CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

„Miracolul de pe Vistula”și stavila pusă de poporul polonez expansiunii bolșevice spre inima Europei în ziua de 13 august 1920

Foto: Tabloul „Miracolul de pe Vistula” de Jerzy Kossak (1930)

În noiembrie 1918, Polonia revenea pe harta Europei, atunci când pe acest continent nu se stinsese încă focul Marelui Război și când unul nou s-a aprins în est – Revoluția bolșevică. La vremea respectivă, nimeni nu a putut prezice însă cât de mare va deveni amenințarea ideologiei comuniste pentru Polonia renăscută, dar și pentru întreaga Europă.

În 1918 când Polonia independentă renăștea, existența tânărului stat a fost grav amenințată de o invazie a Rusiei sovietice, care, proclamând autodeterminarea națiunilor, dorea de fapt să impună lumii ideologia totalitară comunistă. Polonia a reprezentat o primă etapă în calea agresiunilor puse la cale de sovietici. Polonezii luptau să-și apere independența proaspăt câștigată, pe care o pierduseră în 1795 după dezmembrarea țării de către vecinii mai puternici: Imperiul Rus, Prusia și Imperiul Habsburgic.

Comandantul polonez Józef Piłsudski, Bătălia de la Varşovia Comandantul sovietic, Mihail Tuhacevski, Bătălia de la Varşovia
Comandantul polonez Józef Piłsudski Comandantul sovietic, Mihail Tuhacevski

Viitorul Poloniei s-a aflat în mare cumpănă în august 1920 în timpul bătăliei de la Varșovia, care s-a terminat cu o victorie miraculoasă pentru armata poloneză, aceasta însemnând nu numai înfrângerea Armatei Roșii, ci și o stavilă pusă sovietizării popoarelor Europei prin răspândirea „revoluției proletare”.

Nu greșim dacă spunem că acțiunile armatei poloneze conjugate cu ofensiva victorioasă a Armatei Române împotriva Republicii Sovietice Ungare, au salvat Europa de ofensiva ”ciumei roșii” bolșevice și a întârziat prăbușirea sistemului de la Versailles în fața atacurilor revizioniste.

Pierderile poloneze în războiul antibolșevic din 1919-1920 au fost enorme pentru o țară sleită de Primul Război Mondial care abia se încheiase: 100.000 de morți și dispăruți și de două ori mai mulți răniți.

Detașamente de voluntari pentru războiul polone-bolșevic, fotografie realizată la începutul lunii august 1920

Bătălia de la Varșovia (uneori numită și Miracolul de pe Vistula, în limba poloneză Cud nad Wisłą), a reprezentat încleștarea finală a Războiului Polono-Sovietic, un conflict care se declanșase la scurtă vreme după încheierea primului război mondial (la 1919) și a fost încheiat prin Tratatul de pace de la Riga din 1921.

Bătălia a început pe 13 august 1920 și s-a sfârșit pe 25 august 1920. Forțele Armatei Roșii comandate de Mihail Tuhacevski s-au îndreptat către capitala Poloniei, Varșovia, și către fortăreața Modlin aflată în vecinătate.

Pe 16 august, forțele poloneze conduse de Józef Piłsudski au contraatacat dinspre sud, forțând trupele rusești să se retragă în dezordine către est, traversând râul Niemen.

Soldați polonezi prezentând drapele de luptă sovietice capturate în Războiul Polono-Sovietic

S-a estimat că bolșevicii au pierdut 10.000 de soldați uciși, 500 dispăruți și 10.000 de răniți, 66.000 de militari fiind luați prizonieri. Prin comparație, polonezii au pierdut 4.500 de soldați morți, 10.000 dispăruți și 22.000 răniți.

Înainte ca Miracolul de pe Vistula să se petreacă, majoritatea experților străini considerau Polonia practic înfrântă.Mai înainte de bătălia de la Varșovia, propaganda sovietică apreciase ca iminentă căderea capitalei Poloniei, iar victoria în această luptă era privită ca un semnal pentru începerea unei revoluții comuniste pe scară largă în Polonia, Germania și alte țări vest-europene devastate economic de urmările primului război mondial. Înfrângerea sovietică din fața Varșoviei a reprezentat și o înfrângere a unora dintre liderii sovietici (inclusiv a lui Lenin), care visaseră la declanșarea unei revoluții mondiale comuniste în țările zdruncinate de urmările războiului mondial.

Victoria neașteptată și uluitoare în Bătalia de la Varșovia a distrus forțele invadatoare dând o lovitură grea planurilor bolșevice.

