludovic al XIV-lea al Franței și  cea a principelui Johann al II-lea al Liechtensteinului.

A  murit la 21 noiembrie  1916, la vârsta de 86 de ani la Palatul Schönbrunn din Viena  și a fost înmormântat în Cripta Imperială de la  Mănăstirea Capucinilor din Viena, după 9 zile, la 30 noiembrie.

I-a succedat la tron împăratul Carol I , iar Imperiul Austro-Ungar s-a destramat in 1918, dupa infrangerea suferita in primul razboi mondial.

1881: A demisionat Guvernul Dimitrie C. Brătianu, fratele lui Ion C. Brătianu, de la care a preluat guvernarea în perioada 10 aprilie 1881– 8 iunie 1881, când acesta a organizat ceremonia de încoronare a lui Carol I și a soției sale, Elisabeta, ca suverani ai României.

Când ministrul de Război a primit vot de blam în Senat, înțelegând că a pierdut sprijinul majorității parlamentare liberale, primul ministru Dimitrie C. Brătianu a demisionat.

  Regele Carol I şi regina Elisabeta au avut o fetiţă, principesa Maria, născută la 27 august 1870, însă aceasta a murit de scarlatină când era doar o copilă, pe 28 martie 1874. După această tragedie, cuplul regal nu a mai avut copii, aşadar regele nu avea un succesor direct la Tronul României. Pentru a asigura stabilitatea şi continuarea dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen, în 1881 s-a reglementat problema succesiunii la tron.

Articolul 83 din Constituţia României adoptată la 1 iulie 1866 prevedea ca succesiunea tronului să i se încredinţeze coborâtorilor pe linie bărbătească începând de la cel mai în vârstă dintre fraţii săi sau coborâtorilor acestora. Atât principele Leopold, fratele lui Carol I, cât şi fiul cel mare al acestuia au refuzat tronul. Astfel, succesiunea i-a revenit principelui Ferdinand, cel de-al doilea fiu al principelui Leopold şi nepot de frate al regelui Carol I.

Noua linie succesorală a fost statuată prin „Pactul de familie” din 18 mai 1881, la încheierea Pactului de familie, la a cărui definire Dimitrie C. Brătianu, a participat.

1882: S-a născut la Târgu Jiu, scriitorul şi filozoful maghiar ardelean György Ádám; (d.2 aprilie 1906, Cluj).

1884: Sunt aprobate modificarile a 25 de articole din Constitutia României din 1866.

Modificarea Constituției a fost aprobată în Cameră la 5 iunie și la Senat în 7 iunie, și a fost promulgată la 8 iunie. Legea electorală s-a aprobat în Cameră și Senat în 6 iunie și s-a promulgat la 9 iunie. Prin modificările la legea electorală, numărul senatorilor creștea de la 70 la 148, al deputaților de la 120 la 183 iar numărul colegiilor electorale se reducea de la 4 la 3 pentru Adunarea Deputaților.

Votarea legii a condus la ruptura definitiva dintre cele doua principale grupari ale Partidului Liberal: “bratienistii” si “rosettistii”.

1892: A decedat la București, Dumitru (Dimitrie) C. Brătianu (n. 1818, Pitești), diplomat și om politic român.

A fost fiul stolnicului Constantin Brătianu și fratele mai mare al fruntașului liberal Ion C. Brătianu. A studiat împreună cu fratele său la Paris. Câtva timp membru în comitetul internațional al revoluționarilor, stabilit la Londra, se întoarce în 1857 în patrie și devine unul din fruntașii partidului liberal.

În calitate de primar al Bucureștiului, a fost martorul unui eveniment major în istoria țării noastre: venirea Regelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege al României.

Dimitrie C. Brătianu l-a primit pe Carol I în apropierea pădurii Băneasa, unde a ținut un discurs în fața a peste 30.000 de oameni.

A fost ministru la Culte și ad-interim, ulterior titular la Lucrări Publice. Sub guvernul fratelui său, Ion, de la 1876-1888, a fost mai întâi ministru al țării la Constantinopol, apoi (10 aprilie – 9 iunie 1881) devine prim ministru și ulterior președinte al Camerei.

Curând va trece la adversarii fratelui său mai mic, formând cu L. Catargi și G. Vernescu așa numita opoziție unită, care contribuie la răsturnarea cabinetului liberal în martie 1888.

Operă: Lettres hongro-roumaines, cu D. Iranyi, Paris, 1851; Lettres, Berlin, 1857; Napoleon III, București, 1873; O datorie de conștiință, 1877; Discurs, 1885; Din arhiva lui Dimitrie Brătianu, I-II, 1933-1934”

1897: La sediul ziarului „L´Indépendance Roumaine” din Bucuresti, Cinematograful “Lumiere” a prezentat in premiera primele trei subiecte de actualitati romanesti, filmate la 10 mai 1897, de catre operatorul francez Paul Menu.

Francezul Paul Menu  (1876-1973), este autorul primelor filmări din România (realizate în intervalul 10 mai – 20 iunie 1897).

” Defilarea ” a fost  un film documentar-reportaj despre defilarea militara din Bucuresti, din 10 mai 1897, cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei, realizat de opticianul si fotograful francez Paul Menu (1876-1973) pentru firma Lumiere (a fratilor Louis si Auguste Lumiere, cei care au aratat lumii minunea fotografiilor in miscare).

Filmul este considerat prima filmare din Romania, alaturi de alte doua filmari realizate in aceeasi zi, de acelasi cineast si legate tot de sarbatorirea zilei de 10 mai 1897. Lucrarile de laborator au fost executate la firma „Lumiere” din Lyon.

1897: S-a născut  la Șerbănești–Nenciulești, Vâlcea, actorul și regizorul român A. Pop Marțian ( Atanasie V. Popescu), scriitor, membru al Societății Scriitorilor Români; d.14 ianuarie 1969, București.

A urmat Conservatorul Cornetti din Craiova, clasa lui Al. Dem-Dan. A jucat la Teatrul Național din Craiova, Teatrul „Maria Ventura”, Teatrul Național și Teatrul Tineretului din București. 

A fost distribuit în: Legenda funigeilor de Șt. O. Iosif și D. Anghel, Asasinul, Mândrie și amor de G. Olmet, Fata din dafin de A. Maniu și S. Froda, O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale, Răzvan și Vidra de B.P. Hasdeu.

A fost secretar literar la Teatrul Național din Craiova, profesor, și decan o vreme, la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. A primit titlul de Artist emerit.

Ca scriitor, a debutat în revista Flamura din Craiova, iar primul său volum de versuri, Serile cătunului, a apărut în 1929.

A colaborat de asemenea la publicațiile Flamura, Gândul nostru, Universul literar, Ramuri, Gândirea, Viața literară, Convorbiri literare, Rampa, etc.

1898: A încetat din viață la Govora, Vâlcea, naturalistul, medic, pedagog, diplomat și om politic, fiu al doctorului Exarchos, licențiat la Viena.

Constantin Esarcu,a fost membru corespondent al Academiei Române; (n. 5 noiembrie 1836, București).

În mai 1870 este numit director în Departamentul Cultelor. În perioada 1871-1873 a făcut parte din comitetul de conducere al Teatrului Național.

La 25 februarie 1873 lansează propunerea de constituire a edificiului Ateneului Roman și inițiază alături de Vasile A. Urechia și Nicolae Kretzulescu (Cretzulescu) campania „Dați un leu pentru Ateneu” (s-au pus în vânzare 500.000 de bilete loterie în valoare de 1 leu).

În luna noiembrie 1873 este numit Agent diplomatic la Roma. În această calitate a făcut publice numeroase documente, din arhivele orașelor Veneția, Milano, Florența sau Roma, referitoare la istoria românilor.

A fost membru al Partidului Liberal-Conservator. A reprezentat în calitate de senator politica acestui partid în Parlamentului României. A deținut funcția de ministru al Afacerilor Străine (21 februarie – 26 noiembrie 1891).

A lăsat moștenire întreaga sa avere Ateneului Român.

1905: A decedat printul Leopold Stefan Karl Anton Gustaf Eduard Tassilo von Hohenzollern Sigmaringen (n. 22 septembrie 1835), primul fiu al prințului Karl Anton de Hohenzollern – Sigmaringen si tatal printului Ferdinand (1865–1927), devenit  Rege al României.

Fratele său mai mic a fost Regele Carol I al României.

După revoluția spaniolă din 1868 care a detronat-o pe regina Isabella II, i s-a oferit coroana regală.

Această ofertă a fost sprijinită de prim-ministrul prusac Otto von Bismarck, dar a fost respinsă de împăratul francez Napoleon III.

Leopold a declinat oferta la presiunile franceze.

În 1861 Prințul Leopold s-a căsătorit cu Infanta Antónia a Portugaliei și au avut 3 baieti:

– Wilhelm (1864–1927), care a succedat ca Prinț de Hohenzollern; căsătorit prima dată cu Prințesa Maria Teresa a Celor Două Sicilii și a doua oară cu Prințesa Adelgunde de Bavaria,

– Ferdinand (1865–1927), mai târziu Rege al României; căsătorit cu Prințesa Maria de Edinburgh,

– Karl Anton (1868–1919), căsătorit cu Prințesa Josephine Caroline a Belgiei.

1918: A fost instituită de regele Ferdinand I al României,prin Decretul Regal nr. 1744, medalia Crucea Comemorativă a Războiului 1916–1918.

Distincția a fost conferită tuturor participanților la Primul Război Mondial.

Pentru militarii care au participat la lupte, crucea comemorativă s-a conferit cu barete metalice pe care au fost înscrise localitățile sau zonele în care au avut loc luptele la care titularii au participat.

Decretul de instituire preciza 11 barete: Ardeal, Cerna, Jiu, Carpați, Oituz, București, Turtucaia, Dobrogea, Mărăști, Mărășești, Tg. Ocna, ulterior fiind instituite noi barete: Dunărea, Siberia (pentru Corpul voluntarilor romani din Siberia), Italia (pentru ofițerii și gradele inferioare din Legiunea Voluntarilor Români din Italia).

1922: A avut loc la Belgrad nunta  Principesei Maria-Mignon a Romaniei, cu Principele Alexandru (unicul fiu al regelui Serbiei, Petru I Karagheorghevici).

 

Logodna s-a celebrat la 20 februarie 1922, la București.

1922: A avut loc, la Belgrad, primul meci international de fotbal al echipei nationale a Romaniei (”Cupa prieteniei romano-iugoslave”).

Drumul pana la Belgrad s-a facut cu trenul. Principesa Maria, fiica lui Ferdinand si a Mariei, se casatorea cu Alexandru al II-lea.Evenimentul trebuia marcat.. N-au fost bani de deplasare. și jucatorii au pus mana de la mana, leu pe leu. Au aparut si unii „sponsori”, prinsi de microbul foot-ball-ului. Elemer Hirsch, un lord, a comandat, pe cheltuiala sa, randul de echipament, in Anglia. A tinut, expres, ca pantalonii sa aiba, la spate, buzunar in care sa incapa batista spre a-si sterge sudoarea…

Antrenor era Teofil Moraru, fost sportiv de performanta, campion la aruncarea greutatii. Se juca in sistemul 1-2-3-5.Portar, Adalbert Ritter, de la Politehnica Timisoara. Apoi Hirsch, galantul, cel care avea sa scape de lagarul nazist dar murea, in 52, la finalul unui meci…Si Dezso Jakobi, ”romanizat” Dezideriu, de la Haggibor Cluj, echipa evreilor. .Si Guga, Rica Guga, „capitanul”, simbolul clujenilor de la „U”.

S-a terminat 2-1 pentru români , in fața a 5.000 de oameni. Jaroslav Sifer deschisese scorul, in minutul 35. Ronnay egalase, inainte de pauza.

Cu o jumatate de ora inainte ca Heinrich Retschuri să fluiere finalul meciului, Guga, pe care Ioan Chirila il considera cel mai mare jucator al vremurilor lui, puncta pentru victorie.

08.06.1922 Iugoslavia – Romania 1-2 (la pauză 1-1).

Au marcat: Sifer (penalty) / Ronnay , Guga.

Echipa Romaniei: Ritter – Szilagy, Hirsch – Jakobi, Honigsberg, Zimmermann – Guga, Frech, Schiller, Ronnay, Auer. Antrenor: Teofil Moraru

Stadion: „SK Jugoslavija”, Belgrad.

1924: S-a născut la Soroca, în Basarabia , poetul, membru al Mișcării Legionare, Alexandru (Șura) Bogdanovici, fost deținut politic în timpul regimului de dictatură comunistă; d.15 aprilie 1950, Pitești.

În 1947 s-a înscris la Facultatea de Drept și Filosofie din Iași, a urmat cursul de actorie al Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din același oraș, înscriindu-se și student la Universitatea ieșeană.

Deținut politic în numeroase rânduri, în toamna lui 1948, în vreme ce era închis la Suceava, Bogdanovici a început să vorbească despre reeducare, dar nu în sensul ei violent, de mai târziu, ci sub forma unei deziceri formale de crezul legionar și înlocuirea acestuia cu idealurile comuniste.

Deși originile acestei idei rămân până astăzi necunoscute, intențiile lui Bogdanovici erau pragmatice, el vizând eliberarea înainte de termen și îmbunătățirea tratamentului deținuților, în condițiile în care mulți dintre cei care se opuseseră regimului ajunseseră deja după gratii.

Reeducarea în viziunea lui Bogdanovici includea intonarea cântecelor comuniste de propagandă și discutarea literaturii marxiste, însă majoritatea deținuților s-au opus acestei inițiative, luând-o în derâdere. A murit în închisoarea Pitești, ca victimă a reeducării , acțiune inițiată de el însuși, călcat în picioare, fără apă, incapabil să își mai controleze sfincterele și suferind halucinații.

1926: S-a născut la Iași, compozitorul român Anatol Vieru, pedagog și teoretician reprezentativ al muzicii românești clasice a secolului al XX-lea; d.8 octombrie 1998, București.

A studiat muzicologia și compozi Paul Constantinescu și Constantin Silvestri. Ulterior și-a continuat studiile la Conservatorul din Moscova (1951–1954) cu muzicianul și compozitorul armean Aram Haciaturian . În 1978 a susținut, în Cluj, teza de doctorat în Muzicologie De la moduri, spre un model al gândirii muzicale intervalice. A fost cadru didactic la catedra de Orchestrație și mai târziu la catedra de Compoziție ale Conservatorului din București, unde a parcurs toată ierarhia universitară. A fost invitat să susțină lecții și conferințe la universități din SUA, Canada, Israel, Geneva etc.

A compus peste 120 de lucrări de toate genurile, între care șapte simfonii: Oda tăcerii, La un cutremur, M. Eminescu, Exodus, Anul soarelui; opt cvartete pentru coarde; muzică de film: Când primăvara e fierbinte, Ciucurencu, Procesul alb, Brâncuși la Târgu-Jiu, Soarele negru, O sută de lei, Felix și Otilia, Marele singuratic, Întoarcerea lui Vodă Lapușneanu; numeroase concerte și piese de muzică corală, cu sau fără orchestră: Miorița (oratoriu), Scene nocturne (pe versuri de Federico García Lorca), Vocale (pe versuri de Giuseppe Ungaretti), Daniil și multă muzică de cameră.

1930: Parlamentul îl  proclama pe prințul Carol de Hohenzollern – Sigmaringen, rege al României, sub numele de Carol al II-lea. 

S-a incheiat astfel  prima domnie a regelui Mihai I (inceputa la 20.07.1927, ca urmare a mortii regelui Ferdinand I, si desfasurata sub tutela unei Inalte Regente).

Principelui mostenitor Mihai i se conferea titlul de “Mare Voievod de Alba Iulia ”.

1935: S-a născut la Dumitrești, Râmnicu Sărat/Vrancea  scriitorul și jurnalistul disident anticomunist Victor Frunză; d.27 iulie 2007, Aarhus, Danemarca.

A urmat facultatea de ziaristică din București și facultatea de ziaristică a Universității „Lomonosov” din Moscova. A lucrat ca redactor și realizator de emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română, apoi la Televiziunea Română. A fost profesor de jurnalism audio-vizual la Facultatea de Ziaristică în cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu” București. În 1978 a publicat prin intermediul agenției de știri Reuters o scrisoare critică la adresa regimului de dictatură din RSR.

Anchetat și apoi expulzat din țară în 1980, s-a stabilit, împreună cu soția și fiul său, la Århus, Danemarca. A înființat editura Nord, a editat revista de studii asupra fenomenului politic românesc Alergătorul de la Marathon. A publicat o seamă de lucrări politice și istorice, între care eseurile consacrate drepturilor și libertăților omului, Pentru drepturile omului în România, și ampla lucrare istorică consacrată comunismului românesc Istoria PCR.

După 1989, a revenit în România, unde a tipărit o ediție jubiliară a poeziilor lui Mihai Eminescu. Pe lângă publicațiile editoriale de mai sus, a fost autorul unor volume de versuri: Globul din stânga; proză: Privegheați lângă privighetori; proză turistică: Muzeu Sentimental; teatru: Marea gară nouă; istorie: Istoria stalinismului în România, Istoria comunismului în România. Cea mai recentă apariție editorială: Destinul unui condamnat la moarte: Pamfil Șeicaru. A fost membru fondator al Alianței Civice, membru în Consiliul Național, membru al Senatului AC.

1936: Catastrofa din Cotroceni

La a sasea aniversare a “Restauratiei”, spectacolul omagial dedicat lui Carol al II-lea, de pe platoul Cotrocenilor s-a transformat intr-o tragedie dupa ce o tribuna s-a prabusit.15 oameni au murit, alte sute au fost raniti. Presa a relatat ca in tribuna care avea capacitatea de 1.000 de persoane, au fost inghesuite 5.000.Ziua Restauratiei se sarbatorea la 8 iunie. Restauratia desemna revenirea pe tron a lui Carol al II-lea, care isi pierduse drepturile de succesiune la tron in 1926.

In scurt timp, un ziar titra O EDITIE SPECIALA DESPRE CATASTROFA DIN COTROCENI. Scurtul text scris cu litere foarte mari spunea ca la sarbatorirea zilei tineretului, din 8 iunie, s-au prabusit o peluza si o tribuna și că „sunt trei morti si peste 100 de raniti”.(Ulterior, numarul ranitilor a fost estimat în presa de la 150 la circa 600, internati în peste 15 spitale din Bucuresti). 

1938: Moare la Bucuresti, Ovid Densusianu, filolog, folclorist, istoric literar si poet; ( n. 29  decembrie 1873, Fagaras).

Ovid Densusianu a întemeiat și a condus revistele Viața nouă (1905-1925) și Grai și suflet (1923-1938, publicaţie a Institutului de Filologie şi Folclor).

A studiat fenomenele de limbă în strânsă legătură cu folclorul si etnografia, fiind  unul dintre fondatorii școlii lingvistice de la București. 

În domeniul literaturii, Densusianu a fost unul dintre promotorii curentului simbolist în România, el însuși publicând poezii sub pseudonimul Ervin.

 

A fost   membru titular al Academiei Române şi profesor la Universitatea din Bucureşti.

In 1923 a fost  ales membru de onoare al Societăţii de Etnografie, iar in 1924  devine membru al Societăţii de Lingvistică de la Paris.

A iniţiat convocarea unui Congres al filologilor românila care a susţinut  comunicarea Vorbirea populară din puncte nouă de vedere (1925).

1939: S-a născut la Fâșca–Vârciorog, Bihor,cântăreața de muzică populară și profesoară de limba latină, Florica Ungur;d. 4 august 2011, Oradea.

A urmat Școala Populară de Artă, apoi a absolvit cursurile Universității din București, secția Limbi clasice (latină și greacă veche) și a fost profesoară de latină în liceu.

Interpreta a reușit să culeagă, să interpreteze și să înregistreze peste 150 de melodii de o valoare inestimabilă pentru sufletul românesc.

A înregistrat primul disc Electrecord în anul 1970, la vârsta de 31 de ani.

A mai înregistrat încă nouă discuri, cinci casete audio și un CD.

A colaborat cu mari orchestre, ansambluri și dirijori, a participat ca invitată la cele mai mari festivaluri de folclor din țară și din străinătate, a avut emisiuni și înregistrări la toate posturile naționale de televiziune.

https://www.youtube.com/results?search_query=florica+ungur

1948: Prin Decretul prezidențial nr. 76/8 iunie 1948 privind transformarea Academiei Române în Academia Republicii Populare Române, Academia Română a fost desființată, înființându-se în schimb o instituție complet nouă, subordonată direct Consiliului de Miniștri, sub numele de Academia Republicii Populare Române. Decretul a intrat în vigoare a doua zi, 9 iunie. Conform prevederilor decretului, nu era vorba despre o transformare a fostei academii, în prevederile decretului neexistând nicio clauză care să prevadă o continuitate între cele două instituții.

La 12 august al aceluiași an, a fost publicat și Statutul de organizare și funcționare a Academiei RPR. A fost organizată în șase secțiuni și 25 de subsecțiuni, punând accent pe științele exacte și aplicate și marginalizând științele socio-umane. În art. 3 al decretului se specifica în mod expres: „Nu pot fi membri ai Academiei RPR persoane care, prin activitatea lor, s-au pus în slujba fascismului și reacțiunii, dăunând prin aceasta interesele țării și ale poporului”.

Au fost înlăturați 113 membri ai Academiei Române (26 titulari, 58 corespondenți și 29 de onoare), aceștia fiind epurați din secțiile Academiei Române. Între aceștia se aflau mari nume ale culturii și științei românești: Lucian Blaga, Ioan A. Bassarabescu, Mihai Codreanu, Adrian Maniu, Gheorghe I. Brătianu, Nicolae Bănescu, Ștefan Ciobanu, Silviu Dragomir, Scarlat Lambrino, Alexandru I. Lapedatu, Ioan Lupaș, Constantin Marinescu, Ștefan Meteș, Ion I. Nistor, Petre P. Panaitescu, Zenovie Pâclișanu, Radu R. Rosetti, Teofi l Sauciuc-Săveanu, Alexandru Tzigara-Samurcaș, Nicolae Bagdasar, Petre P. Negulescu, Ion Petrovici, Constantin Rădulescu-Motru, Grigore Tăușanu, Simion Mehedinți, Mihai David, Vintilă Mihăilescu, Nicolae Al. Rădulescu, Gheorghe Ionescu-Sisești, Victor Bădulescu, Mircea Cancicov, Ion I. Lapedatu, Ion Răducanu, Victor Slăvescu ș.a.

1964 : S-a parafat la București Acordul din 30 noiembrie 1963 privind realizarea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, pe fluviul Dunărea, publicat în Buletinul Oficial nr. 7/8 iunie 1964, dată la care a intrat în vigoare.

1967: A decedat  la Iași, poeta română  Otilia Cazimir (Alexandrina Gavrilescu); (n. 12 februarie 1884 in localitatea Cotu Vameş, judeţul Neamţ).

 

A debutat în anul 1912 în revista Viaţa românească, cu poezie, iar debutul în proză a avut loc în anul 1919 în publicaţia Însemnări ieşene.

Cel dintâi volum de poezii, Lumini şi umbre, i-a fost publicat în anul 1923, la Editura ” Viaţa Românească ” , urmează volumul de versuri „ Fluturi de noapte” , Editura „Cartea Românească”, 1927, carte premiată de Academia Română şi de comitetul ” Femina Vie- Heureuse” de la Paris, cu premiul Femina.

A colaborat cu publicaţiile Însemnări ieşene, Adevărul literar şi artistic, Lumea-bazar săptămânal , Bilete de papagal, Iaşul nou, Iaşul literar, Orizont, Gazeta literară, Cronica şi altele.

Între anii 1937 – 1947 a fost inspector al teatrelor din Moldova, iar din anul 1946 devine colaboratoare permanentă a Editurii Cartea Rusă, unde stilizează traduceri din literatura rusă şi sovietică.

A tradus din literatura franceză (Maupassant), rusă şi sovietică (Gorki, Kuprin, Cehov, Fedin, Gaidar ş.a.).

A  primit numeroase premii şi distincţii: Premiul Academiei Române (1927), Premiul Femina (1928), Premiul Naţional pentru Literatură (1937), Premiul Societatea Scriitorilor Români (1942), Ordinul Muncii (1954), cl. I (1964).

1972 : S-a născut la Arad , muzicianul solistul trupei Cargo.

Cântă de la vârsta de 13 ani, inițial la baterie, un an mai târziu începându-și activitatea ca vocalist, de atunci urmând aproximativ 22 de ani de studii canto și tehnici vocale, fiind autodidact. Cântă și la chitară, bas, clape și altele, însă abilitățile de instrumentist nefiind perfecționate, se axează în special pe compoziție. A debutat cu trupa de cartier, ABIS, în 1992, a intrat pe postul de vocalist în trupa Sibiană RIFF, cu care a participat la Festivalul Internațional Rock ’92 de la Arenele Romane din București, alături de toate marile nume din rock-ul românesc, iar în 1994 înregistrat la Cluj, împreună cu trupa RIFF albumul Doi străini, care include 12 piese.

În 1995, a părăsit trupa RIFF, după ce a cântat împreună cu Cargo într-un concert de susținere pentru Ovidiu Ioncu Kempes care suferise un accident de motocicletă; după acest concert, a rămas în trupa Cargo pentru a-l suplini pe Kempes până la refacerea acestuia, iar după ce acesta s-a refăcut îndeajuns pentru a reveni pe scenă, a rămas pe post de vocea a 2-a și chitarist-armonie.

În 2003, Kempes a plecat în Australia, iar Baciu a rămas vocalist principal al trupei. În anul 2007 trupa Cargo, avându-l ca vocalist pe Adi Igrișan, a înregistrat 22 de piese pentru albumul aniversar XXII.

1990: A aparut primul numar al revistei “Romania Mare”, sub conducerea lui Corneliu Vadim Tudor.

1992:  S-a deschis piaţa valutară în România.

1992: Parlamentul României a adoptat, în şedinţa comună a celor două Camere, Legea privind alegerea preşedintelui României.

1999:A fost publicată „Declaraţia de la Cluj”, semnată de mai mulţi intelectuali ardeleni, care s-au pronunţat pentru iniţierea unor dezbateri publice despre perspectivele unei autonomii administrative – pentru Transilvania şi Banat, cu adunări legislative regionale care să reprezinte în viitor o alternativă reală la modelul statului centralizat.

2001: Guvernul a adoptat un proiect de modificare a Codului Penal, prin care abroga articolul 200, referitor la relaţiile homosexuale.

2007: Filmul „California Dreamin’ (nesfârşit)” al regretatului regizor Cristian Nemescu a obţinut un premiu special la prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film Ibiza, desfăşurată între 29 mai şi 7 iunie.

Foto: Cristian Nemescu, regizor și scenarist român din „noul val” cinematografic, nascut pe 31 martie 1979,  si decedat la numai 27 de ani intr-un groaznic accident de masina pe 24 august 2006 alături de inginerul său de sunet, Andrei Toncu (28 de ani)si si taximetristul Dumitru Arustei (24 de ani).

Cristian Nemescu a terminat Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti in 2003. In putinii sai ani de viata, Cristian Nemescu a câștigat peste 20 de premii, printre care Marele Premiu la NYU International Student Film Festival din New York( pentru Poveste la scara C), Premiul Special al Juriului la Bruxelles Short Film Festival din Belgia, Public’s Choice la Milano Film Festival din Italia, Premiul Publicului la Internationale Grenzland Filmtage Festival din Germania. Filmul „California Dreamin” a primit in mai 2007 premiul „Un certain regard ” la a 60-a ediție a Festivalului de la Cannes.

La 28 mai 2007, președintele României  i-a acordat  post mortem printr-un decret, Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler, „pentru contribuția remarcabilă la promovarea cinematografiei românești”.

2007: Comisia Juridică şi pentru Drepturile Omului a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a adoptat, la Paris, raportul elaborat de Dick Marty privind închisorile CIA.

Raportorul special al Consiliului Europei, Dick Marty, a dezvăluit că în Polonia şi România au existat centre de detenţie ale CIA între 2002 şi 2005, cu acordul preşedinţilor celor două ţări.

2007: Actorul Adrian Pintea a murit la Spitalul Clinic Fundeni din Bucureşti, unde fusese internat din cauza unor probleme grave de sănătate. (filme: „Iancu Jianu, zapciul”, „Pădureanca”, „Iancu Jianu, haiducul”); (n. 9 octombrie 1954).

2008: Înalt Preasfinţitul Mitropolit Teofan a fost întronizat Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, la Catedrala Mitropolitană din localitate.

Foto: Înalt Preasfinţitul Mitropolit Teofan (stânga) şi Patriarhul Daniel (dreapta)

Scaunul de mitropolit al Moldovei şi Bucovinei  rămasese vacant după ce, în 12 septembrie 2007, IPS Daniel a fost validat în funcţia de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

 Ceremonia de întronizare a avut loc în Catedrala mitropolitană din Iaşi, după slujba Sfintei Liturghii, săvârşită în prezenţa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, de către un sobor de 32 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Un prim moment din cadrul acestei ceremonii a fost citirea gramatei patriarhale de întronizare, de către Preasfinţitul Vincenţiu Ploieşteanu, episcop vicar patriarhal şi secretar al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

A urmat apoi cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care s-a referit la misiunea noului mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

 2014: A decedat în Italia, actrița italiana de origine română Veronica Lazăr; (n. 16 octombrie 1938, București).

A debutat în filmul lui Bernardo Bertolucci, Ultimul tango la Paris (1973), apărând apoi în filme ca Luna (1979), Cerul ocrotitor (1990) sau Besieged (1998).

Lazăr este probabil cunoscută mai ales  pentru rolul demonicei Mater Tenebrarum din filmul lui Dario Argento, Inferno (1980). 
S-a căsătorit cu actorul italian Adolfo Celi în 1966 cu care a avut  doi copii: regizorul Leonardo Celi și actrița Alessandra Celi.

Ultimul său rol a fost în filmul lui Bertolucci, ”Eu și tu”, în 2012.

2016 : A încetat din viață istoricul și criticul literar Henri Zalis, prozator, memorialist și traducător;  (n. 21 mai 1932, București ).

S-a înscris la Facultatea de Filologie a Universității din București (1951-1955), unde l-a avut ca model pe profesorul Tudor Vianu, care i-a insuflat pasiunea de a citi marile creații ale literaturii române și universale; îi va dedica ulterior o biografie interesantă și valoroasă.

A obținut titlul de doctor în filologie al Universității din București cu teza Aspecte și structuri neoromantice (1973). După absolvirea facultății, a lucrat ca redactor (1955-1958) și corector (1959-1962) la revista Gazeta literară, bibliotecar (1963-1967), documentarist (1967-1972), redactor (1973-1979) și cercetător științific la Biblioteca Centrală Universitară din București (1979-1987)

A urmat stagii de specializare în Franța (1979; 1980) și Elveția (1981; 1991). S-a pensionat în anul 1987.

2020: A decedat la București, actorul și cântărețul român Costin Mărculescu; (n. 29 iunie 1969, Craiova.

A debutat in televiziune in anul 1984, la vârsta de 15 ani, în doua piese TV “Misiune speciala” si “Ecaterina Teodoroiu”, iar in Cinematografie in 1985 in filmul regizoarei Cristiana Nicolae “Al patrulea gard langa debarcader”, in 1986 a avut sansa sa fie distribuit in cel mai bine vandut film romanesc din istorie, in regia lui Nicolae Corjos, celebrul “Liceenii” alaturi de Stefan Banica Jr., Oana Sarbu, Mihai Constantin, etc.

A absolvit Academia Nationala de Teatru si Film I.L. Caragiale promotia 1989 – 1993. A fost invitat in sute si sute de emisiuni de divertisment pe toate posturile de televiziune in calitate de actor sau cantaret. A scos 7 videoclipuri muzicale difuzate de posturile de specialitate.

A colaborat cu mai multe Teatre sustinand peste 2000 de spectacole in tara si in strainatate jucand impreuna cu mai multi actori ca Florin Piersic, Misu Fotino, Alexandru Lulescu, Dem Radulescu, Nicu Constantin, Tamara Buciuceanu, Emil Hossu, etc.

La 30 mai 1999 a pus bazele Scolii Artistice de Modelling si Dans Sportiv Compania de Manechine si Fotomodele Costin Marculescu.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Aducerea moaștelor Sfântului Teodor Stratilat

Sfantul Teodor Stratilat este praznuit pe 8 februarie, in vreme ce pe 8 iunie facem pomenirea mutarii sfintelor sale moaste din cetatea Eracliei in Evhaita. Sfantul Teodor Stratilat a vietuit la sfarsitul secolului al III-lea si inceputul secolului al IV-lea. A fost supus la multe chinuri pentru ca a refuzat sa aduca jertfa idolilor.

Dupa cinci zile de temnita, a fost rastignit asemeni lui Hristos. I-au fost pironite mainile si picioarele, iar trupul i-a devenit tinta tinerilor arcasi.

Noaptea, ingerul Domnului l-a coborat de pe cruce si l-a facut sanatos. In urma acestei minuni, multi pagani s-au convertit la crestinism. I s-a taiat mai tarziu capul, din porunca imparatului Liciniu.

Amintim ca inaintea muceniciei sale, Sfantul Teodor a lasat urmatoarele porunci in testamentul pe care i l-a lasat lui Varus, ucenicul sau: „In Evhaita sa ingropi trupul meu, in pamantul stramosilor mei.”

Sfantul Anastasie din Sinai a scris despre o minune a icoanei Sfantului Teodor: In orasul Karast de langa Damasc se afla o biserica inchinata Sfantului Teodor Stratilat.

Cand Saracinii au cucerit Damascul, un grup de saracini s-au instalat in biserica cu nevestele si copiii lor.

Acolo, in fresca, se afla pictat chipul Sfantului Teodor. Unul dintre saracini a tras cu o sageata si a lovit chipul Sfantului in fata. De indata, din fata Sfantului a inceput sa curga sange. Curand dupa aceea, toti saracinii aceia au pierit in acea biserica.

Sfantul Teodor Stratilat este praznuit pe 8 februarie, in vreme ce pe 8 iunie facem pomenirea mutarii sfintelor sale moaste din cetatea Eracliei in Evhaita. Sfantul Teodor Stratilat a vietuit la sfarsitul secolului al III-lea si inceputul secolului al IV-lea. A fost supus la multe chinuri pentru ca a refuzat sa aduca jertfa idolilor.

Dupa cinci zile de temnita, este rastignit asemeni lui Hristos. I-au fost pironite mainile si picioarele, iar trupul i-a devenit tinta tinerilor arcasi.

Noaptea, ingerul Domnului l-a coborat de pe cruce si l-a facut sanatos. In urma acestei minuni, multi pagani s-au convertit la crestinism. I s-a taiat mai tarziu capul, din porunca imparatului Liciniu.

Amintim ca inaintea muceniciei sale, Sfantul Teodor a lasat urmatoarele porunci in testamentul pe care i l-a lasat lui Varus, ucenicul sau: „In Evhaita sa ingropi trupul meu, in pamantul stramosilor mei.”

Sfantul Anastasie din Sinai a scris despre o minune a icoanei Sfantului Teodor: In orasul Karast de langa Damasc se afla o biserica inchinata Sfantului Teodor Stratilat.

Cand Saracinii au cucerit Damascul, un grup de saracini s-au instalat in biserica cu nevestele si copiii lor.

Acolo, in fresca, se afla pictat chipul Sfantului Teodor. Unul dintre saracini a tras cu o sageata si a lovit chipul Sfantului in fata. De indata, din fata Sfantului a inceput sa curga sange. Curand dupa aceea, toti saracinii aceia au pierit in acea biserica.

CITIȚI ȘI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/06/08/o-istorie-a-zilei-de-8-iunie-video/

Bibliografie (surse) :

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;
2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
3. e.maramures.ro ;
4. Wikipedia.ro.;
5. mediafax.ro ;
6. worldwideromania.com ;
7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
9.  Istoria md.;
10. Cinemagia.ro;
11. CreștinOrtodox.ro.
12. http://www.historia.ro

Publicitate

ZIUA DE 28 APRILIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 28 aprilie în istoria noastră

1502: Se încheie traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare – „Die Kronicke des Stephan Voyvoda” – denumită și „Cronica moldo–germană” sau „Cronica lui Ștefan cel Mare”.

Scrisă la curtea lui Ștefan cel Mare, ea relatează evenimentele domniei acestuia cuprinse între 1457-1502.

Cronica începe cu prezentarea anului 1457, an în care Ştefan cel Mare ocupa scaunul domnesc al Moldovei.

Urmează o prezentare cronologică a războaielor purtate de Ştefan, exceptând unii ani neimportanţi pentru autor (1458, 1459, 1460 etc.).

Printre evenimentele prezentate se numără: campania împotriva secuilor, cucerirea cetăţii Chilia, luptele de la Vaslui şi Valea Albă, confruntările cu ungurii, precum şi luptele dintre moldoveni şi armata Ţării Româneşti.

Este cea mai veche dintre scrierile istorice din Moldova păstrate până azi si a fost descoperită de profesorul polonez Olgierd Górka, în anul 1937.

În anii ’30, conform lui Ştefan  Ciobanu, cronica era păstrată în Biblioteca Statului din München, în Germania.

1653 (8 mai 1653, stil nou): Se întrerupe domnia lui Gheorghe Ştefan în Moldova, aceasta fiind disputată cu domnitorul Vasile Lupu.

Gheorghe Ştefan, domn al Moldovei

In următoarele luni (aprilie-octombrie 1653), scaunul domnesc din Iaşi a fost activ disputat între Vasile Lupu şi boierul Gheorghiţă, logofătul acestuia.

Desfăşurarea evenimentelor din Polonia vecină, legate de insurecţia oştii zaporojene, împreună cu alte evenimente ce vizau atât Ţara Moldovei, cât şi Imperiul Otoman, i-au determinat pe turci să-l recunoască ca domn pe logofătul rebel şi nu pe Vasile Lupu , care domnise aproape două decenii.

Sirianul Paul din Alep, martor ocular al “răzmeriţelor moldovene”, nota în jurnalul său de călătorie:

“Logofătul nu înceta a trimite mesagii, a intriga şi a face toate silinţele pentru a atrage în partidul său pe toţi oamenii cei mai însemnaţi…, care urau foarte mult pe Vasile şi pe nobilii săi, dimpreună cu toţi grecii lor...”.

Ţinut sub pază la închisoarea Şapte Turnuri din Constantinopol, Vasile Lupu (foto sus) îi scria cu indignare “succesorului” său:

“...Mi-ai stricat şi mi-ai dezrădăcinat şi neamul cu morţi rele şi cumplite, ai stins şi avuţia şi odoara agonisită din tinereţele mele până la bătrîneţe…”.

1672: S-a născut la Sighișoara, în Transilvania, teologul și istoricul sas Georg Haner (15 decembrie 1740, Biertan).

A studiat, începând cu 1691 la Universitatea din Wittenberg, după un an obținând diploma de „magistru” al Facultății de Filosofie.

 La Wittenberg a scris prima carte, o istorie a bisericii luterane transilvănene.

În anul 1695 a fost numit rector al gimnaziului din orașul natal, ulerior a preluat postul de pastor al orașului.

A fost numit preot la Apold, Saschiz, Cincu, Mediaș, Biertan și episcop al Bisericii Luterane Săsești din Transilvania. A fost un opozant al pietismului.

Din operele sale: Historia ecclesarum Transsilvanicarum, Dissertatio philologica de Literarum hebraicarum origine et auJentia, Acroasium Theologicarum Disputatio prima, etc.

1764: S-a născut la Vărădia, în Caraș Severin, omul de cultură bănățean, Paul Iorgovici Brâncoveanu, jurist, istoric, filolog, scriitor, adept al ideilor Școlii Ardelene; d. 21 martie 1808, Vârșeț, Serbia.

A urmat Filosofia la Pojon (Bratislava, 1782–1784), Dreptul la Pesta și Dreptul public austriac la Viena, după absolvire (1789) având dreptul de a profesa. A continuat studiile în Occident: la Roma, la Institutul Propaganda Fide; a cercetat lucrări și documente la Biblioteca Vaticanului, adunând materiale pentru o lucrare privind originea, vechimea și continuitatea poporului român în spațiul ancestral; după trei ani la Paris, asistând la desfășurarea revoluției franceze, iar apoi la Londra, unde s-a angajat conțopist la Curtea Regală și s-a ocupat cu „instrucția unor studenți”.

În 1794, s-a întors în Imperiu, oprindu-se la Viena, a fost cancelist imperial, ulterior „Hofkonz-epist” la guvern, a desfășurat o intensă viață culturală, fiind și cenzor al cărților ce se imprimau la tipografia ilirică. Împreună cu dr. Ioan Molnar-Piuariu a înființat Societatea filosoficească a neamului rumânesc în mare Prințipatul Ardealului, din care făcea parte intelectualitatea românească a vremii.

În 1796, s-a întors în Banat și a fost avocat consistorial la Vârșeț, avocat la Timișoara, contabil privat, profesor de latină la gimnaziul din Vârșeț, directorul Școlilor naționale din Regimentul român iliric de la Caransebeș. Acumulase cunoștințe vaste, devenise unul din cei mai culți români ai timpului, poliglot, cunoscător al limbilor: latină, greacă, italiană, franceză, engleză, germană, maghiară, sârbă etc.

Cercetător de elită, a conceput mai multe lucrări, parte din acestea publicate: Dicționar în patru limbi: română, germană, latină și franceză (ajuns la «Litera M»), Bucoavnă (abecedar), Scurtă istorie a românilor din Dacia, Calendarul istoric-literar, Viața și pildele lui Esop, Observații de limbă românească (a abordat problema originii latine a limbii române). Este considerat „întâiul iluminist propriu-zis din Banat”.

1849 (28 aprilie /10 mai): În timpul Revoluției din Transilvania , moţii eliberează Abrudul ocupat de trupele maghiare comandate de maiorul Hatvani. 

Prin atacurile pe care le-a condus în luna mai 1849 împotriva orașului Abrud, Hatvani a fost responsabil de ruperea armistițiului stabilit în urma negocierilor între Avram Iancu  și deputatul Ioan Dragoș, reprezentantul lui Kossuth, liderul guvernului revoluționar maghiar de la Budapesta, precum și de pierderea încrederii românilor în intențiile de pace ale guvernului maghiar.

Ioan Dragoş, trimisul lui Kosuth, cade victimă nerespectării armistiţiului, care, fiind considerat trădător de către moţi,a fost executat.

1859 (28.IV/10.V): Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor unite ale Moldovei şi Valahiei, a semnat decretul pentru înfiinţarea Biroului de statistică şi il numeşte ca şef al acestuia pe Dionisie Pop-Marţian.

Odată cu înfăptuirea unirii Principatelor Române, la 24 aprilie 1859 Consiliul Administrativ al Principatelor a aprobat proiectul de lege pentru înfințarea unui Birou de Statistică, precum și întocmirea unor statistici ale țării. Astfel Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul domnesc nr. 117 din 28 aprilie/10 mai 1859, care poate fi socotit actul înființării oficiale a Serviciului statistic central din Principatele Române, devenit ulterior nucleul Serviciului Român de Statistică.

 1861: S-a născut in localitatea  Rugineşti, Vrancea, geologul şi paleontologul român Sava Athanasiu, membru de onoare al Academiei Române din 1942;  (m. 8 aprilie 1946, București).

Este considerat fondator al şcolii româneşti de stratigrafie.

A absolvit Facultatea de Științe de la Iași, apoi s-a specializat la Viena, unde a obținut doctoratul în anul 1899. A fost profesor la Institutele Unite din Iași, profesor la Școala Comercială din Iași, profesor la Liceul „Matei Basarab” din București, profesor la Universitatea din București, a lucrat la Institutul de Geologie al României.

A făcut numeroase studii de specialitate, asupra flișului și neogenului din Carpații Orientali și asupra problemei scidienilor din depozitele neogene, despre care a scris un mare număr de lucrări, printre care: Studii geologice din districtul Suceava, Curs de geologie generală, Asupra prezenței petrolului în Suceava.

1874: S-a născut Viktor Roth, preot şi istoric român de naţionalitate germană, primul istoric al artei plastice săseşti din Transilvania; a fost membru de onoare al Academiei Române din 1926; (m. 1936).Unele surse (http://www.tourismguide.ro/html/orase/Alba/Sebes/informatii_utile_sebes.php), dau ca dată a naşterii 28 august 1874.

A urmat studii de Germanistică, Latină și Teologie la Tübingen, Cluj, Halle și Erlangen. 

După absolvire a ocupat posturi de învățător și profesor în diferite localități, a fost pastor evanghelic în Laslea.

În anul 1918 s-a stabilit definitiv la Sebeș, unde a activat până la sfârșitul vieții ca pastor evanghelic.

A efectuat călătorii de documentare în Austria, Germania, Boemia și Italia.

A publicat lucrări științifice, articole și studii în reviste de specialitate.

A lăsat o serie de scrieri în special tratând istoria arhitecturii și artelor germane, săsești și ardelenești.

Este considerat ca fiind primul cercetător care a abordat problematica artelor și arhitecturii autohtone pe baze științifice moderne.

1877: Armata română a deschis focul asupra localității Turtucaia.

Ca răspuns la atacurile de artilerie ale Imperiului Otoman asupra porturilor românești de la Dunăre, la declararea războiului Ruso–Turc, după atacul asupra Vidinului, în 28 aprilie/10 mai artileria din Oltenița a bombardat Turtucaia. Declararea stării de razboi româno–turce a venit în 29 aprilie/11 mai.

1884: A decedat Lascăr Rosetti, om politic român, fost ministru; (n. 1816).

1887 (28.o4/ 10.05): A apărut Legea pentru înfiinţarea la Bucureşti a Institutului de Bacteriologie, a cărei conducere a fost încredinţată medicului Victor Babeş.

In prezent acesta poartă numele de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Ştiinţelor Biomedicale „Victor Babeş”.

După sosirea lui Victor Babeș la București în luna august a aceluiași an, institutul a intrat în subordinea Ministerului Instrucțiunii Publice, iar denumirea instituției a devenit Institutul de patologie și bacteriologie, sub care a ființat până la 2 martie 1925, când, prin lege, a primit titlul de Institutul „Dr. Victor Babeș”.

În prezent poartă titulatura de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale „Victor Babeș” și activitatea sa este concentrată pe cercetarea medicală fundamentală, dar și orientată pe aplicații clinice, farmacologice, profilactice și igienice.

1887: S-a născut basul Edgar Istratty, membru fondator al Operei Române; (m. 1967).

1893: A decedat omul politic Emilian Pache-Protopopescu, doctor în drept al universităţilor din Paris, Bruxelles şi Geneva, membru al Partidului Conservator, deputat şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A fost primar (1888-1891) şi prefect (mai-noiembrie 1891) al Bucureştiului; a întemeiat Şcoala de Ştiinţe Politice şi Administrative, unde a fost şi profesor (n. 1845)

Este considerat unul din cei mai buni primari pe care i-a avut Bucureştiul, fiind cel care a modernizat oraşul: a deschis noi linii de tramvai, a reorganizat lucrul primăriei ş.a. În numai 3 ani a contribuit foarte mult la „europenizarea” oraşului prin impunerea unor reguli arhitecturale foarte riguroase, de construire.

În vremea sa s-au realizat axele nord-sud şi est-vest, construindu-se principalele bulevarde, dar şi 28 de şcoli, şcoala de comerţ de pe strada Domniţa, Morga, un azil de noapte cu 40 de locuri, serviciul gratuit de transport cu trăsura al bolnavilor la spital şi al morţilor la morgă.

Tot el a introdus iluminatul electric pe bulevardul principal şi a amenajat Cişmigiul cu fântâna care reprezenta o copie după acea de la Saint-Cloud, realizată de cel mai ilustru arhitect al lui Ludovic al XIV-lea (1661-1715).

De asemenea au fost pavate cu piatră numeroase străzi ale Capitalei.

1908: S-a înfiinţat la Bucureşti,  Societatea Scriitorilor Români, sub preşedinţia lui Cincinat Pavelescu.

La adunarea de constituire a Societăţii Scriitorilor Români (S.S.R.), desfasurata in  28.04/11.05 1908, alături de scriitori bucureşteni au participat şi reprezentanţi din provincie ai breslei.

La adunarea generală din anul următor a fost ales preşedinte Mihail Sadoveanu.

 

 Cincinat Pavelescu

Societatea a funcţionat sub această denumire până în martie 1949, cand a apărut în 1949, Uniunea Scriitorilor din România , prin fuziunea între S.S.R. şi Societatea Autorilor Dramatici

  1923: S-a născut generalul-locotenent medic Gheorghe Niculescu; a introdus pentru prima dată în România tratamentul cu laser de slabă putere în ortopedie şi traumatologie.

A fost membru de onoare al Academiei Române din 1992; (m. 1995).

 1930: România a semnat, la Paris, patru acorduri prin care erau reglementate complet şi definitiv obligaţiile financiare ce îi reveneau Ungariei potrivit prevederilor Tratatului de la Trianon şi armistiţiului din data de 3 noiembrie 1918.

1940: S-a născut pianista română Elena Cosma; (d. 2001).

1943: S-a născut la Lipova, jud. Arad,  pictorul român Augustin Costinescu.

Lucrările sale se afla răspândite în numeroase muzee şi colecţii cum ar fi:

Muzeul Naţional de Artă al României (Cabinetul de Grafica), Muzeul din Sf.Gheorghe, Zalau, Botosani, Muzeul de Arta Craiova, Muzeul Tarii Crisurilor,Oradea, Colectia Camerei Deputatilor, Bancorex, Banca “Ion Tiriac”, Banca Turco-Romana, Muzeul de Arta Constanta, Rm.Valcea si in colectii particulare din Romania, Germania, Franta, S.U.A., Japonia, Canada, Filipine, Spania, Israel, Venezuela, Grecia, Italia, Noua Zeelanda, Olanda, Anglia, Brazilia, Australia, Turcia, Suedia.
A primit  Premiul pentru pictură la Expoziţia Tineretului (Atheneul Roman, 1975);
Premiul pentru pictură (Organizaţia Naţională a Pionierilor, 1987).

1948 : A fost arestat  Lucrețiu Pătrășcanu sub acuzația de „naționalism burghez, șovinism, colaborare cu Siguranța Statului în perioada interbelică și complot.

A fost sechestrat într-o casă conspirativă pentru a fi anchetat. În același proces au mai fost arestați și judecați Elena Pătrășcanu (soția lui), Harry Brauner, Lena Constante, Petre Pandrea (cumnatul lui), Herant Torosian, Alexandru Ștefănescu, Emil Calmanovici, Remus Koffler, Ioan Mocsony-Stârcea, Anton Golopenția, Belu Zilber, Victoria Sârbu (soția lui Ștefan Foriș) și alte 33 de persoane. În prima fază a anchetei a fost cercetat de o comisie din care făceau parte Teohari Georgescu, Iosif Rangheț, Al. Drăghici.

În perioada următoare s-a trecut la pregătirea unui proces-spectacol în care, alături de Pătrășcanu, să fie implicați și alți membri ai Biroului Politic și ai Secretariatului, cu stagii importante în ilegalitate. Procesul ar fi urmat să se desfășoare în momentul în care Moscova ar fi cerut acest lucru.

Victimele procesului trebuiau să fie neapărat de la vârful partidului pentru a arăta Kremlinului că Bucureștiul îi este credincios, că supravegherea e maximă și că nimeni nu rămâne nesancționat pentru abateri de la linia partidului.

1953: S-a născut în satul Popeștii de Sus, raionul Drochia scriitorul basarabean Ion Mânăscurtă.  

În 1975 a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie.

A editat publicistică, proză, care au fost traduse în mai multe limbi ale lumii. A fost redactor la publicațiile „Tinerimea Moldovei”, „Femeia Moldovei”.

1953: S-a născut Bogdan Hossu, președintele Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa.

 

1965: A murit la Sinaia, Florica Cordescu-Jebeleanu, pictoriță și graficiană română,(soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu), sotia poetului Eugen Jebeleanu; (n.10 mai 1913, la Constanţa).

A fost o ilustratoare şi o graficiană înzestrată care a lasat o creaţie plastică de o mare forţă emoţională. A reprezentat arta plastică românească la expoziţii internaţionale organizate la Budapesta, Zagreb, Moscova, Saint Petersburg, Paris, Atena, Varşovia, ş.a.

Pentru lucrările sale artista a primit distincţia de Artist Emerit în anul 1964.

1965: S-a născut Carol Sebastian, jurnalist, editor la Biroul BBC din Bucuresti.

1972: A decedat Gabriel Barta, regizor român de film documentar; (n. 1923).

 

1976:  S-a născut in București, Alessandra Stoicescu, prezentator de televiziune și editor tv.

Este  cunoscuta ca moderatoare a emisiunii 100 de minute de pe postul Antena 3.

A mai fost şi prezentatoarea jurnalul principal de ştiri de pe Antena 1 (Observator) şi realizatoare a emisiunii News First de la fostul radio News FM.

1990: Consiliul European adoptă o declarație comună, prin care hotărăște extinderea relațiilor cu țarile Europei Centrale și de Est, printre care și România.

1992:  Se încheie procesul fostului şef al Securităţii, Iulian Vlad, care este condamnat la 12 ani închisoare şi degradare militară.

S-a născut la 23 februarie 1931 în satul Gogosiţa, comuna Gogoşu, judeţul Dolj.

 Si-a început cariera ca activist de partid încă de la vârsta de 16 ani, deţinând mai multe funcţii pe linie de partid până la încadrarea în Ministerul Afacerilor Interne/Securitate, la 1 mai 1952.

Între 1947-1950, viitorul general de Securitate a deţinut mai multe funcţii pe linie de partid: secretar de plasă al organizaţiei Tineretul Sătesc din Dolj (1947),  membru în Biroul de plasă PMR Băileşti, secretar de plasă UTM şi membru în Comitetul Judeţean UTM Dolj (1948), membru în Comitetul Central al UTM (1950).

A absolvit Institutul Pedagogic, Facultatea de Drept, cu examen de diplomă, cursul pentru cadrele de conducere de pe lângă Academia <<Ştefan Gheorghiu>> şi Universitatea politică şi de conducere”.

Ascensiunea sa a fost prefigurată încă din 1956-1957, când a urmat un curs de securitate în Uniunea Sovietică.

Majoritatea ofiţerilor de Securitate care au deţinut funcţii de conducere în prima parte a regimului comunist au urmat astfel de „specializări”.

După acest curs, a fost numit în august 1957 locţiitor al şefului Serviciului învăţământ din Direcţia Cadre, iar după aceea şef al acestui serviciu.

În 1960 a fost promovat locţiitor al şefului Direcţiei cadre, iar în iunie 1967 şef al Direcţiei Învăţământ din Consiliul Securităţii Statului.

El a deţinut o funcţie similară până în 1974, inclusiv în urma reorganizărilor Securităţii şi ale Ministerului de Interne din prima parte a anilor ’70[41].

În paralel cu ascensiunea sa profesională, Iulian Vlad a fost ridicat în grad militar (23 august 1954 – locotenent major, 23 august 1957 – căpitan, 23 august 1962 – maior, 23 august 1964 – locotenent colonel, 30 decembrie 1967 – colonel, 6 iunie 1971 – general maior)

În 1974, Iulian Vlad a fost numit comandant al Şcolii militare de ofiţeri activi de la Băneasa, iar în mai 1977 a fost avansat la gradul de general locotenent şi propulsat în funcţia de secretar de stat în Ministerul de Interne, răspunzând de activitatea de contraspionaj

A  fost implicat în campania de urmărire şi represiune declanşată de Securitate împotriva cunoscutului disident anticomunist, Vasile Paraschiv, dar şi asupra intelectualilor Ana Blandiana, Dorin Tudoran şi Gheorghe Ursu.

De asemenea, a fost unul dintre ofiţerii de Securitate cu funcţii de conducere în aparatul represiv al statului comunist, care a participat la elaborarea măsurilor de reprimare adoptate de autorităţi după revolta minerilor din Valea Jiului (august 1977) si a fost implicat în urmărirea celor care au aderat la Meditaţia Transcendentală, dispunând „filarea si deschiderea dosarelor de urmărire informativă a tuturor persoanelor implicate în această mișcare – câteva sute – sub bănuiala ca acestea ar putea întreprinde acțiuni de spionaj.”

În „ultimul deceniu comunist”, Iulian Vlad a făcut parte constant din conducerea Securităţii. Din 1983 a fost adjunct al ministrului de Interne, fiind responsabil cu „problemele de securitate internă” din Departamentul Securităţii Statului, iar ultima lui funcţie în principala structură represivă a regimului comunist a fost cea de şef al acestui departament.

A fost numit în această poziţie cu puţin timp înainte de greva muncitorilor braşoveni din 15 noiembrie 1987.

 Generalul Vlad a pretins că din ziua de 22 decembrie 1989 Securitatea nu a mai executat ordinele lui Nicolae Ceauşescu, trecând de partea revoluţionarilor.

Întrebările despre trădarea Securităţii rămân, deocamdată, fără un răspuns clar. În mod cert, ultimul şef al Securităţii a dispus de o „seamă de date şi informaţii” care l-au convins că „situaţia era de aşa natură în acel moment că nu putea să fie altul deznodământul”.

După decembrie 1989, Iulian Vlad şi alţi ofiţeri de Securitate au fost implicaţi în mai multe procese deschise unor cadre ale fostei Securităţi.

Condamnat la 24 ani pentru genocid, ultimul şef al Securităţii a fost amnistiat la sfârşitul anului 1993[68] de către preşedintele Ion Iliescu.

Începând de la această dată, Iulian Vlad s-a remarcat printr-o discreţie totală, fiind însă prezent la o serie de manifestări organizate de foştii lui subordonaţi.  

1994: În urma negocierilor purtate cu Ministerul Afacerilor Externe si ca urmare a rezultatului acestora, vizita Regelui Mihai s-a anulat, ca urmare a interdicției  autoritatilor române  de a i se acorda viza de intrare in țară.

1996: A murit in București, poetul roman Alexandru Jebeleanu, membru al PCR ;  (n. 7 octombrie 1923, Șipet, Timiș ).  

 A urmat cursurile Facultatii de Filologie a Universității din Timișoara, pe care a absolvit-o în 1959.

 A debutat în revista “Universul literar”, în 1941, debutul editorial fiind în 1945 cu volumul “Oglinzi sonore”

 În 1952 publicația Scrisul bănățean a devenit revistă lunară a Uniunii Scriitorilor din România, avându-l ca redactor-șef pe Alexandru Jebeleanu, funcție pe care a îndeplinit-o până în 1972.În ianuarie 1964 revista Scrisul bănățean și-a schimbat denumirea, devenind revista Orizont.

Din 1972 a devenit redactor, apoi director al Editurii Facla din Timișoara

Intre cele mai cunoscute volume publicate de Eugen Jebeleanu se evidentiaza :

Schituri cu soare, 1929; Inimi sub săbii, 1934; Ceea ce nu se uită 1945; Bălcescu, 1952; Surîsul Hiroshimei, 1958; Cântece împotriva morții 1963; Elegie pentru floarea secerată– (soției sale, graficiana Florica Cordescu) 1967; Hanibal, 1973.

 În Timişoara o stradă îi poartă numele.

1997:  Se semnează  Protocolul de înfrăţire a oraşelor Suceava şi Chişinău.

 2001: S-a lansat Teatrul Național pentru Copii, proiect acceptat de Teatrul Național I. L. Caragiale, director general Dinu Săraru, la inițiativa Fundației „Abracadabra”, condusă de actorul Marian Râlea.

Foto: Marian Rîlea

 2002: A murit generalul Aleksandr Lebed, fost comandant al Armatei a 14-a ruse din Transnistria, guvernator al regiunii siberiene Krasnoiarsk, candidat la preşedinţia Rusiei, socotit un posibil succesor al președintelui Federației Ruse, Boris Elţîn; (n. 20 aprilie 1950).

A ajuns în prim-planul vieții publice din Rusia după tentativa de lovitură de stat din 1991, în timpul căreia un grup de conspiratori din vechea gardă comunistă conservatoare sovietică au încercat să-l răstoarne pe președintele Mihail Gorbaciov și să stopeze cursul reformelor inițiate de acesta din urmă.

În momentul critic al crizei, comuniștii conservatori au dat ordin armatei să încercuiască , sediul Parlamentului Rusiei, generalului Lebed fiind însărcinat cu trimiterea tancurilor, dar el a refuzat să acționeze împotriva parlamentarilor și a lui Boris Elțin, președintele RSFS Ruse.
Mai târziu, Lebed a fost avansat, devenind adjunct al comandantului VDV – trupelor de parașutiști, Pavel Gracev.

După ce a luat parte la acțiunile violente de înăbușire ale mișcărilor naționale din Caucaz, (printre care și a marșului pentru independență din fața guvernului din Tbilisi (Georgia), în urma căruia au fost uciși 20 de protestatari), Alexandr Lebed a fost numit în iunie 1992 comandant al Armatei a 14-a, dislocată în Moldova.
Prezența trupelor rusești este considerată unul dintre factorii puternic destabilizatori din zonă, în timpul conflictului din autoproclamată republică transnistreană.

Pe 7 septembrie 1997, Leded a afirmat în cadrul unui interviu din emisiunea 60 de minute că fosta Uniune Sovietică a pierdut urma câtorva „bombe nucleare de dimensiunea unei valize”.

Atât guvernul Statelor Unite, cât și cel al Federației Ruse au respins imediat afirmațiile lui Lebed, autoritățile ruse mergând până acolo încât au afirmat că asemenea arme nici măcar nu au fost create.

Pe 17 mai 1998, Lebed a câștigat alegerile pentru funcția de guvernator al ținutului Krasnoiarsk.

A rămas în funcție până la moartea sa din 28 aprilie 2002, cauzată de prăbușirea elicopterului în care se afla.

Cauza oficială a prăbușirii a fost coliziunea aparatului de zbor cu liniile de înaltă tensiune în timpul zborului, pe timp cu ceață.

Până în zilele noastre se mai fac auzite diferite teorii despre conspirații care ar fi dus la moartea lui Lebed.

2006: A decedat la București , Vasile Rebreanu, prozator, traducător, dramaturg şi eseist; (n. 11 noiembrie 1934 la Florești, Bistrița Năsăud, România ).

A studiat la Facultatea de filologie din București (promoţia 1957) și a debutat în 1956 în Tânărul scriitor. Începând din 1969 a fost director la Studioul de radio din Cluj.  În perioada 1969-1985 director la Radiodifuziunea Română, apoi la TVR Cluj.

A fost  mulți ani redactor la ziarul Tribuna.Devine redactor-şef al Editurii Dacia din Cluj.

 Prima sa carte, “În plină zi”, îi apare în 1959. Colaborează la „Tribuna”, „Almanahul literar”, „Gazeta literară”, „Viaţa românească”, „Familia”, „Steaua”, „Utunk” etc. Este deţinătorul a cinci premii ale Uniunii Scriitorilor din România şi a şase premii internaţionale.

 2009: A murit în urma unui stop cardiac, interpreta de muzică populară Valeria Peter Predescu; (n.24 octombrie 1947 în satul bistriţean Telciu, de pe Valea Sălăuţei).

A inceput sa cante in 1972, iar primele înregistrări le-a făcut la Radio Cluj cu redactorul şi culegătorul de folclor Dumitru Vartic.

În 1973, a realizat înregistrări la Radiodifuziunea Română cu orchestra Radio, dirijată de George Vancu, iar, în următorul an, a susţinut prima etapă a Concursului „Floarea din grădină”, concurs pe care l-a  câştigat in 1977,cu maximum de puncte.

A fost referent de specialitate în cadrul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, culegătoare de folclor, Valeria Peter Predescu a strâns, în cei 35 de ani de carieră, 61 de albume, patru cărţi şi culegeri folclorice, diplome, titluri onorifice şi premii primite în ţară şi la diverse festivaluri folclorice internaţionale.

În municipiul Bistriţa a pus bazele unui grup folcloric format din copii, „Mioriţa”, cărora a ţinut să le împărtăşească toate cunoştinţele sale despre muzica şi tradiţiile năsăudene.

 2010: A murit istoricul Cornelia Bodea, membru titular al Academiei Române din 1992, autoare a numeroase lucrări de istorie a românilor; (n. 9 apr. 1916).

2012: A murit fiziciana Margareta Giurgea, membru titular al Academiei Române din 1992; (n. 19 august 1915).

A absolvit Facultatea de Știinṭe, secṭia Fizico-Chimice ṣi, în 1937, a devenit asistent la catedra de Acustică ṣi Optică. În anul 1943 și-a susținut doctoratul cu o teză din domeniul descărcărilor electrice.

A devenit apoi conferenṭiar la Universitatea din Bucureṣti, conferenṭiar la Facultatea de Chimie Industrială a Politehnicii. În paralel, din 1949, a fost cercetător la Institutul de Fizică al Academiei ṣi la Institutul de Fizică și Tehnologia Materialelor. A făcut cercetări ṣtiinṭifice în domeniile descărcărilor electrice în gaze, spectroscopiei de absorbție, împrăștierii luminii în lichide pure. 

În 1991 a fost aleasă membru corespondent și, în 1992, membru titular al Academiei Române. Pentru trei ani, a fost președinte al Secției de Științe Fizice a Academiei Române (1992-1995)

2013: A murit in urma unui infarct, „sensei” (maestrul) Dan Stuparu, unul dintre fondatorii Federaţiei Române de Arte Marţiale, imediat după 1989 ; (n. 1951).

A fost un nume de referinţă al artelor marţiale din România, fiind, deopotrivă, unul dintre fondatorii Federaţiei Române de profil după 1989.

Ulterior, maestrul a pus bazele unei noi federaţii în România: Federaţia Română de Karate Tradiţional, înfiinţată în anul 1993. A fost  absolvent al Şcolii Internaţionale de antrenori din San Diego, SUA.

A devenit vicepreşedintele Federaţiei Internaţionale de Karate Tradiţional, vicepreşedinte al Federaţiei Europene de profil şi preşedinte al Federaţiei Balcanice.

  În 1995, a fost numit antrenor emerit al sportului, devenind şi antrenorul lotului naţional de karate tradiţional.

A primit mai multe premii  şi distincţii  printre care amintim : Ordinul “Serviciul Credincios” acordat de Preşedintele României.

Lucrări publicate: „Manualul antrenorului de karate tradiţional”.

2018: A decedat la Craiova (n. 21 septembrie 1940, Giubega, Dolj), absolvent al Institutului de Teatru și Film în 1967.

A fost mai intai invatator, a absolvit Scoala Normala din Craiova in 1958, s-a casatorit, apoi a intrat al doilea la I.A.T.C. si a absolvit facultatea in anul 1967, la clasa profesorului Dinu Negreanu. De la absolvire a jucat pe scena Teatrului National Marin Sorescu din Craiova.
A debutat cu rolul lui Iamandy din spectacolul Iancu Jianu de Octav Măgureanu.

A jucat pe cele mai mari scene ale lumii, a fost angajat timp de 8 luni la Nottingham, la teatrul Playhouse unde a jucat rolul lui Caliban din Furtuna in 85 de spectacole, cu turnee in toata lumea, sase luni in Franta, cu Marchizul de Sade, trei luni in Italia.
A jucat si in filme ca: Soarele și infinitul, Morometii, Aurul alb, Ochii care nu se văd, Răzbunarea Robertei- serial Tv, Amantul marii doamne Dracula- serial Tv.

Premii: 2004 – Meritul cultural în grad de Cavaler, Premiul Amza Pellea al revistei Lamura, Premiul national Marin Sorescu, acordat de Academia Română și TNC, Nominalizat pentru titlul Omul anului 1996 de American Biographical Institute, Premiul I la Gala dramaturgiei românești de la Timișoara- 1986, Premiul I și titlul de laureat la Festivalul National de teatru -1985, etc.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX 

Tâlcuirea Evangheliei din Miercurea Mare (Denie); Prăznuirea Sfinţilor Iason şi Sosipatru.

În creștinism, Miercurea Mare este o zi din Săptămâna Mare / Săptămâna Patimilor, săptămâna înainte de Paști.Această zi amintește creștinilor de ziua în care Iuda Iscarioteanul L-a vândut pe Iisus fariseilor care voiau sa-L ucidă, pentru treizeci de arginți.

În această sfântă zi se săvârșește Taina Sfântului Maslu, în amintirea ungerii lui Hristos cu mir, în Betania, în locuința lui Simeon Leprosul.

În rugăciunile rostite acum se invocă ajutorul Preasfintei Fecioare Maria, al Sfintei Cruci, al Sfinţilor şi îngerilor pentru însănătoşirea celor bolnavi. În Evanghelii, Dumnezeu este numit doctor al sufletelor şi trupurilor noastre şi se invocă ajutorul Lui ori de câte ori este nevoie. Potrivit tradiţiei populare, credincioşii care ţin post negru în Miercurea Mare vor fi protejaţi de boli pe parcursul anului.

Această zi este dedicată celor bolnavi și suferinzi. Aceștia se pot bucura de Taina Sfântului Maslu. Se spune că rugăciunile adresate de bolnavi sunt ascultate în Miercurea Neagră, iar Dumnezeu face miracole pentru aceștia. Este o zi în care se ține post negru.

Sfinţii Iason şi Sosipatru

Sfântul Apostol Iason a fost numit Episcop al oraşului Tars de către Sfântul Apostol Pavel, în timp ce Sfântul Apostol Sosipatru a fost hirotonit Episcop în Iconium.

Aceşti doi Apostoli au ajuns să predice cuvântul Evangheliei în Insula Corfu, unde au ridicat o biserică în cinstea Sfântului Arhidiacon Ştefan.

Aflând de activitatea lor misionară, regele insulei i-a trimis în închisoare, unde au fost închişi împreună cu şapte tâlhari. Apostolii le-au propovăduit acestora învăţătura lui Hristos şi i-au adus la dreapta credinţă. Auzind despre schimbarea tâlharilor, regele a poruncit ca aceştia să fie omorâţi.