În lunile care au urmat, o serie de noi victorii poloneze au asigurat independența țării și i-au securizat frontierele.

Defensiva poloneză la Milosna, lîngă Varşovia

Respingerea atacului trupelor bolșevice asupra capitalei Poloniei a fost crucială pentru consolidarea Poloniei independente și a altor state naționale nou create în Europa Centrală.

Totodată, această bătălie poartă un mesaj universal despre necesitatea ca popoarele să se opună dictaturilor și despre prețul sacrificiilor pentru apărarea libertății.

Lordul Edgar Vincent D’Abernon, un diplomat englez, membru al Misiunii Inter-Aliate de la Varșovia și martor al evenimentelor din august 1920, le-a descris în cartea intitulată „A optsprezecea bătălie decisivă în istoria lumii. Varșovia, 1920″ (The Eighteenth Decisive Battle of the World. Warsaw, 1920), comentându-le astfel:

„dacă Carol Martel nu ar fi oprit invazia sarazinilor la Tours, Coranul ar fi fost predat astăzi în școlile din Oxford. (…) Dacă Piłsudski și Weygand nu ar fi reușit să oprească marșul triumfal al Armatei Roșii în apropiere de Varșovia, am fi asistat nu numai la o transformare periculoasă în istoria creștinismului, ci și la o amenințare fundamentală pentru întreaga civilizație occidentală.

Bătălia de la Tours i-a salvat pe strămoșii noștri de jugul Coranului; este probabil ca bătălia de la Varșovia să fi salvat Europa Centrală și unele părți ale Europei de Vest de un pericol mult mai mare: fanatica tiranie sovietică”.

„ Istoria modernă a civilizației cunoaște puține evenimente de o importanță mai mare decât Bătălia de la Varșovia din 1920. Dar nu cunoaște niciunul care să fie atât de subapreciat. „

Surse:

http://www.istoria.md;

https://www.gov.pl;

https://www.historia.ro ;

13/08/2021 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Septembrie 1939. În urma invaziei trupelor naziste germane și sovietice, președintele Poloniei, Guvernul și o parte a armatei poloneze trec granița, refugiindu-se în România.

Septembrie 1939. Guvernul, președintele Poloniei și o parte a armatei poloneze trec granița în România, fiind primiți la Cernăuți

 

Germania și URSS amenință Bucureștiul după ce autoritățile poloneze se retrag în România.

Drama Poloniei din anul 1939, când a fost atacată de cele două puteri totalitare cu care se învecina, nu a trecut fără ecou în România. Ca răspuns la solicitarea guvernului polonez din 13 septembrie 1939, Președinția Consiliului de Miniștri român a dat un comunicat, la 15 septembrie, în care preciza măsurile ce urmau a fi luate pentru primirea refugiaților polonezi.

 

 

polonezi_la_cernauti

Refugiați polonezi la Cernăuți, așteptând deschiderea unei banci pentru a schimba moneda poloneză cu lei românești Sursa: Gettymages

În noaptea de 17/18 septembrie, președintele Poloniei, Ignasy Mościcki, premierul Felicjan Skladkowski și alți membri ai guvernului au trecut granița în România, fiind primiți cu ospitalitate la Cernăuți, urmați de un mare număr de militari și civili, vehicule și materiale de război.

Conform statisticilor, numărul total al refugiaților polonezi în România a fost de circa 100.000, dintre care aproximativ 60.000 de militari, aflux de refugiați care a ridicat mari probleme din punct de vedere umanitar.

 

 

refugiati_polonezi

Reprezentanții Germaniei și ai Uniunii Sovietice au protestat vehement, Fabricius declarând că autoritățile germane vor privi asistența acordată Poloniei drept un act ostil față de cel de-Al Treilea Reich, în timp ce ministrul de Externe sovietic Molotov a cerut explicații ministrului român la Moscova cu privire la prezența „hoardelor înarmate” ale fostei armate poloneze pe teritoriul românesc.

În pofida acestor presiuni și a pericolelor iminente, România a acceptat cererea guvernului polonez și a asigurat în condiții bune tranzitul pe teritoriul său a rezervei de aur a Băncii Poloniei. La 12 septembrie 1939, tezaurul polonez (82.403 kg aur, valorând 45 de milioane de dolari) a fost îmbarcat în portul Constanța pe un vas britanic.