 Când regele îi tortura pe Sfinţii Apostoli lason şi Sosipatru, fiica lui, fecioara Cherchira, privea pătimirile lor. În acel moment s-a declarat şi ea creştină. Regele a poruncit apoi că ea să fie închisă în temniţă. Văzând că fiica să nu doreşte să se lepede de credinţa în Hristos, regele a poruncit să se dea foc temniţei în care era închisă.

 Printr-o minune dumnezeiască fecioară a rămas nevătămată. Văzând aceasta, regele a ordonat că fiica lui să fie omorâtă de către arcaşi. La scurtă vreme însă, s-a întâmplat ca regele să moară, iar Sfinţii Apostoli lason şi Sosipatru au rămas în viaţă.

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/04/28/123692/

Bibliografie (surse):

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
3. ro.wikipedia.org.;
4. mediafax.ro;
5. Istoria md.;
6. worldwideromania.com;
7. Enciclopedia Romaniei.ro;
8. rador.ro/2015/ calendarul-evenimentelor;
9.   Caietele CNSAS, an VII, nr. 1(13)/2014;
10. Cinemagia.ro.

O ISTORIE A ZILEI DE 16 NOIEMBRIE. VIDEO

16 noiembrie, istoricul zilei

Anul 42 î.Hr : S-a născut Tiberius, al doilea împărat roman, fiul adoptiv al lui Cezar Augustus.

Tiberius Caesar Augustus s-a nascut la 16 noiembrie 42 i.Hr. si a domnit de la moartea lui Augustus din anul 14, până la moartea sa in 16 martie  37.

498: A murit Papa Anastasie al II-lea. A  fost Papa  al Romei în perioada 24 Noembrie 496 pana la decesul sau.

 Spre deosebire de predecesorii săi, a încercat o reconciliere cu Biserica din Răsărit, deschizând chiar o ambasadă la Constantinopol.

534: Este publicata a doua revizuire şi ultima, a faimosului Cod de Legi, Codex Justinianus.

Flavius Petrus Sabbatius Justinianus, zis “cel Mare”, a fost împăratul Bizantului  în perioada 527- 565.

S-a nascut in anul 482, într-o familie de țărani traco-romani, in provincia romana Iliria. Iustinian a incercat să reconstruiască Imperiul Roman (creștinat însă),  prin unirea celor două parti ale sale, cea de apus cu cea de răsărit.

A reușit în parte prin generalul său Belisarie, care a cucerit Peninsula Italică și nordul Africii. Una dintre cele mai mari dintre  realizările sale,  a fost  constituirea în anul 529 a unei comisii de eminenti juristi, condusa de  marele avocat si expert in drept, Trebonian, care avea drept scop codificarea dreptului roman si adaptarea de noi legi, adaptate  la realitatile timpului.

 Codex Justinianus a ramas pentru totdeauna in istorie legat de numele marelui imparat.

1272: A murit  Regele Henric III al Angliei; (n. 1 octombrie 1207).

 A  fost fiul regelui Ioan al Angliei si a domnit 56 de ani, din 1216 până la moarte sa.Henric  a fost foarte evlavios și a păstrat o vie recunoștință papei pentru protecția acordată pe vremea minorității sale.

S-a recunoscut vasalul acestuia și a favorizat încălcările Romei în dauna clerului englez. Nepopularitatea regelui s-a accentuat treptat timp de 30 de ani, cu toate ca in timpul domniei sale Anglia a prosperat.

 Marele său monument este  Westminster Abbey este cea mai veche și mai faimoasă dintre bisericile din Londra.

Acolo a fost un locaș de cult încă din secolul al VII-lea, când conform legendei, Sf Petru a fondat o biserică care purta numele lui. Clădirea actuală este rezultatul reconstrucției care a fost începută de Henry III în 1245.

1364: A murit domnitorul  Nicolae Alexandru al Munteniei (domnie începută la 1352).

 A fost fiul şi urmaşul voievodului Basarab I  Intemeietorul.

Nicolae Alexandru a dus o politică de consolidare a statului şi a înfiinţat prima mitropolie a Munteniei (1359), primul mitropolit fiind Iachint de la Vicina.

Noua eparhie urma sa aibă în fruntea sa mitropoliți numiți de Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului și să intre în randul mitropoliilor ortodoxe.

Înființarea Mitropoliei Ungrovlahiei este actul cel mai semnificativ al domniei lui Nicolae Alexandru , act prin care s-a stabilit clar apartenența confesională a Țării Românești la Ortodoxie.

 1364: Vladislav I  urca pe tronul Țării Românesti. 

 Cunoscut și sub numele de Vlaicu Vodă, a domnit până în 1377.

Vlaicu s-a îngrijit de dezvoltarea economică a ţării şi a întreţinut relaţii strînse cu suveranii bulgari şi sarbi.

A acceptat suzeranitatea maghiară, fapt pentru care a primit ca feude tinuturile Amlas, Severinul si Fagarasul.

Noul voievod va adăuga la titlurile moștenite și pe acelea de Ban de Severin (1368) și Duce de Fagaras (1369), deși s-a aflat, încă de la urcarea pe scaun sub amenințarea permanentă a coroanei angevine.

Astfel, în 1365, intr-o proclamație regală maghiara,Vlaicu era considerat uzurpator deoarece nu a prestat omagiul de vasalitate și și-a însușit un titlu ce nu-i aparținea.

1485:  Ștefan cel Mare îi învinge in lupta de la Cătlăbuga pe otomanii care apărau cetatea Chilia (azi în Ucraina). Au rămas pe cîmpul de luptă 8.000 de turci și 3.000 de creștini. Armata moldoveană a fost victorioasă, dar Ștefan nu a mai  avut forta necesara  să-și continue acțiunile în vederea recuperării Chiliei.

În primăvara anului următor (1486) o numeroasă armată otomana în frunte cu Baly-beg, invadează din nou  Moldova, intenționînd s-o supună. si  înainte de toate, să-l detroneze pe Ștefan. În bătălia de la Șcheia (1486) moldovenii conduși de Ștefan  i-au biruit pe turci și de această dată, omorandu-l pe Hronoda (Hroiot), pretendentul la tron adus de turci

1532: Conchistadorul spaniol Francisco Pizarro il captureaza pe împăratul incas  Atahualpa în bătălia de la Cajamarca.

1632: In Războiul de treizeci de ani, moare in lupta in  Bătălia de la Lützen, regele Suediei, Gustav al II-lea Adolf (n. 19 decembrie 1594).

Provenea  din familia Wasa, fiind rege al Suediei între anii 1611 – 1632.

A fost un rege cu importanță deosebită pentru istoria Suediei în general și în mod deosebit datorita participarii la Razboiul de treizeci de ani, care a contribuit prin acțiunile lui politice și militare la  hegemonia suedeză  în nordul Europei, în secolul XVIII-lea.

1643: Se încheie la Alba Iulia, in Transilvania,Tratatul de alianţă dintre Transilvania, Suedia şi Franţa.

Conform Tratatului, Transilvania primeşte subsidii pentru întreţinerea armatei în vederea luptei împotriva Imperiului habsburgic.

1717: S-a nascut Jean le Rond d’Alembert, matematician şi enciclopedist francez; (d. 29.10.1783).

1766 : S-a nascut  Rodolphe Kreutzer, violonist şi compozitor francez, căruia Beethoven i-a dedicat  ”Sonata pentru pian şi vioară, Opus 47″, cunoscută ca “Sonata Kreutzer”; (m. 6 ianuarie 1831).

1797: A murit regele  Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei; (n. 1744).

1816: S-a născut patriotul si revolutionarul român Andrei Mureşanu.

Foto: Andrei Mureşanu, poet, traducător şi esist român, autorul poeziei “Un răsunet” cunoscută sub numele “Deşteaptă-te române”.

La 16 noiembrie 1816 s-a născut Andrei Mureşanu, poet, traducător şi eseist, unul dintre fruntaşii Revoluţiei române de la 1848 şi autor al poeziei “Un rasunet”, cunoscută sub numele “Desteaptă-te române”, care a devenit imnul naţional al României după 1989.

S-a născut în Bistriţa, iar studiile generale le-a urmat la scoala săsească, iar cele liceale la instituţia de învăţământ a călugărilor piarişti din localitate. A plecat la Blaj, unde din 1832, a început să studieze filosofia şi teologia, printre profesorii săi fiind Timotei Cipariu şi Simion Bărnuţiu.

S-a stabilit apoi în Braşov şi a început să lucreze ca institutor la şcoala română condusă de George Bariţiu şi apoi ca profesor de gimnaziu. În această perioadă a început să colaboreze cu diverse publicaţii.

 A participat la Revoluţia de la 1848 din Ardeal, după care s-a mutat în Muntenia şi a devenit translator la buletinul oficial al guvernului, scriind însă şi numeroase ode şi imnuri pentru reprezentanţii imperiali din Viena.

În 1862 şi-a publicat volumul de poezii, carte premiata de către Astra. După pensionare, s-a retras în Braşov, decedând în 24 octombrie 1863.

Aflati mai multe despre Andrei Mureşanu aici…

1849: Un tribunal rus l-a condamnat pe marele scriitor rus Fiodor Dostoievski la moarte, pentru activităţi anti-guvernamentale; execuţia lui a fost anulată în ultimul moment, pedeapsa fiind comutată în exil în Siberia.

 

Fedor Mihailovici Dostoievski – n. 30.10. 1821 (S.N. 11 noiembrie) – d. 28 ianuarie 1881 (S.N. 9 februarie), St. Petersburg, Rusia).

Dostoievski a fost arestat și închis în 1849  pentru activități antistatale împotriva țarului Nicolae I. Pe 16 noiembrie, a fost condamnat la moarte pentru legăturile cu un grup de intelectuali, tineri fourieriști, condusi de Mihail Petrașevski, în  intrunirile  cărora se purtau discuții subversive. Împreună cu ceilalti condamnați, a fost transportat în piața unde aveau loc execuțiile și trecut prin toată procedura de anunțare a condamnării la moarte prin împușcare.

După patru ani de  katorga, urmați de alți cinci de serviciu militar obligatoriu, revine la Petersburg și își reia activitatea literară.

Katorga a fost un sistem de detenție grea în coloniile  penitenciare ale  Imperiului Rus. Prizonierii erau trimiși în lagăre din zonele îndepărtate, nepopulate ale Siberiei, fiind forțați să presteze munci grele. Sitemul katorga a început să funcționeze din secolul al XVII-lea și a fost preluat de bolșevici, fiind transformat în ceea ce avea să fie numit în epoca sovietică Gulag.

Cea mai obișnuită ocupație în katorgi era mineritul și exploatarea lemnului. Unul dintre proiectele realizate cu munca prizonierilor din katorga a fost drumul de căruțe Amur (Амурская колесная дорога), considerat un succes al organizării muncii penale.

 1855: Exploratorul britanic David Livingstone este primul european care ajunge la cascada Victoria (Mosi-oa-Tunya) din Africa.

1868: În România, este investit guvernul prezidat de Dimitrie Ghica,care isi desfasoara activitatea intre 16 noiembrie 1868 – 2 februarie 1870.Guvernul era unul de coaliţie între conservatori şi liberal-democraţi.

1881: La Bucureşti a fost înfiinţată Facultatea de Teologie ortodoxă.

1885: George Eastman, fondator al companiei Kodak, a inventat în SUA pelicula de nitroceluloză, pentru  imprimarea de imagini.

 1894: S-a născut contele Richard (Nikolaus) von Coudenhove-Kalergi publicist, gânditor politic şi militant federalist european cu origini mixte, austriace şi japoneze; (m. 1972).

Este fondatorul primei mişcări pentru o Europă Unită (volumul „Pan-Europa”, apărut în 1923, considerat un manifest paneuropean).

Uniunea Pan-Europeană creată de el în 1923, a fost prima organizaţie neguvernamentală „europeistă” de pe continent. Doctrina pe care a elaborat-o, a avut în vedere înfiinţarea Uniunii Parlamentare Europene, la al cărei congres din 1947 a propus, ca soluţie pentru construcţia europeană, o piaţă comună cu monedă unică.

1895: S-a născut Paul Hindemith, violonist, compozitor, pedagog şi teoretician german, naturalizat american, promotor al modernismului în muzica simfonică; (m. 1963).

1903: S-a născut  în localitatea Vlădeni, profesorul de teologie Dumitru Staniloae, membru al Academiei Române, considerat unul dintre cei mai de seama gânditori crestini din lume.

A fost închis de regimul comunist în perioada 1958–1963 (“Chipul evanghelic al lui Iisus Hristos”, “Teologia dogmatica ortodoxa”); d. 5 octombrie 1993).

In anul 2003, UNESCO a înscris numele teologului român Dumitru Staniloaie în calendarul aniversarilor culturale, marcând 100 de ani de la nasterea celui numit „teologul dragostei crestine”.

1907: Oklahoma devine cel de-al 46-lea stat american, la care au aderat cinci triburi de  amerindieni, care au devenit cetățeni americani.

1916: Are loc 16-20 noiembrie Bătălia de la Neajlov şi Argeş (Bătălia pentru Bucureşti), ultima încercare a armatei române comandată de generalul Prezan de a apăra Bucureştii.

Cele mai violente lupte din timpul acestei mari operaţiuni militare s-au dat la Călugăreni, în zilele de 16-17 noiembrie. După un succes iniţial, armata română, copleşită numeric şi tehnic, ea fost nevoită să se retragă, lăsând capitala Bucureşti în mîna armatelor inamice.

1922: S-a născut scriitorul portughez José Saramago, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1998. A fost singurul scriitor lusitan laureat al acestui premiu; (m. 2010).

 

1930: S-a născut Chinua Achebe (nume complet: Albert Chinualumogu Achebe), scriitor şi profesor nigerian de limbă engleză, cunoscut ca fiind „părintele literaturii africane moderne”.

A scris romane prezentând dezagregarea societăţilor africane tradiţionale în contact cu civilizaţia europeană, în special cu misionarismul şi colonialismul englez; (m. 2013).

1933: Statele Unite si URSS au stabilit relații diplomatice.

1944: S-a nascut Radu Nunweiller, fotbalist si antrenor român.

1945: In timpul Conferintei de la Londra, a fost creata Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO), institutie specializata a ONU, cu sediul la Paris.

La data de 16 noiembrie 1945 reprezentanţii a 44 de state participante la Conferinţa de la Londra au semnat Actul constitutiv al UNESCO; a intrat în vigoare pe 4 noiembrie 1946. România a aderat la 27.07.1956.

1948:  S-a născut  Ion Cristoiu, cunoscut ziarist si scriitor (n. comuna Gagești, jud.Vrancea).

1957: Începe la Moscova, consfătuirea reprezentanţilor partidelor comuniste din 64 de ţări.

Se adoptă o declaraţie care condamnă “revizionismul” în general, iar în mod special “revizionismul” iugoslav.

1960: Actorul american Clark Gable, supranumit “The King”, a incetat din viata la doar 59 de ani. A fost laureat al Premiului Oscar în anul 1934 .

A rămas în istoria cinematografului mondial prin interpretarea rolului Rhett Butler din celebrul film “Pe aripile vântului”; (n. 01.02.1901).

 

1967: S-a născut  George Cristian Maior, fost politician român care in prezent ocupa functia de director SRI.

1974: Conferinta Alimentara Mondiala adopta Declaratia universala pentru eliminarea definitiva a foametei si malnutritiei, însusita si de Adunarea Generala a ONU din 17.12.1974.

1979: Primul-ministru al Marii Britanii Margaret Thatcher, a dezvaluit  ca Sir Anthony Blunt, un fost ofiţer din serviciile  de securitate şi consilier personal de arta al Reginei, a fost   ”al patrulea spion ” din grupul spionilor sovietici de la Cambridge”, alaturi de Guy Burgess, Donald Maclean  şi “Kim” Philby.

Anthony Blunt a fost consilier de arta de a Reginei, până s-a pensionat in 1972.

Doamna Thatcher a arătat  ca Blunt a mărturisit înca din  1964 activitatile sale de spionaj, insa în urma  unui acord secret cu autoritatile statului, i-a fost acordata imunitate.

1979: A inceput sa circule in Bucuresti primul tren de metrou din Romania, atunci cand s-a dat in folosinta pentru testari primul tronson al Magistralei 1 intre statiile “Timpuri Noi”si“Semanatoarea”.

Lungimea liniei era de 8,63 kilomteri si avea 6 statii, intinzandu-se de-a lungul raului Dambovita.

Ideea realizarii unei retele de metrou in Bucuresti data din anii ’30 si ii apartinea inginerului Dimitrie Leonida, insa abia in 1975 aceasta a fost pusa in practica, prin stabilirea proiectantului si a constructorului (“Intreprinderea Metroul Bucuresti”).

 La numai doi ani de la darea in folosinta a primului tronson, a fost inaugurat si al doilea de 10 kilometri lungime si cu 6 statii intre “Timpuri Noi” si “Republica”.

Reteaua a fost realizata in totalitate pe baza studiilor specialistilor romani si cu echipamente autohtone.

In prezent, transportul cu metroul este organizat pe patru linii principale (magistrale) cu o lungime operationala de peste 62 de kilometri si cu 45 de statii. Pentru asigurarea transportului zilnic sunt puse in circulatie 50 de trenuri, numarul calatorilor intr-o zi lucratoare fiind de circa 350.000-400.000.

1988: A fost adoptată Declaraţia de suveranitate a Republicii Estonia, prin care se recunoştea supremaţia legilor estoniene asupra celor unionale.

1988: Benazir Bhutto a fost aleasă în funcţia de prim ministru al Pakistanului, pe care a deţinut-o în legislaturile 1988-1990 şi 1993-1996, fiind prima femeie conducătoare politică a unei ţări musulmane.

1990: Prin fuziunea Partidului Democrat al Muncii cu Partidul Socialist, a aparut in Romania Partidul Socialist al Muncii condus de Ilie Verdet.

1994: Delegatia Permanenta a PDSR a hotarit ca Partidul Solidaritatii Sociale condus de Miron Mitrea sa fie asimilat de partidul de guvernamant. Liderul lui a devenit membru PDSR, ulterior fiind numit in functia de vicepresedinte.

1994: Helmut Kohl este învestit în funcţia de cancelar al Germaniei reunificate.

1997:  Fostul secretar general al ONU, Boutros Boutros- Ghali, a fost ales primul preşedinte al organizaţiei ţărilor francofone.

1997: A murit politicianul comunist Georges Marchais fost secretar general al Partidului comunist francez din 1972 până în 1994; n. 7 iunie 1920).

1998: Primarul ales al Bucurestiului, Viorel Lis, a depus juramantul, dupa ce a fost validat in functia de primar general de catre Tribunalul Bucuresti.

2000: Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite a adoptat o rezolutie initiata de Romania referitoare la colaborarea dintre ONU si OCEMN (Organizatia pentru Cooperare Economica in regiunea Marii Negre).

2000: Bill Clinton devine primul preşedinte american care vizitează Vietnamul.

2000: S-a stins din viață la 57 de ani criticul literar Laurentiu Ulici, fost presedinte al Uniunii Scriitorilor din Romania intre anii 1995-2000; ( n.6 mai 1943).

2000 : A decedat cântărețul, scriitorul și compozitorul turc Ahmet Kaya; (n. 28 octombrie 1957).

2001: Celebrul alpinist român  Constantin Lăcătușu a pornit, alaturi de americanul Michael Hodges, într–o expeditie în Antarctica,pentru escaladarea vârfului Mount Vinson (5 140m ); expediția, încheiata cu succes la 10.12.2001, facea parte din proiectul numit „Top 7” ce avea ca scop escaladarea celor mai înalte vârfuri de pe cele sapte continente.

2001: Are loc premiera primului film din seria de mare succes Harry Potter – ”Harry Potter şi piatra filozofală”.

2001: A murit pianistul american de jazz Tommy Flanagan;(n. 1930).

2004: Consilierul prezidenţial american pentru securitate, Condoleezza Rice, a fost numită oficial în funcţia de secretar de Stat, în locul lui Colin Powell.

2004: Emite pentru prima oara Radio3Net, actualul post Radio Pittiş, (post al Societăţii Române de Radiodifuziune, continuator la postului Radio România Tineret).

Este primul post public de radio din țară și din Europa care emite exclusiv pe Internet.

 Situl Web al postului Radio 3Net  Florian Pitis găzduiește o colecție impresionantă de albume folk și rock, de povești ale teatrului radiofonic și de înregistrări video de la festivalurile muzicale din țară, precum Festivalul de Muzica Folk „Folk You”, Festivalul de muzică tânără „Prometheus” și Festivalul „Delta Fest”.

2006: A murit Milton Friedman, economist, comentator politic, eseist şi profesor american, autor al unor importante contribuţii teoretice la istoria şi teoria monetaristă şi în demonstrarea complexităţii politicii de stabilitate economică; Premiul Nobel pentru Economie în anul 1976; (n. 1912).

2014: Dupa  al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, Klaus Iohannis a obținut 54,43% din voturi , iar contracandidatul sau Victor Ponta a fost votat de 45,56% dintre alegatorii care s-au prezentat la urne.

2018: A murit romancierul, scenaristul și dramaturgul american William Goldman.

A semnat scenariile mai multor filme de succes, printre care „All the President’s Men” și „Marathon Man”; (n. 1931).

2019: A murit Fred Mella, cântăreț francez, ultimul supraviețuitor al popularei trupe Compagnons de la chanson; ( n.10 martie 1924).

2019: A decedat cântărețul liric francez Éric Morena. (n. 27 octobmbrie 1951).

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfântul Apostol și Evanghelist Matei

Sfântul Apostol si Evanghelist Matei este unul dintre cei doisprezece Apostoli aleși de Hristos.

Inainte de a ajunge Apostol a fost vameș, a dică perceptor/încasator de taxe în Capernaum, se numea Levi și era fiul lui Alfeu.Nu se știe dacă a fost casatorit.

 Odată, Iisus a trecut pe lângă punctul de vamă unde stătea Matei și i-a spus „Vino după Mine”.

Matei s-a ridicat și l-a urmat pe Mântuitorul, devenind ucenicul său (Matei 9:9).

El și-a schimbat numele ca să îi reflecte noua chemare. „Matei” înseamnă „Dar de la Domnul”.

Potrivit Tradiției este autorul primei Evanghelii. Eusebiu si Sfantul Epifanie ne marturisesc ca Matei a scris Evanghelia în limba aramaica si in limba greaca.

Din Martirologiul roman aflam că a murit ca martir in Etiopia, fiind ars pe rug de pagani.

Din textele apocrife care vorbesc despre trecerea sa la cele vesnice, aflam ca a suferit moarte de martir in Pont.

Evanghelia dupa Matei se afla inscrisa in lista Canonului Muratori si amintita de Sfintii Parinti: Atanasie cel Mare, Chiril al Ierusalimului si Grigore de Nazianz.

Ea este recunoscuta ca autentica si de sinoadele particulare din Laodiceea (360), canonul 60 Hipo (393) si confirmata de Sinodul ecumenic Trulan (692) si sinodul al VII-lea (787).

 Scopul evanghelistului a fost sa dovedeasca primilor cititori ca Hristos este Mesia cel prezis de profeti si in persoana Sa s-au indeplinit toate vechile profetii.

 El este prăznuit de Biserica  în 16 noiembrie, dar și în 30 iunie,  împreună cu cei Doisprezece.

VIDEO: ASTĂZI ÎN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

Bibliografie (surse):

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
2. Crestin Ortodox.ro;
3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
4. e.maramures.ro;
5. mediafax.ro;
6. Istoria md.;
7. Istoriculzilei blogspot.com;
8. Wikipedia.ro
9. Rador.ro