Pe parcursul lunii septembrie au sosit în România numeroase transporturi valoroase, inclusiv opere de artă, transferate inițial în Franța și apoi în Canada. …povestea integral pe Historia. ro.

romaniabreakingnews.ro – DANIEL SIEGFRIEDSOHN

 

 

ADDENDA

În etapa iniţială a celei de-a doua conflagraţii mondiale,   România a adăpostit peste 100.0000 de refugiaţi polonezi. În urma acţiunilor agresive ale lui Hitler împotriva Poloniei, România a îngăduit tranzitul de material de război pe teritoriul său, dar şi evacuarea tezaurului polonez, din care o parte s-a păstrat la Bucureşti şi restituit după terminarea războiului. Dar cel mai important lucru rămâne deschiderea graniţelor pentru refugiaţii polonezi, atât civili, cât şi militari, chiar şi autorităţi guvernamentale.

 

 

 

Ce atitudine a avut România faţă de refugiaţi la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial şi câţi bani primeau migranţii de pe teritoriul ţării noastre

 

 

“Drepturile băneşti acordate de statul român refugiaţilor polonezi găzduiţi şi de ţara noastră erau diferenţiate pe categorii de vârstă: 100 lei pentru fiecare adult şi 50 lei de copil.

În aceste sume erau incluse hrana şi plata locuinţei, a căror valoare nu trebuia să depăşească cota de 20% din sumele alocate pentru fiecare zi.

De asemenea, familiile ofiţerilor şi funcţionarilor civili care i-au însoţit pe ofiţeri aveau aceleaşi drepturi băneşti ca şi refugiaţii civili.

 

Citeste mai mult: adev.ro/pbfvz4

15/03/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

13 august 1920 – A început Bătălia de la Varșovia, bătălia finală a Războiului Polono-Sovietic 1919-1921

În urma încheierii primului Război Mondial, Polonia îşi recapatase independenta, dar noua putere mondială, URSS, dorea să exporte comunismul în cât mai multe state, aşa că decide să atace Polonia, atunci când graniţele Europei de Est nu erau încă definitivate. 

Tânărul stat  polonez a decretat mobilizarea naţională. 

Lenin a concluzionat că este momentul perfect pentru a difuza ideologia revoluţionară în Europa.

El a ordonat forţelor bolşevice să intre în Polonia şi să ajungă până la graniţa cu Germania, unde va putea să sprijine Partidul Comunist German.

 

 

 

 

Comandantul polonez Józef Piłsudski, Bătălia de la Varşovia Comandantul sovietic, Mihail Tuhacevski, Bătălia de la Varşovia

 

 

Comandantul polonez Józef Piłsudski, Bătălia de la Varşovia

Comandantul sovietic, Mihail Tuhacevski, Bătălia de la Varşovia

 

 

Bătălia de la Varșovia (uneori numită și Miracolul de pe Vistula, în limba poloneză Cud nad Wisłą), a fost bătălia finală a Războiului Polono-Sovietic, conflict care a început la scurtă vreme după încheierea primului război mondial (la 1919) și a fost încheiat prin Tratatul de pace de la Riga din 1921.

 

 

Defensiva poloneză la Milosna, lîngă Varşovia

Bătălia de la Varșovia a început pe 13 august 1920 și s-a încheiat pe 25 august 1920. Forțele Armatei Roșii comandate de Mihail Tuhacevski s-au îndreptat către capitala Poloniei, Varșovia, și către fortăreața Modlin aflată în vecinătate.

Sovieticii se aflau la 25 de km distanţă faţă de Varşovia atunci când pe 16 august, forțele poloneze conduse de Józef Piłsudski au contraatacat dinspre sud, au rupt frontul,  forțând trupele rusești să se retragă în dezordine către est, traversînd rîul Niemen.

S-a estimat că bolșevicii au pierdut 10.000 de soldați uciși, 500 dispăruți și 10.000 de răniți, 66.000 fiind luați prizonieri.

Prin comparație, polonezii au pierdut 4.500 de soldați morți, 10.000 dispăruți și 22.000 răniți.

 

 

 

Defensiva poloneză la Milosna, lîngă Varşovia

 

Înainte ca Miracolul de pe Vistula să se petreacă, atît bolșevicii cît și majoritatea experților străini considerau Polonia practic înfrîntă.

Victoria neașteptată și uluitoare a polonezilor în Bătalia de la Varșovia a distrus forțele bolșevice.

În lunile care au urmat, o serie de noi victorii poloneze au asigurat independența țării și i-au securizat frontierele.

Conflictul cu sovietele a fost incheiat prin Tratatul de pace de la Riga din 18 martie 1921.

Sursa:

 

 

http://www.istoria.md/articol/ 

 

 

 

 

13/08/2017 Posted by | ISTORIE | , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: