CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 26 MAI ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 26 mai în istoria noastră

1488: Începe construirea bisericii „Sf.Gheorghe” de la Voroneţ, ctitorie a domnlui Moldovei  Ştefan cel Mare si Sfânt .

Legenda spune că Ştefan cel Mare, în timpul unui război cu turcii, a venit la calugarul Daniel, la schitul său din Voroneţ şi i-a cerut sfatul. Câştigând bătălia împotriva turcilor, domnul Moldovei şi-a păstrat promisiunea făcută călugărului şi a construit o nouă biserică închinată Sfântului Gheorghe. La Voroneț, înainte de 1488, exista o biserică din lemn.

Sf. Mare Mc. Gheorghe - Hram la Mănăstirea Voroneț | Centrul de pelerinaj  "Sf. Parascheva" Iasi

Prima atestare documentară a Mănăstirii Voroneț datează de la 22 ianuarie 1472, când Ștefan cel Mare dădea călugărilor de la Voroneț, care îl aveau ca egumen pe Misail, o scutire de vamă pentru „două măji de pește care vor fi aduse de la Chilia sau din altă parte”. În locul vechiului schit de lemn, Ștefan cel Mare a ridicat actuala biserică, cu hramul Sfântul Gheorghe. Din pisania bisericii rezultă că lucrările de construcție au durat de la 26 mai până la 14 septembrie 1488, deci mai puțin de patru luni. În august 1488, îmbogățirea lăcașului a continuat cu satul Știlbicanii și tot bazinul pârâului Suha Mare, cumpărate cu 160 de zloți tătărești. Celebra pictură exterioară a necesitat o lungă perioadă de înfăptuire, abia în 1547 biserica a căptat forma pe care o putem vedea și azi.

Mănăstirea Voroneţ | Limba, cultura si civilizatie romaneasca - Italia

Din pisania bisericii rezultă că lucrările de construcție au durat de la 26 mai până la 14 septembrie 1488, deci mai puțin de patru luni. În august 1488, îmbogățirea lăcașului a continuat cu satul Știlbicanii și tot bazinul pârâului Suha Mare, cumpărate cu 160 de zloți tătărești.

Celebra pictură exterioară a necesitat o lungă perioadă de înfăptuire, abia în 1547 biserica a căptat forma pe care o putem vedea și azi .

1554: S-a terminat construcția Mănăstirii Bistrița din Neamț, ctitorie a voievodul Moldovei, Alexandru Lăpușneanu.

Mănăstirea Bistriţa | Doxologia

La construirea Mănăstirii Bistrița au contribuit patru voievozi mușatini: Alexandru cel Bun (a zidit-o în anul 1406), Ștefan cel Mare (a construit clopotnița și biserica din zidul mănăstirii), Petru Rareș (a renovat-o între anii 1541–1546) și Alexandru Lăpușneanu: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, s-a zidit această biserică din Mănăstirea Bistrița, unde este hramul Adormirii Precistei și Prea Binecuvantatei Stăpanei noastre, Maica Domnului și pururea Fecioara Maria, în zilele blagocestivului și de Hristos iubitorul, Io Alexandru Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, în anul șapte mii 62 [1554], luna mai în 26 zile”. Este locul în care a fost creat cel mai vechi monument al culturii noastre medievale, și anume, Pomelnicul de la Bistrița

1591: A început construirea Bisericii Mihai Vodă din București, cu Hramul Sfântul Nicolae,

o ctitorie a boierului Mihai, pe atunci mare postelnic, după ce fusese deja ban de Mehedinți și mare stolnic, urcând scara demnităților până la rangul de mare ban al Craiovei și devenind apoi domn al țării.

Biserica Mihai Vodă. Pictură de William Watts, după Desenul din 1793 al lui Luigi Mayer (1591)
Biserica Mihai Vodă. Pictură de William Watts, după Desenul din 1793 al lui Luigi Mayer

Cea mai veche menționare documentară a Mănăstirii Mihai Vodă se găsește în grammata patriarhală din 1591, întocmită de egumenul Evghenie de la Mănăstirea Simonopetra de la muntele Athos. Conform acestui document Evghenie i-a cerut lui Mihai Viteazul să clădească o nouă mănăstire, cea veche, Biserica Albă-Postăvari, metoh al Mănăstirii de la Athos aflându-se în apropierea unei mlaștini aducătoare de boli.

Conform unei inscripții de pe fronstispiciul bisericii: „La 1594 s-a zidit această biserică, iar ușa în anul 1711, pe timpul egumenului Iosif din Milos”, se poate deduce că înălțarea edificiul s-a finalizat în anul 1594. Cinci ani mai târziu (august 1599), Mihai, printr-un act păstrat până în zilele noastre, a închinat locașul sfânt Mănăstirii Simonopetra de pe Muntele Athos

În ianuarie 1985 biserica a fost propusă pentru demolare și la scurt timp propunerea a fost pusă în practică. Anexele mănăstirii precum și zidul au fost dărâmate și nu mult a mai trebuit ca întregul complex să fie demolat.

Datorită protestelor și memoriilor trimise de unii intelectuali ai vremii (printre care Constantin Noica, Geo Bogza, Mihail Șora, Dan Nasta, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Răzvan Theodorescu, Dinu C. Giurescu, Grigore Ionescu și Peter Derer) către mai multe instituții (Patriarhie, Consiliul pentru Cultură din Comitetul Central etc.), Biserica Mănăstirii Mihai Vodă și turnul clopotniței au putut fi salvate.

Pentru a face loc simbolului comunismului din România, Casa Poporului, dar și pentru a-i mulțumi pe protestatari, persoanele de decizie ale regimului au ajuns la un compromis și anume mutarea bisericii de pe dealul pe care a fost ctitorită de Mihai Viteazul. Translatarea în pantă a bisericii, pe o distanță de 289 m și coborâtă pe verticală cu 6,2 m, a avut loc în anul 1985.

Biserici și alte clădiri salvate în comunism prin translare” de Daniela  Șontică – Revista Culturală Leviathan

Operațiune în sine de translatare a edificiului, de pe Dealul Mihai Vodă, fosta stradă a Arhivelor nr.2 și până în locul în care se află și astăzi, Strada Sapienței nr.4, în apropierea malului Dâmboviței, a fost considerată la vremea respectivă o performanță deosebită. „Translatarea coordonată de inginerul Eugeniu I. Iordăchescu a fost, la timpul respectiv, considerată o performanță deosebită prin: lungimea traseului, unghiul de pantă și greutatea obiectivului”.

Unele din osemintele aflate în curtea mănăstirii au fost împachetate în grabă și au putut fi salvate și transportate în noua locație, altele nu au mai putut fi recuperate.

1679: Şerban Cantacuzino, domn al Munteniei (1678–1688),a început construirea ansamblului arhitectural Mânăstirea Cotroceni din Bucuresti.

Manastirea Cotroceni

Foto: Biserica Manastirii Cotroceni

Construcţia a fost terminată în mai 1680, pictura iniţială aparţinând lui Pârvu Mutu.

De-a lungul existenţei sale, biserica a suferit mai multe stricăciuni de pe urma cutremurelor, incendiilor, răscoalelor sau războaielor, dar de fiecare dată a fost refăcută.

Istoria Cotroceniului începe acum patru secole și mai bine pe când era înconjurată de vestiții codri ai Vlăsiei.

În vârful dealului Cotroceni se afla un schit numit de călugări denumit Cotrocenii cei de sus, pentru a face deosebire de Cotrocenii de jos, denumire care se referă la satul de cărămidari care se afla la baza dealului.Satul si moșia sunt atestate documentar pentru prima oară într-un hrisov domnesc din 27 noiembrie 1614 sub forma Cotroceni.

Ele au existat cu siguranță și înainte de 1600, deoarece primii proprietari pe care-i menționează documentele – Stoica, Preda și Istfan – susțin că înainte de a fi devenit proprietatea domnească a lui Mihai Viteazul ei au stăpânit Cotrocenii”.

Domnul Șerban Cantacuzino a înzestrat-o cu numeroase moșii, mulți oameni și obiecte de cult. Mănăstirea a fost complet terminată în anul 1682 și împodobită de domnitor și de membrii familiei sale cu icoane, candele, diverse obiecte liturgice, veșminte preoțești și tot acum biserica a primit și icoana hramului „Adormirea Maicii Domnului“, care a fost adusă de la Muntele Athos, socotită făcătoare de minuni.

Biserica mânăstirii a fost demolată în 1984,din ordinul dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu,reconstrucția ei începând în 2003. La 11 octombrie 2009, biserica a fost sfințită ca lăcaș de cult.

1716: Stefan Cantacuzino, domnul Tarii Românesti în perioada 1714-1716 si tatal sau, stolnicul Constantin Cantacuzino, au fost torturați si uciși la Istanbul, din porunca marelui vizir Ali Pașa.

Ștefan Cantacuzino (n. cca. 1675 – d. 7 iunie 1716) a fost ultimul conducător pământean al Munteniei, înainte de instituirea domniilor fanariote. Făcea parte din familia Cantacuzino, care își disputase în a doua jumătate a secolului al XVII-lea cu familia Băleanu predominanța în politica Țării Românești, ieșind în cele din urmă câștigătoare. Bunicul său era postelnicul Constantin Cantacuzino. Ștefan era fiul stolnicului Constantin Cantacuzino, un mare umanist român educat în Italia. Prin tată, era nepot de frate al domnului Țării Românești, Șerban Cantacuzino, al ctitorului Mihai Cantacuzino și al Stancăi Cantacuzino, mama lui Constantin Brâncoveanu.

Ştefan Cantacuzino (1716)

Domnind într-o perioadă instabilă, a luptei dintre Imperiul Austriac și Poarta Otomană, a încurajat plângerile la Constantinopol împotriva domnitorului Constantin Brâncoveanu, a predat turcilor corespondența acestuia cu nemții și a confiscat averile prietenilor lui Brâncoveanu.

 În timpul domniei lui a început războiul între turci și creștinii europeni conduși de principele Eugeniu de Savoia, iar Ștefan a luat partea habsburgilor, comunicându-le știri despre stadiul pregătirilor de război ale Porții.

Aflându-se la Constantinopol, Ștefan Cantacuzino a fost mazilit și ridicat din București, împreună cu tatăl său, cărturarul și stolnicul Constantin Cantacuzino, de un capugiu trimis de Poartă în 21 ianuarie 1716, fiind înlocuit cu Mavrocordat, în care Poarta avea mai multă încredere.

Au fost uciși la în noaptea dintre 25–26 mai/6–7 iunie 1716, la Constantinopol,corpurile le-au fost aruncate în mare, iar capetele au fost umplute cu bumbac și trimise la Adrianopol, unde au fost prezentate vizirului Gin-Ali. La câteva zile distanță, spătarul Mihai Cantacuzino și Radu Dudescu au fost duși sub pază puternică la Adrianopol și sugrumați.

Stefan Cantacuzino.jpg

  Foto: Tablou votiv la Manastirea dintr-un lemn-Biserica Nasterea Maicii Domnului – având al II- lea ctitor, pe domnitorul Stefan Cantacuzino și soția sa.

 Ambasadorul englez la Constantinopol scrisese deja la 9 ianuarie către secretarul de stat că mazilirea aacestuia avea ca motiv pizma marelui vizir tur și că Ștefan a fost înlocuit pe tronul muntean cu fanariotul grec Mavrocordat, în care Poarta avea mai multă încredere, familia acestuia din Constantinopol fiind chezășie.

1824: La Ismail, Basarabia ţaristă, este deschisă o şcoală lancasteriană.

Sistemul de învăţământ lancasterian poartă numele pedagogului englez Joseph Lancaster (1771-1838), care învăţa fără plată copiii 
săraci.

  Sistemul de învăţământ lancasterian care a căpătat o largă răspândire în Europa in sec. al XIX-lea, era original prin faptul că metodele de instruire nu poartă un caracter pur religios. Predarea religiei se limita la citirea Bibliei, fără comentarii, iar în şcoli erau primiţi elevi de diferite confesiuni religioase.

Şcolile lancasteriene din Basarabia erau subordonate Administraţiei Eparhiale de Chişinău şi Hotin, care numea pedagogi din rândul seminariştilor, pregătiţi in prealabil pentru acest lucru.

La început, în Chişinău, Bălţi şi Ismail, iar mai târziu în Bender şi Hotin, aceste şcoli se bazau pe sistemul învăţământului reciproc

Administrarea directă era efectuată de protectorii locali şi de şefii de poliţie, în afară de şcolile din Chişinău şi din Bender, care erau sub supravegherea directă a Administraţiei Eparhiale.

În aceste şcoli erau primiţi copii din toate categoriile sociale. Ei învăţau să citească şi să scrie şi primele 4 reguli aritmetice, în baza dispoziţiei editate în 1823 de Departamentul Învăţământului Public. Elevii claselor superiore studiau o data în săptămână Katehizisul .

În Basarabia, şcolile lancasteriene au fost introduse la iniţiativa şi la dorinţa imparatului Alexandru I, care, în urma vizitei sale din 1818 în noua provincie, a dispus, prin secretatul său de stat contele I.A. Capo d’Istria, să se facă toate pregătirile necesare pentru a institui în Basarabia şcoli de învăţământ reciproc.

Dorinţa împăratului nu a putut fi realizată decât în anul 1824 în special din lipsa învăţătorilor specializaţi în această metodă de instruire şi a materialului didactic necesar.

Pentru soluţionarea acestei probleme, la 17 martie 1820 Guvernul Regional, prin intermediul lui Bahmetev, se adresează mitropolitului G.Bănulescu-Bodoni cu cererea să fie recomandaţi trei tineri care să cunoască bine atât ruseşte, cât şi româneşte, pentru a fi trimişi, pe socoteala statului, la Petersburg. Acolo, aceștia urmau să se specializeze în aplicarea metodei lancasteriene şi, în acelaşi timp, să supravegheze corectura tablelor româneşti.

Mitropolitul Gavriil a recomandat trei tineri studenţi de la Seminarul Teologic din Chişinău: pe Iacob Hâncu, mai târziu autor de manuale didactice româneşti, Laurenţiu Kuniţki şi Teodor Bobeicu, care, plecând la Sankt Petersburg, au urmat timp de un an Institutul Pedagogic.

Scolile lancasteriene n-au prins rădăcini în Basarabia, iar încercările de a înfiinţa şcoli lancasteriene la sate n-au dat nici un rezultat.

După cum constată V.M. Neaga, la sfârşitul celui de-al patrulea deceniu, o parte din şcoli, cu excepţia celei din Chişinău, se transformă în clase pregătitoare pe lângă gimnaziile ţinutale care au început să ia fiinţă, iar altele s-au contopit cu noile şcoli parohiale care au apărut în Basarabia în urma decretării Regulamentului despre şcolile parohiale din 1836.

1877: La Bucureşti, apare ziarul “Socialistul”, prima gazetă socialistă din România. Ziarul a fost editat de Cercul socialist creat de Nicolae Codreanu.
Dupa apariţia a trei numere, în urma unui avertisment al autorităţilor, ziarul şi-a schimbat numele în “Cuvîntul”, suprimat de asemenea după un scurt timp de guvern.

1885: In grădina publică din Chişinău este inaugurat bustul poetului rus Aleksandr Sergheevici Puşkin, exilat un timp în gubernia Basarabia.

În anul 1820, la vârsta de doar 21 de ani, Aleksandr Sergheevici Pușkin, unul dintre cei mai importanți poeți și dramaturgi din perioada romantică, considerat fondatorul literaturii ruse moderne, a intrat în conflict cu autoritățile din timpul întunecatei domnii a țarului Alexandru I. Pușkin avea deja notorietate în țară și a scris o epigramă destul de acidă la adresa generalului Aracceev, favoritul țarului, intitulată Odă a Libertății, practic un protest împotriva despotismului și robiei.

Reacția autorităților a fost pe măsură, hotărând expulzarea sa în Siberia, dar intervenția istoricului Karamzin l-a salvat, fiind pedepsit doar cu exilul la Chișinău, în Basarabia teritoriu aparținând Moldovei care fusese cotropit de Rusia în 1812. Aici poetul a locuit timp de trei ani și casa in care a stat este astăzi muzeu.

Bustul poetului s-a păstrat pană în zilele noastre la Chișinău pe vechiul amplasament.

1897: Scriitorul irlandez Bram Stoker publicat la Londra romanul Dracula avându-l ca personaj principal pe contele Dracula (Graf Dracula), devenit unul dintre cei mai renumiți vampiri din literatură.

Bram Stoker și cel mai longeviv brand de țară | Bel-Esprit

Romanul a fost inspirat de cronicile medievale săsești, adevărate bestseller-uri ale vremii lor, care-l prezentau pe Vlad Țepeș drept un personaj sângeros, de o cruzime ieșită din comun, ca răzbunare a sașilor împotriva Domnului care nu le acorda avantaje comerciale și îi pedepsea adesea cu mare asprime.

How Francis Ford Coppola Breathed New Life into 'Bram Stoker's Dracula' •  Cinephilia & Beyond

Bram Stoker a avut ideea să asocieze legenda domnitorului muntean cu liliacul hematofag (Desmodus rotundus), numit și vampir.

1910: Nicolae Iorga a devenit membru titular al Academiei Române.

Nicolae Iorga (1910)

A fost unul dintre cei mai mari istorici ai României, ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1897 și președinte al Secțiunii istorice (1924–1927).

A susținut discursul de recepție cu tema Două concepții istorice.

1911: S-a născut la Ploiești, istoricul literar Gheorghe Constantin Nicolescu; (m. 1967, noiembrie, București).

Licențiat în Litere (1931) și în Drept (1932) al Universității București, a absolvit în 1932 și Seminarul Pedagogic al aceleiași universități (1932). A urcat toate treptele unei cariere universitare la Universitatea din București: asistent, conferențiar, profesor titular de Literatura română și decan al Facultății de Limba și Literatura Română (1966).

A debutat editorial cu volumul Ideologia literara poporanistă (1937), distins de Academia Română cu premiul „Năsturel” (1938).

A obținut în 1944 titlul de Doctor în Litere cu teza Duiliu Zamfirescu. A colaborat la Universul literarDesrobirea, Gândul nostruFrontul plugarilorChemarea vremii, etc. Adept al rigorii documentare și al obiectivității cercetarii științifice, deținător al unei metode și perspective eficace, G.C. Nicolescu s-a impus prin exegeze profunde, comprehensive și exigente totodată, închinate unor scriitori (Nicolae BalcescuMihail KogalniceanuViața lui Vasile Alecsandri), periodizării literaturii române sau curentelor literare (Curentul literar de la Contemporanul). A fost distins cu Premiul „C. . Dobrogeanu-Gherea” al Academiei Române pe 1962.

1916: S-a născut  scriitorul roman Vintilă Corbul  ; (d. 30 ianuarie 2008).

Imagini pentru Vintilă Corbul photos

Numele sau complet era Vintilă Dumitru Corbul Economu Popescu.

Intre cele mai cunoscute lucrari ale sale se numara : „Moarte și portocale la Palermo”, cu Eugen Burada; „Cenușă și orhidee la New York”, cu Eugen Burada; „Cavalcadă în iad”, – 2 volume, închinate tatălui autorului, Generalul Constantin P. Corbul și participării României la cel de-al Doilea Război Mondial; „Căderea Constantinopolelui’– 2 volume.Romanele sale au fost cele mai bine vandute carti in timpul regimului comunist.

Tot impreuna cu prietenul sau de o viata, Eugen Burada, a scris scenariile pentru filmele regizate de Sergiu Nicolaescu ” Un comisar acuză”, 1973; „Revanșa”, 1978; „Nea Mărin miliardar” (inițial piesă de teatru), 1978; „Duelul”, 1981.Un clasament realizat de Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România arată că „Nea Mărin Miliardar” este cel mai vizionat film românesc din toate timpurile.

Pelicula a fost vizionată de nu mai puțin de 14,6 milioane de români și are, de departe, cea mai mare cotă de popularitate în rândul telespectatorilor ultimelor două generații.Vintila CorbulVintilă Corbul a părăsit ilegal România în 1979, în plină glorie, împreună cu Eugen Burada, ajutați de fostul ministru de externe Ștefan Andrei și de soția acestuia, cunoscuta actriță Violeta Andrei.Multe dintre operele sale au fost traduse în limbile franceză, poloneză, rusă, arabă.

1917: S-a născut compozitorul şi dirijorul Aurel Popa; (m. 1981).

1917: S-a născut (la Budapesta, unde părinţii, originari din Timişoara, se refugiaseră în timpul războiului) prozatoarea Mariana Şora, eseistă şi traducătoare; (m. 2011).

Mariana Șora (1917-2011)

 A studiat la Universitatea din București, finalizând cu două licențe, în Filosofie și Filologie (Germană–Franceză), având profesori pe Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu și  Mircea Eliade.

S-a căsătorit cu filozoful și eseistul Mihai Șora; au plecat în 1939 în Franța, ca bursieri ai statului francez. A obținut o diplomă în Limba și literatură franceză la Universitatea Sorbona (1940), apoi a urmat studii de anglistică la Universitatea din Grenoble. S-a împrietenit cu figuri importante ale culturii române, ca Eugene Ionesco și soția sa, Rodica, sau Emil Cioran.  Soții Șora s-au întors la Paris în 1945, unde au avut o situație materială precară. Aflat într-o vizită în România în 1948, Mihai Șora nu s-a mai putut întoarce în Franța, astfel încât soția sa s-a repatriat pentru a-i fi alături.

A fost asistentă la Catedra de Germană a Facultății de Litere și Filozofie din București, fiind destituită în timpul epurărilor politice din 1952. A lucrat ca lexicograf (colaborând la elaborarea dicționarului german-român din 1957 și a celui român-german din 1963) și traducător. A realizat numeroase traduceri din literatura română clasică și contemporană în limbile germană și franceză, din germană, franceză și maghiară în limba română și din maghiară în germană. A publicat o carte în două volume intitulată Gândirea lui Goethe în texte alese.

A debutat ca publicistă în 1964 în Gazeta literară, scriind mai multe articole și studii literare și a colaborat cu articole în Viața româneascăSecolul 20ManuscriptumRomânia literară, etc. A scris volume de eseistică, memorialistică și critică literară Heinrich Mann.Omul și operaUnde și interferențe. Studii, eseuri, articoleCunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga, etc.

În 1977 s-a stabilit în Germania, colaborând la BBC și la ziarul Curentul. A publicat la Paris, volumul Cioran jadis et naguère. A mai publicat în România două romane: RătăcireMărturisirile unui neisprăvit, proză scurtă de factură psihologică: Filigrane. Scrisori din Paris și alte proze din cinci decenii, jurnale și memorii: O viață în bucățiCenușa zilelor. JurnalDouă jurnale față în față.

1920: Constantin Brâncuşi a participat, la Paris, la „Festivalul Dada”, împreună cu André Gide, Paul Valéry, F. Léger etc., fiind unul dintre semnatarii manifestului intitulat „Contre Cubisme, contre Dadaisme”.

Printre lucrările trimise de Brâncuși, se numără și lucrarea Domnișoara Pogany II.

Brâncuși la Festivalul Dada (1920)

Constantin  Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris) este un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană.

Genialul sculptor a fost ales postum membru al Academiei Române.

1921: În România a fost adoptată Legea asociaţiilor profesionale prin care s-a dat pentru prima dată un cadru juridic mişcării sindicale, recunoscând existenţa sindicatelor, dar instituind importante limitări în activitatea lor.

A fost promulgată de MS Regele la 24 mai și publicată în Monitorul Oficial nr. 41/26 mai 1921.

 1926: A murit (la Paris) prozatorul Leon Donici (numele la naştere: Leonid Dobronravov); descendent pe linie maternă al cărturarului basarabean Alecu Donici (n. 1887, la Chişinău, azi în R. Moldova).

1928: S-a născut (la Odessa, în Ucraina) violoncelistul Vladimir Orlov, stabilit în Canada din 1977; d. 1 aprilie 2019.

A urmat cursurile Conservatorului din București, iar în 1947 a debutat alături de Orchestra Filarmonicii bucureștene, sub bagheta dirijorală a lui Constantin Silvestri. 

Vladimir Orlov (1928-2019)

S-a remarcat pe podiumurile celor mai importante concursuri de interpretare, la București, Varșovia și Geneva.

A fost profesor la Conservatorul din București. Între 1957–1964 a avut multe turnee în România, Europa de Est și China. În perioada 1964–1971, a fost membru al Orchestrei Filarmonicii din Viena și profesor la Academia din Viena.

A fost solist al prestigioaselor orchestre Philharmonia din Montreal, Bournemouth Simphony OrchestraNew Philharmonia din Londra și ORTF din Paris, a concertat la Festivalul Bach din Anglia în 1969. În 1971, s-a stabilit în Canada și a devenit profesor la Facultatea de Muzică a Universității din Toronto.

A susținut un număr impresionant de recitaluri și concerte, devenind unul dintre cei mai importanți violonceliști din America de Nord. În 1991 s-a întors în România, unde și-a așternut pe hârtie memoriile, Variațiuni rococo în patru țări.

1929: S-a născut istoriograful şi muzicologul Ion V. Florian; (m. 2002).

1933: S-a născut chimistul Petre T. Frangopol, membru de onoare al Academiei Române din 2012.

 1941: S-a născut operatorul şi regizorul de film Iosif Demian; din 1985 lucrează în Australia.

1944: În România se realizează o înţelegere de colaborare politică în lupta antihitleristă între Partidul Comunist Român şi gruparea liberală condusă de Gheorghe Tătărăscu.

1952 (26–27 mai) : S-a desfășurat Plenara Comitetului Central a Partidului Muncitoresc Român.

În contextul intențiilor lui Gheorghe Gheorghiu-Dej de a scăpa de „concurență”, Ana Pauker, Teohari Georgescu și Vasile Luca au fost acuzați de „deviere de dreapta” și simpatie față de Partidul Național Țărănesc. În plus, celor mai apropiați colaboratori ai lui Vasile Luca li s-au imputat „activități dușmănoase” și de „sabotaj”. Vasile Luca a fost exclus din partid.

1984: Inaugurarea oficială de către Nicolae Ceaușescu a Canalului Dunăre-Marea Neagră (construcţie reiniţiată în 1973).

Inaugurarea Canalului Dunăre–Marea Neagră (1984)

Canalul, cu lungime totală de 95,6 km, este format din ramura principală, în lungime de 64,4 km și ramura de nord (cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă–Midia Năvodari), în lungime de 31,2 km, scurtând drumul spre portul Constanța cu aproximativ 400 km. Canalul Dunăre–Marea Neagră se înscrie în rândul canalelor interioare care respectă cele mai înalte exigențe internaționale. Din punct de vedere tehnic, proiectul este comparabil cu obiective precum canalele Panama și Suez.

Necesitatea realizării unui asemenea canal a fost relevată de numeroase personalităţi din trecut (Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, Assan G. Basil, Nicolae Titulescu ş.a).

Incercările făcute în primii ani după 1944 de regimul comunist (şi în urma cărora mulţi deţinuţi politici obligaţi să muncească acolo şi-au pierdut viaţa), au fost abandonate din lipsa capacităţilor tehnice şi economice.

La data inaugurării, Canalul Dunăre-Marea Neagră era cel de-al treilea mare canal de navigaţie din lume (după Canalul Suez şi Canalul Panama); are o lungime de 64,2 km, două ecluze (la Agigea şi la Cernavodă), trei porturi fluviale (la Cernavodă, Medgidia şi Basarabi) şi portul maritim Constanţa-Sud.

Canalul scurtează traseul dintre Dunăre şi Marea Neagră cu aproximativ 400 km.

 1992: A murit Constantin Bobescu, compozitor şi violonist; (n. 1899).

1994: A murit poetul român Tiberiu Utan.

Imagini pentru Tiberiu Utan;photos

S-a născut la 21 martie 1930, Sighetu Marmaţiei. Este fiul Mariei Utan (născută Gherghel) şi al lui Teodor Utan, învăţători, şi frate cu gazetarul Sever luliu Utan. 

Debutează în 1948, cu poezii, în suplimentul literar al ziarului „Lupta Ardealului” (unde lucrează şi ca redactor în 1948-1949), iar editorial în 1955 cu placheta Chemări, urmată în 1961 de Versuri (Premiul „G. Coşbuc” al Academiei Române).

1995: A murit la București, marele actor român de teatru si film Ştefan Bănică senior; (n. 11 noiembrie 1933, la Călărași).

Asa arata casa in care s-a nascut marele actor Stefan Banica! Maestrul

1997: A murit poetul poetul Cezar Baltag: “Vis planetar”, “Unicorn în oglindă”, “Ochii tăcerii” (n. 26 iulie 1939).

1996: A încetat din viață la București, istoricul și criticul literar, Ovidiu Papadima, Eseist,folclorist; (23 iunie 1909, Sinoe–Mihai Viteazu, Constanța).

A fost deținut politic între anii 1952–1955.

1997: A încetat din viață la București, Cezar Baltag (n.26 iulie 1937, la Mălinești, Cernăuți, azi în Ucraina).

Poet, eseist și tălmăcitor modern; strălucit militant împotriva stalinismului cultural, împotriva proletcultismului; unul dintre cei mai valoroși reprezentanți ai generației resurecției lirismului.

1998: A fost votată Legea nr. 99/26 mai 1998 pentru proclamarea Zilei imnului național al României.

În vigoare de la 28 mai 1998, a consacrat ziua de 29 iulie Ziua imnului național al României – Deșteaptă-te, române.

2002: A murit balerina Irinel Liciu, soţia poetului Ştefan Augustin Doinaş; (n. 22 februarie 1928).

Foto : Stefan Augustin Doinaș și Irinel Liciu.

La 26 mai 2002 o veste trista a facut inconjurul lumii…Irinel Liciu,fosta mare balerina a Operei Romane, s-a sinucis cu o supradoza de somnifere, la cateva ore dupa ce sotul ei, marele poet Stefan Augustin Doinas, incetase din viata din cauza unui stop cardiac, în noaptea de 24 spre 25 mai 2002.
Fusesera nedespartiti timp de 42 de ani. Ea avea 74 de ani (n. 22 februarie 1928).si el 80.

Pe numele său adevărat Silvia Lia Voicu, a studiat baletul la Cluj-Napoca cu mătuşa sa, Elena Penescu Liciu, specializându-se la Moscova şi Leningrad. A debutat în 1948 cu piesa Faust.
Între 1950 si 1970 a fost prim-solistă a baletului Operei Române din Bucureşti.

A interpretat majoritatea rolurilor principale din baletele clasice, iar spre sfârşitul carierei a abordat şi dansul contemporan.După fiecare spectacol primea coşuri cu flori şi sticle cu şampanie de la potentatii vremii .

In culise era aşteptată chiar si de Tanţi şi Lica Gheorghiu, fetele dictatorului comunist.A susţinut spectacole în mai multe state europene, printre care Franţa, Italia, Grecia, Bulgaria, Polonia şi Rusia, precum şi pe alte continente America, Asia sau Australia, alături de balerinii Magdalena Popa, Alexa Mezincescu, Elena Dacian, Gabriel Popescu, Gelu Barbu.

Rolurile din Lacul Lebedelor şi Romeo şi Julieta au fost foarte bine primite de critici. Cu Lacul Lebedelor a înregistrat un uriaş succes la Moscova, unde a refuzat să rămână definitiv, pentru a dansa.
Sotul ei, poetul Stefan Augustin Doinas (1922-2002), a fost condamnat in 1957 la un an de inchisoare pentru “omitere de denunt”.

In 1958,cind a iesit din inchisoare acesta s-a casatorit cu Irinel Liciu, prima balerina a operei din Bucuresti, pe care a iubit-o pana la trecerea sa la cele vesnice.

2007: Filmul românesc “California Dreamin’ (nesfârşit)” al regretatului regizor Cristian Nemescu, a câştigat marele premiu al secţiunii „Un Certain Regard”, la cea de-a 60-a ediţie a Festivalului de la Cannes.

Cristian Nemescu - Regizor - CineMagia.ro
California Dreamin' (2007) - IMDb

Regizor și scenarist român din „noul val” cinematografic, nascut pe 31 martie 1979, fiul Ericai Nemescu, si decedat la numai 27 de ani intr-un groaznic accident de masina pe 24 august 2006 alături de inginerul său de sunet, Andrei Toncu (28 de ani)si si taximetristul Dumitru Arustei (24 de ani).
Cristian Nemescu a terminat Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti in 2003.

In putinii sai ani de viata, Cristian Nemescu a câștigat peste 20 de premii, printre care Marele Premiu la NYU International Student Film Festival din New York( pentru Poveste la scara C), Premiul Special al Juriului la Bruxelles Short Film Festival din Belgia, Public’s Choice la Milano Film Festival din Italia, Premiul Publicului la Internationale Grenzland Filmtage Festival din Germania. Filmul „California Dreamin” a primit in mai 2007 premiul „Un certain regard ” la a 60-a ediție a Festivalului de la Cannes.
La 28 mai 2007, președintele României i-a acordat regizorului, post mortem  Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler, „pentru contribuția remarcabilă la promovarea cinematografiei românești”.

2010: A decedat la vârsta de 81 de ani, în locuința sa de la Constanța, actorul Jean Constantin (Constantin Cornel Jean) (născut in 1927, dupa unele surse în 1928, la Techirghiol, jud. Constanța).

Imagini pentru jean constantin

 A debutat pe scenă la Teatrul de Stat Fantasio, din Constanța, în 1957.
Actorul a jucat în circa 80 de filme, cum ar fi „Baronul Ecluzei” (1960), „Răzbunarea haiducilor”(1968), „Zile de vară” (1968), „Prea mic pentru un război atăt de mare” (1969), devenind celebru în anii ’70, cu seria de filme de comedie „B(rigada) D(iverse)”, unde a jucat alături de Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu, Puiu Călinescu și Iurie Darie, dar și „Nea Marin miliardar” (1979), unde i-a avut colegi Amza Pellea, Sebastian Papaiani, Draga Olteanu-Matei, Stela Popescu și Ștefan Bănică.

Totodată, Jean Constantin este foarte cunoscut și pentru rolul lui Ismail din filmul „Toate pânzele sus”, de Mircea Mureșan.A locuit in Constanta, al carei cetatean de  onoare este. 

Cunoscutul actor a jucat și pe scena Teatrului Național București, fiind distribuit printre altele în spectacolul „O scrisoare pierdută”, de Radu Beligan.  Jean Constantin a primit premiul pentru întreaga activitate la Gala Premiilor Gopo din 2008 și premiul special pentru teatru de revistă, acordat de UNITER, în 2003.

Totodată, Consiliul Director al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România i-a acordat, în 2003, o clachetă de aur și o medalie jubiliară „Magna cum Laudae”.

În semn de recunoaștere a talentului actorului, Jean Badea, fost secretar al literar al Teatrului de revistă Fantasio, i-a dedicat biografia artistică „Omul care aduce hazul”, publicată în 1998.

Jean Constantin a fost investit Cavaler de Malta al Ordinului „Sf. Ioan” de la Ierusalim, in cadrul unui ceremonial desfasurat intr-o sala a Muzeului de Istorie a Bucovinei din Suceava.

2018: A încetat din viață la Paris, filosoful și geopolitologul francez de origine română Pierre Hassner ( n.31 ianuarie 1933, București ).

A fost un apreciat expert în relații internaționale și analist al situațiilor de conflict, război și totalitarism; profesor universitar.

2019: S-au desfășurat în România Alegerile pentru Parlamentul European. Simultan cu alegerile pentru Parlamentul European, la inițiativa Președintelui României, Klaus Iohannis. a avut loc un referendum consultativ pe tema justiției.

La alegerile europarlamentare din România clasamentul partidelor politice aflate în competiție a fost următorul: PNL – 27,00%, PSD – 22,51%, Alianța USR-PLUS – 22,36%, PRO România – 6,44%, PMP – 5,76%, UDMR – 5,26%, ALDE – 4,11%; prezența la vot a fost de 49,02%. La Referendumul pe tema justiției, 80,9% au votat „Da” la prima întrebare și 81,1% au votat „Da” la a doua întrebare; prezența la vot a fost de 41,28%.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

SFÂNTUL APOSTOL CARP, UNUL DIN CEI 70 DE APOSTOLI

Sfantul Apostol Carp a fost unul din cei 70 de apostoli, urmator si slujitor al Sfantului Apostol Pavel, fiindca ducea scrisorile acestuia la destinatari.

A fost hirotonit episcop de Sfantul Apostol Pavel pentru Veria Traciei.

Sfantul Apostol Carp a mai predicat Evanghelia si in Creta, unde l-a primit pe Sfantul Dionisie Areopagitul in casa sa.

Sfantul Dionisie marturiseste ca Apostolul Carp era un om de o mare curatie a mintii, foarte bland, nevinovat si smerit; ca lui insusi Domnul i S-a infatisat inainte, înconjurat deîngerii Lui; si ca el niciodata nu incepea sa slujeasca Sfânta Liturghie pana ce nu era incredintat mai intai de o vedere de sus.Sfantul Carp a convertit multi pagani la crestinism.

Asemenea, pe iudei, mustrandu-i, i-a invățat sa creada ca Hristos Cel răstignit de ei, este Dumnezeu adevarat și făcătorul tuturor.

A fost ucis cu salbaticie de ceilalti iudei ce nu crezusera.

Prin cinstitele lui moaste se dau multe tamaduiri bolnavilor, intru slava lui Hristos, Dumnezeul nostru.

CITIȚI ȘI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/05/26/o-istorie-a-zilei-de-26-mai-video/

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Istoria md;
  3. Bunicuțavirtuală.com.
  4. Wikipedia org;
  5. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
  6. mediafax.ro;
  7. worldwideromania.com;
  8. Enciclopedia Romaniei.ro;
  9.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  10. https://jurnaluldedrajna.ro/tiberiu-utan-poet-si-traducator;
  11. Cinemagia.ro;
  12. CreștinOrtodox.ro;

Publicitate

26/05/2021 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

O ISTORIE A ZILEI DE 26 MAI. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

26 mai, istoricul zilei

 

17: Germanicus se întoarce la Roma și celebrează Triumful pentru victoria asupra triburilor germanice.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Decimus Claudius Nero Germanicus,cunoscut sub numele de Germanicus  (n.24 mai 15 i.HR – d. 19 octombrie 19), a fost un general roman, fiul lui Nero Claudius Drusus și al Antoniei Minor. In anul 4 a fost adoptat de imparatul Tiberius.
Triumful (triumphus in latina), era o ceremonie romana in cursul careia un conducator de osti invingator defila in fruntea trupelor sale, primind ovatiile multimii.

 

451: Are loc bătălia de la Avarayr intre rasculații armeni creștini conduși de Vardan Mamikonian si armata Imperiului Sasanid .
Armenii sunt infranti , dar primesc garantii pentru libera practica a credintei crestine.

 

 

Anul 604: A decedat primul episcop de Canterbury.

Augustin (născut în  primul trimestru al secolului VI — decedat 26 mai 604) a fost primul episcop de Canterbury și primul primat al Kentului. Este considerat sfânt în Biserica Anglicană, Catolică și Ortodoxă.

A fost trimis de către papa Grigore cel Mare să-i convertească pe englezi( care căzuseră din nou în idolatrie) la creștinism.

Împreună cu 40 de călugări Sfântul Augustin a ajuns în Anglia, unde l-a convertit la creștinsim pe regele Ethelbert (care avea o soție creștină pe nume Berta).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În ceilalți ani a organizat Biserica în 12 dioceze. Datorită succeselor sale, Augustin a primit noi colaboratori și a fost numit arhiespiscop primat al Angliei. Augustin a reușit să întemeieze alte 2 episcopii: Episcopia de Londra și Episcopia de Rochester, episcop fiind Mellito și Iustus.

În anul 603 nu a reușit să rezolve neînțelegile între Biserica Romană și Celtică din țara Galilor și Scoția, cu privire la anumite sacramente și data Paștelui. Aceste probleme au fost rezolvate odată cu Sinodul de la Whitby din 664.

Astfel, activitatea misionară a Sfântului Augustin a fost extrem de importantă pentru introducerea creștinismului în Anglia. Sfântul Augustin de Canterbury a murit pe 26 mai 604.

Este considerat sfânt în Biserica Anglicana, Catolica si Ortodoxa. 

 

 

 946: Regele Edmund I al Angliei este ucis de un hoț.

Edmund I (n. 921 ),numit cel Bătrân Sau Magnificul, a  fost  rege al Angliei din 939, pana la moartea sa

 

 

 

Файл:Edward I - Westminster Abbey Sedilia.jpg — Википедия

 

 

Pe 26 mai 946,   a fost ucis   în timp ce participa la slujba de Sf. Augustin în Pucklechurch (sudul Gloucestershire), de un oarecare Leofa, un hoț exilat.

Ioan din Worcester și William de Malmesbury au adaugat unele detalii, sugerând că Eduard era la un ospăț cu nobilii săi atunci când l-a zărit pe Leofa în mulțime. El l-a atacat pe intrus, însă Leofa l-a ucis.

Ucigașul regelui a fost ucis la rândul sau pe loc de către cei prezenți.

Edmund a fost urmat la tron de către fratele său, Edred, din 946 până în 955.

 

 

 

1135Alfonso VII de Leon și Castilia este încoronat în Catedrala din León ca „Imperator totius Hispaniae” („Împăratul intregii Spanii”).

 

 

Alfonso al VII-lea (1 martie 1105 – 21 august 1157), născut cu numele de Alfonso Raimúndez , a devenit regele Galiciei în 1111 și regele Leonului și al Castiliei în 1126.

1488: Se construieste biserica „Sf. Gheorghe” de la Voroneţ, ctitorie a Domnului Ştefan cel Mare si Sfant.

 

 

Mănăstirea Voroneţ | Limba, cultura si civilizatie romaneasca - Italia

 

 

 

1566: S-a născut sultanul otoman Mehmed al III-lea;  (d. 21/22 decembrie 1603).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A domnit din 1595 până la moartea sa si a rămas notoriu în istoria otomană pentru că a avut nouăsprezece frați din care a executat jumătate, pentru a-și asigura domnia.

 

 

 

1679: A început construirea ansamblului arhitectural Mânăstirea Cotroceni din Bucuresti, ctitorie a lui Şerban Cantacuzino, domn al Munteniei (1678–1688 ); biserica mânăstirii a fost demolată în 1984, reconstrucţia ei începând în 2003.

Manastirea Cotroceni

Mănăstirea Cotroceni. Biserica Manastirii Cotroceni

 

 

Istoria Cotroceniului începe acum patru secole și mai bine pe când era înconjurată de vestiții codri ai Vlăsiei.

În vârful dealului Cotroceni se afla un schit numit de călugări denumit Cotrocenii cei de sus, pentru a face deosebire de Cotrocenii de jos, denumire care se referă la satul de cărămidari care se afla la baza dealului.Satul si moșia sunt atestate documentar pentru prima oară într-un hrisov domnesc din 27 noiembrie 1614 sub forma Cotroceni.

Ele au existat cu siguranță și înainte de 1600, deoarece primii proprietari pe care-i menționează documentele – Stoica, Preda și Istfan – susțin că înainte de a fi devenit proprietatea domnească a lui Mihai Viteazul ei au stăpânit Cotrocenii”.

 

 

 

1716: Ștefan Cantacuzino, domnul Tarii Românești în perioada 1714-1716 și tatăl său, stolnicul Constantin Cantacuzino, au fost torturați și uciși din porunca marelui vizir Ali Pasa, la Istanbul.

 

 

 

 

 Pictură la Mănăstirea dintr-un lemn-Biserica Nașterea Maicii Domnului – al II- lea ctitor, Stefan Cantacuzino

 

 

Domnind într-o perioadă instabilă, în  luptei dintre Imperiul Austriac si Poarta Otomana,  Ștefan Cantacuzino a încurajat plângerile la Constantinopol   împotriva domnitorului Constantin Brancoveanu,a predat turcilor corespondența acestuia cu  nemtii și a confiscat averile prietenilor lui Brâncoveanu.

În timpul domniei lui începe războiul între turci și creștinii europeni conduși de principele Eugeniu de Savoia , iar Ștefan a luat partea habsburgilor, comunicându-le știri despre stadiul pregătirilor de război ale Porții.

Aflându-se aceasta la Constantinopol,  Ștefan a fost ridicat din Bucuresti  de un capugiusi trimis la Poarta in ianuarie 1716  si a fost ucis la  împreună cu tatăl și unchiul său Mihai.

Ștefan a fost mazilit și ridicat din București de un capugiu, trimis de Poartă pe 9/20 sau 10/21 ianuarie 1716.

În timp ce Del Chiaro a indicat data din urmă, cronocile interne menționează ziua de 9 ianuarie (stil vechi). Ambasadorul englez la Constantinopol scria deja la 9 ianuarie către secretarul de stat că mazilirea are ca motiv gelozia marelui vizir, iar Ștefan era înlocuit cu Mavrocordat pentru că Poarta avea mai multă încredere în acesta din urmă, iar familia sa din Constantinopol era chezășie.

Ștefan a plecat pe 25 ianuarie la Constantinopol, împreună cu tatăl, soția și cei doi fii ai săi, fiindu-i permis inițial să locuiască în casele Țării Românești din capitala Imperiului Otoman, primind fără restricție vizite.

A fost ucis la în noaptea dintre 25-26 mai/6-7 iunie 1716, la Constantinopol, împreună cu tatăl său. Corpurile le-au fost aruncate în mare, iar capetele au fost umplute cu bumbac și trimise la Adrianopol, unde au fost prezentate vizirului Gin-Ali.

La câteva zile distanță, spătarul Mihai Cantacuzino și Radu Dudescu au fost duși sub pază puternică la Adrianopol și sugrumati.

 

 

 

 1770:  Se incheie cu un dezastru Revolta Orlov,  o încercare  revolta a grecilor împotriva Imperiului Otoman, care a avut loc  înainte de Războiul de Independență al Greciei.

  Rascoala a fost pregătită și sprijinită   activ de Imperiul Rus, fiind coordonată cu expediția maritimă condusă de Alexei Grigorievici Orlov, comandantul flotei imperiale ruse în timpul Războiului Ruso-Turc din 1768-1774.

O escadră rusa comandata de amiralul Andrei Spiridov (3 nave de linie și 2 fregate, 2.500 de oameni) a ajuns pe 17 februarie 1770 în dreptul coastei Moreei.

O zi mai târziu, corăbiile ruse au aruncat ancora în portul Vitula, unde au așteptat sosirea sosirea lui Alexei Orlov, aflat la bordul fregatei cu 36 de tunuri „Sfântul Nicolae”.

Pe 20 februarie, Fiodor Orlov a sfințit steagul elen într-o mănăstire locală. Tot aici, voluntarii greci au jurat credință Rusiei. Acești voluntari au fost împărțiți în două „legiuni spartane” (estică și vestică), care au intrat imediat în luptă.

Rasculatii au obtinut initial o serie de victorii impotriva turcilor, obligandu-l pe sultanul Mustafa al III-lea sa ordone ca cea mai mare parte a rezervelor din regiunea Dunării să fie deplasată spre Grecia. 

Forțele albaneze au preluat inițiativa în Peloponez , au înfrânt insurgenții din Messalongi și Patras și au ucis numeroși civili din regiune

O parte dintre rebelii care au scăpat din luptele cu turcii au încercat să ajungă într-un port de unde s-au refugiat pe corăbiile escadrei ruse, reusind astfel sa se salveze impreuna cu drapelul de luptă al grupării lui Psaro.

Principala cauză a eșecului expediției a fost subestimiarea de către liderii ruși a forței turcilor si supraestimarea puterii insurgenților gerci. Insurgenții, în ciuda efectivelor numeroase pe care le-au mobilizat, au fost prost înarmați și organizați.

Armata rusă nu a reușit să organizeze aprovizionarea insurgenților greci cu arme, muniție și nu a putut să asigure  pregătirea lor militară.

Înfrângerea  revoltei a avut consecințe dramatice asupra populației Peloponezului. Această provincie bogată a Greciei a fost devastată de război, iar numeroși locuitori au căzut victime ale violențelor și terorii. Multe localități au fost distruse sau jefuite. 

A avut loc o amplă migrare a populației spre zonele muntoase, spre insulele Mării Egee sau chiar în Asia Mică. Istoricul Georgios Sakellarios apreciază că aproximativ 40.000 de locuitori ai regiunii au fost uciși, au părăsit țara sau au fost vânduți ca sclavi, adică aproximativ 15% din populația Moreei.

Războiul ruso-turc din 1768 – 1774 s-a încheiat cu semnarea tratatului de pace de la Kuciuk-Kainargi de pe 10 iulie 1774.

Acest tratat  i-a  dat Rusiei dreptul să intervină în afacerile interne a Imperiului Otoman, in probleme care priveau populatia de religie crestina.

 

 

 

1799 : S-a născut scriitorul rus Aleksandr Puşkin (6 iunie s.n/26 mai s.v): “Povestirile răposatului Belkin”, “Evgheni Oneghin”, “Istoria lui Pugaciov”; (d. 10 februarie s.v/29 ianuarie s.n 1837) .

 

 

Pushkin

 Foto: Puşkin

 

Este considerat   unul dintre cei mai mari poeti rusi și unul dintre fondatorii literaturii ruse moderne, care a influențat intr-o foarte mare masura scriitorii ruși care i-au urmat.

 

1805: Napoleon Bonaparte este incoronat cu Coroana de Fier a Lombardiei la Domul din Milano, devenind rege al Italiei.

 

 

 

 

 

 

Coroana de Fier a Lombardiei (Corona Ferrea), este una dintre cele mai vechi însemnele regale din Europa, si unul din simbolurile cele mai vechi ale Regatului lombarzilor şi mai târziu al regatului medieval din Peninsula Italica.

 

 

 

 

 

1867: S-a născut Mary de Teck, soţia regelui George al V-lea al Regatului Unit; (d. 1953).

 

 

 

1877: La Bucureşti, apare ziarul “Socialistul”, prima gazetă socialistă din România. Ziarul a fost editat de Cercul socialist creat de Nicolae Codreanu.
Dupa apariţia a trei numere, în urma unui avertisment al autorităţilor, ziarul şi-a schimbat numele în “Cuvîntul”, suprimat de asemenea după un scurt timp de guvern.

 

 

 

1883: A murit Abd el-Kader, învăţat arab, conducator al luptei algerienilor de eliberare naţională; (n. 1808).

 

1885: În grădina publică din orasul Chişinău, este inaugurat bustul lui Aleksandr Sergheevici Puşkin, poet rus, exilat un timp în gubernia Basarabia.

 

 

 

 

 

 

1896: Nicolae al II-lea este incoronat ţar al Rusiei.

Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei (n. la 6 mai 1868 (S.N. 18 mai ) – d. 17 iulie 1918), a fost ultimul împărat al Rusiei.

 

 

 

 

Sfârşitul Romanovilor. Ce s-a întâmplat de fapt? | Radio România ...

 

 

Foto: Familia imperiala rusa. In centru, tarul Nicolae al II-lea.

 

 

 

A domnit din 1894 până la abdicarea sa din 15 martie 1917 la sfârșitul revoluției din februarie. A fost asasinat împreună cu întreaga sa familie de către bolșevici la ordinul lui Lenin.

Pe 4 august 2000, tarul Nicolae și membrii apropiați ai familiei lui au fost canonizați drept sfinți de sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse , nefiind numiți „mucenici” , atâta vreme cât moartea lor nu a fost un rezultat imediat legat de credința lor creștină, dar în schimb ei au fost canonizați drept “cuviosi”(supuși pătimirii)”.

 

 

 

1907: S-a născut celebrul actor de cinema John Wayne (d. 11 iunie 1979), vedetă a nenumărate filme western.

 

 

1916: S-a născut scriitorul roman Vintilă Corbul; (d. 30 ianuarie 2008).

 

 

 

 

 

Blog de primăvară: Uragan asupra Europei, Vintilă Corbul şi Eugen ...

 

 

Numele sau complet era Vintilă Dumitru Corbul Economu Popescu

Intre cele mai cunoscute lucrari ale sale se numara : „Moarte și portocale la Palermo”, cu Eugen Burada; „Cenușă și orhidee la New York”, cu Eugen Burada; „Cavalcadă în iad”, – 2 volume, închinate tatălui autorului, Generalul Constantin P. Corbul și participării României la cel de-al Doilea Război Mondial; „Căderea Constantinopolelui’– 2 volume.

Romanele sale au fost cele mai bine vandute carti in timpul regimului comunist.Tot impreuna cu prietenul sau de o viata, Eugen Burada, a scris scenariile pentru filmele regizate de Sergiu Nicolaescu ” Un comisar acuză”, 1973; „Revanșa”, 1978; „Nea Mărin miliardar” (inițial piesă de teatru), 1978; „Duelul”, 1981.

Un clasament realizat de Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România arată că „Nea Mărin Miliardar” este cel mai vizionat film românesc din toate timpurile.

Pelicula a fost vizionată de nu mai puțin de 14,6 milioane de români și are, de departe, cea mai mare cotă de popularitate în rândul telespectatorilor ultimelor două generații.Vintila Corbul

Vintilă Corbul a părăsit ilegal România în 1979, în plină glorie, împreună cu Eugen Burada, ajutați de fostul ministru de externe Ștefan Andrei și de soția acestuia, cunoscuta actriță Violeta Andrei.

Multe dintre operele sale au fost editate în franceză, poloneză, rusă, arabă.

 

 

1918: Se constituie Republica Democrata Georgia, fost teritoriu ocupat de Imperiul Rus.

 

 

 

Democratic republic of Georgia(1918-1921) within the borders that ...

 

 

1920: Constantin Brâncuşi a participat, la Paris, la „Festivalul Dada”, împreună cu André Gide, Paul Valéry, F. Léger etc., fiind unul dintre semnatarii manifestului intitulat „Contre Cubisme, contre Dadaisme”.

 

 

 

 

 

Constantin  Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris) este un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană.

Constantin Brâncuşi a fost ales postum membru al Academiei Române.

 

 

 

1926: S-a născut cântărețul american de jazz  Miles Davis compozitor și conducător de orchestră ; (d. 1991).

 

 

 

1940: Are loc Bătălia de la Dunkerque din  timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Punga de la Dunkerque, 21 mai 1940

Punga de la Dunkerque, 21 mai 1940

Batălia de la Dunkerque este numele sub care sunt cunoscute apărarea şi evacuarea forţelor Aliaţilor care fuseseră separate de principalele trupe ale defensivei franceze de înaintarea rapidă a celor germane.
După cele zece luni ale războiului ciudat, Bătălia Franţei a început în dimineaţa de 10 mai 1940.

În est, Grupul de Armate B germană a invadat şi a ocupat Olanda. După aceasta, a înaintat spre vest prin Belgia.
Pe 14 mai, Grupul de Armate B a năvălit prin regiunea Ardenilor şi a înaintat rapid spre vest spre Sedan, după care şi-a schimbat direcţia de atac spre Canalul Mânecii. Această mişcare a fost numită de mareşalul Erich von Manstein „tăietura de seceră”.
Cele câteva contraatacuri aliate nu au reuşit să oprească înaintarea avangardei germane, care a atins coasta Atlanticului pe 20 mai, separând Corpul Expediţionar Britanic de restul trupelor aliate lângă Armentières, iar Armata I franceză şi armata belgiană ceva mai la nord.

După ce au reuşit să atingă coasta Canalului Mânecii, germanii şi-au schimbat direcţia de atac spre nord pentru a cuceri porturile din zonă şi pentru a prinde în capcană forţele britanice şi franceze mai înainte ca acestea să poată fi evacuate în Anglia.
Pe 24 mai, Hilter a vizitat cartierul general al lui Gerd von Rundstedt de la Charleville.

Von Rundstedt a sugerat ca infanteria să atace forţele britanice la Arras, iar blindatele comandate de Kleist să se plaseze pe un front la sud şi vest de Dunkerque, de unde să distrugă forţele aliate care se retrăgeau din faţa Grupului de Armate B.
O asemenea manevră ar fi permis germanilor să-şi consolideze poziţiile şi se pregătească pentru o înaintare spre sud, împotriva restului forţelor franceze.
În plus, terenul din jurul Dunkerque-ului era considerat nepotrivit pentru atacul tacurilor, aşa că distrugerea forţelor aliate trebuia făcută de Luftwaffe şi de infanteria Grupului de Armate B.

 

 

 

 

 

British troops retreat dunkerque - Battle of France - Wikipedia ...

 

Foto: Retragerea trupelor britanice de la Dunkerque.

Pe 25 mai 1940, comandantul Grupului expediţionar britanic, generalul Gort, a decis să înceapă evacuarea forţelor din subordinea sa.
Începând cu 25 mai până pe 28 mai, britanicii s-au retras cam 50 de kilometri spre nord-vest într-o pungă de rezistenţă de-a lungul frontierei franco-belgiene, care se întindea de la Dunkerque până la Poperinge.
Belgienii s-au predat pe 28 mai, pentru ca a doua zi să capituleze elementele Armatei I franceze care se aflau în afara pungii de la Dunkerque.Începând cu ziua de 27 mai a început evacuarea de la Dunkerque.
Blindatele germane au primit în aceiaşi zi ordinul să reia atacul, dar defensiva bine organizată le-a oprit înaintarea pentru început, pentru ca mai apoi să oblige trupele aliate să se retragă până pe 31 mai într-o fâşie îngustă pe coasta Canalului, lată doar de 5 km, care se întindea de la De Panne prin Bray-Dunes.

Din punga de Dunkerque au fost evacuate trupe aparţinând la cinci naţiuni: britanici, francezi, belgieni, olandezi şi polonezi.

Evacuarea cu succes a celor 338.000 soldaţi aliaţi de la Dunkerque a încheiat prima fază a Bătăliei Franţei. A asigurat creşterea moralului britanic, dar a lăsat armata franceză singură în faţa asaltului german.
Divizia a 51-a britanică a fost lăsată în ariergardă să acopere retragerea.
Mulţi dintre ei au căzut în luptă sau au căzut prizonieri. Trupele germane au intrat în Paris pe 14 iunie şi Franţa a capitulat pe 22 iunie.
La Dunkirk (Dunkerque), a fost ridicat un monument din marmură după război.
Textul se traduce prin: „Pentru glorioasa memorie a piloţilor, marinarilor şi soldaţilor armatelor franceză şi aliate care s-au sacrificat în bătălia de la Dunkerque mai iunie 1940”.

 

 

 

 

1941: Distrugătorul polonez Piorun intra in lupta  cu cuirasatul german Bismarck, mândria flotei germane, si  îi semnalizează poziţia către flota engleză, care va reuşi să-l  distrugă.

 

 

 

 

 

 

 

Construcţia cuirasatului Bismarck a fost parte dintr-un plan mai amplu prezentat după mijlocul anilor ’30 cancelarului Adolf Hitler de către amiralul Erich Raeder, conducătorul flotei germane (temuta Kriegsmarine).

Potrivit “Planului Z” întocmit de specialiştii lui Raeder, până în 1947 flota germană trebuia să o egaleze pe cea britanică – cea mai puternică flotă a epocii.

După aproape trei ani de muncă asiduă, în condiţii de maxim secret, cuirasatul Bismarck a fost lansat la apă în februarie 1939; începutul războiului în Europa, planificat de către Hitler pentru începutul toamnei aceluiaşi an, avea nevoie de această veritabilă fortăreaţă plutitoare, aparent invulnerabilă.

Căpitanul vasului, Ernst Lindemann, era unul dintre cei mai capabili ofiţeri ai marinei germane, celebru pentru calmul, priceperea şi talentul de a stabili cu echipajul relaţii de stimă reciprocă.

Cuirasatul avea un deplasament de 50 153 de tone, iar armamentul pe care-l purta era redutabil: 8 tunuri de 38 cm., 12 tunuri de 15 cm, şi câte 16 mitraliere antiaeriene de 105 si 37 mm.Armura de protecţie a vasului, din oţel special, era groasă de 320 mm.; aceasta îl făcea aproape de neatins într-un atac cu torpile din partea unor nave de război, singura preocupare reală pentru germani fiind un atac masiv cu bombe lansate de avioane inamice.

În ciuda proporţiilor sale, vasul era capabil de o viteză maximă impresionantă: aproape 30 de noduri pe oră.

Cu excepţia cuirasatului Tirpitz (vas german de război, adevărat “frate geamăn” al cuirasatuluiBismarck), această minune a tehnicii de război nu mai avea egal în nici una dintre flotele ţărilor ce aveau să intre în conflict.(geopolitikon.wordpress.com).

 

 

1944: În România se realizează o înţelegere de colaborare politică în lupta antihitleristă între Partidul Comunist Român şi gruparea liberală condusă de Gheorghe Tătărăscu.

1961: A fost înfiinţată fundaţia Amnesty International.

 

 

 

Interviu Amnesty International România : “Ne mobilizăm pentru a ...

 

 

 

 

 

1964: S-a născut muzicianul american Lenny Kravitz, considerat unul dintre marii chiatriști ai lumii.

 

 

 

 

 

 

 

1966: Guyana Britanică își câștigă independența și devine Guyana.

 

 

 

 

 

Georgetown Guyana Street Map | Keywords for this Map / Map-Content ...

 

 

 

 

După ce Guyana a obținut independența față de Regatul Unit, a devenit republică la 23 februarie 1970, rămânând membru al Commonwealth-ului. 

 

 

 

 

 

1976: A murit filosoful Martin Heidegger, reprezentant al curentului existenţialist din filosofie; (n. 26 septembrie 1889).

 

 

 

 

 

1977: Americanul George Willig, a escaladat una dintre clădirile World Trade Center din New York, în trei ore şi jumătate, fiind „premiat” de poliţie cu o amendă de un dolar şi 10 cenţi.

 

 

 

 

1986: Comunitatea Europeană adoptă steagul european.

 

 

 

1995: A murit marele actor român de teatru si film Ştefan Bănică senior (n. 11 noiembrie 1933, la Călărași).

 

 

 

 

Asa arata casa in care s-a nascut marele actor Stefan Banica! Maestrul

 

S-a remarcat ca un bun cântăreţ in spectacole televizate si ca actor în spectacole de revistă şi divertisment la televiziune si radio.

 

 

1996: A murit istoricul  şi criticul  literar Ovidiu Papadima ; (n. 23 iunie 1909).

 

 

 

1997: A murit poetul poetul Cezar Baltag: “Vis planetar”, “Unicorn în oglindă”, “Ochii tăcerii” (n. 26 iulie 1939).

 

 

 

2002: A murit balerina Irinel Liciu, soţia poetului Ştefan Augustin Doinaş; (n. 22 februarie 1928).

 

Foto : Stefan Augustin Doinaș și Irinel Liciu.

 

La 26 mai 2002 o veste trista a facut inconjurul lumii…Irinel Liciu,fosta mare balerina a Operei Romane, s-a sinucis cu o supradoza de somnifere, la cateva ore dupa ce sotul ei, marele poet Stefan Augustin Doinas, incetase din viata din cauza unui stop cardiac, în noaptea de 24 spre 25 mai 2002.
Fusesera nedespartiti timp de 42 de ani. Ea avea 74 de ani (n. 22 februarie 1928).si el 80.

Pe numele său adevărat Silvia Lia Voicu, a studiat baletul la Cluj-Napoca cu mătuşa sa, Elena Penescu Liciu, specializându-se la Moscova şi Leningrad. A debutat în 1948 cu piesa Faust.
Între 1950 si 1970 a fost prim-solistă a baletului Operei Române din Bucureşti.

A interpretat majoritatea rolurilor principale din baletele clasice, iar spre sfârşitul carierei a abordat şi dansul contemporan.După fiecare spectacol primea coşuri cu flori şi sticle cu şampanie de la potentatii vremii .

In culise era aşteptată chiar si de Tanţi şi Lica Gheorghiu, fetele dictatorului comunist.A susţinut spectacole în mai multe state europene, printre care Franţa, Italia, Grecia, Bulgaria, Polonia şi Rusia, precum şi pe alte continente America, Asia sau Australia, alături de balerinii Magdalena Popa, Alexa Mezincescu, Elena Dacian, Gabriel Popescu, Gelu Barbu.

Rolurile din Lacul Lebedelor şi Romeo şi Julieta au fost foarte bine primite de critici. Cu Lacul Lebedelor a înregistrat un uriaş succes la Moscova, unde a refuzat să rămână definitiv, pentru a dansa.
Sotul ei, poetul Stefan Augustin Doinas (1922-2002), a fost condamnat in 1957 la un an de inchisoare pentru “omitere de denunt”.

In 1958,cind a iesit din inchisoare acesta s-a casatorit cu Irinel Liciu, prima balerina a operei din Bucuresti, pe care a iubit-o pana la trecerea sa la cele vesnice.

 

 

 

2006: A încetat din viaţă în urma unui naufragiu, Edouard Michelin, preşedintele grupului producător şi furnizor de pneuri Michelin; (n. 1963).

 

 

2007: Filmul romanesc “California Dreamin’ (nesfârşit)” al regretatului regizor Cristian Nemescu, a câştigat marele premiu al secţiunii „Un Certain Regard”, la cea de-a 60-a ediţie a Festivalului de la Cannes.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cristian Nemescu - Regizor - CineMagia.roAmazon.com: California Dreamin': Armand Assante, Jamie Elman, Ion ...

Regizor și scenarist român din „noul val” cinematografic, nascut pe 31 martie 1979, fiul Ericai Nemescu, si decedat la numai 27 de ani intr-un groaznic accident de masina pe 24 august 2006 alături de inginerul său de sunet, Andrei Toncu (28 de ani)si si taximetristul Dumitru Arustei (24 de ani).

Cristian Nemescu a terminat Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti in 2003. In putinii sai ani de viata, Cristian Nemescu a câștigat peste 20 de premii, printre care Marele Premiu la NYU International Student Film Festival din New York( pentru Poveste la scara C), Premiul Special al Juriului la Bruxelles Short Film Festival din Belgia, Public’s Choice la Milano Film Festival din Italia, Premiul Publicului la Internationale Grenzland Filmtage Festival din Germania. Filmul „California Dreamin” a primit in mai 2007 premiul „Un certain regard ” la a 60-a ediție a Festivalului de la Cannes.

La 28 mai 2007, președintele României i-a acordat regizorului, post mortem  Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler, „pentru contribuția remarcabilă la promovarea cinematografiei românești”.

 

 

 

 

2008: A decedat la vârsta de 73 de ani, în casa sa din Los Angeles, regizorul american Sydney Pollack ; (n. 1 iulie 1934).

 

 

 

 

Prolific director known for A-list casts - SFGate

Foto. Sydney Pollack

 Primul său succes cinematografic a fost filmul Jocul (The Game) din 1966, pentru care a câştigat un premiu Emmy.

Poate cel mai memorabil film al său – şi cu siguranţă cel mai de succes – a fost Departe de Africa (Out of Africa), cu Meryl Streep.

Pentru acest film a câştigat două Oscaruri, atât pentru regie cât şi pentru producţie.

 

 

 

 

 

 

2010: A încetat din viaţă popularul actor de comedie actorul Jean Constantin; (“Supravieţuitorul”, “Coana Chiriţa”, “Nea Mărin miliardarul”, “Eu, tu şi Ovidiu”, “Toate pânzele sus”); (n. 21 august 1928).

 

 

 

 

 

 

2018: A decedat  astronautul american  Alan Bean; (n. 1932).

Fostul membru al misiunii Apollo 12 din 1969 avea 86 de ani.

A fost al patrulea om care a pășit pe Lună. Cei trei astronauţi care au păşit înaintea lui pe Lună au fost Neil Armstrong şi Buzz Aldrin, din misiunea Apollo 11 (iulie 1969), şi Charles Conrad, care a făcut parte din misiunea Apollo 12.

 

 

 

NASA anunță decesul astronautului Alan Bean, al patrulea om care a ...

 

 

 

 

  A fost de două ori în spaţiu, prima dată – în noiembrie 1969, ca pilot al modulului lunar al misiunii Apollo 12.

Mai târziu, el a descris cât de complexă şi riscantă a fost misiunea: „Era cred, mai mult science fiction pentru noi, decât pentru public”.

În 1973, a fost comandant al celui de-al doilea zbor cu echipaj pe Skylab – prima staţie spaţială americană.  

S-a retras de la Nasa în 1981 şi a început o carieră de artist. 

În total, 24 de oameni au zburat către Lună şi 12 au păşit pe suprafaţa ei.

 

 

 

 

 

2019: La alegerile europarlamentare din România clasamentul partidelor  a fost : PNL – 27,00%, PSD – 22,51%, Alianța USR-PLUS – 22,36%, PRO România – 6,44%, PMP – 5,76%, UDMR – 5,26%, ALDE – 4,11%; prezența la vot a fost de 49,02%.

La Referendumul pe tema justiției, 80,9% au votat „Da” la prima întrebare și 81,1% au votat „Da” la a doua întrebare; prezența la vot a fost de 41,28%

 

 

 

 

 

26 mai: Este ziua națională a Georgiei.

Drapelul Georgiei independente

 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

SFÂNTUL APOSTOL CARP, UNUL DIN CEI 70 DE APOSTOLI

 

 

 

 

Sfantul Apostol Carp a fost unul din cei 70 de apostoli, urmator si slujitor al Sfantului Apostol Pavel, fiindca ducea scrisorile acestuia la destinatari.

A fost hirotonit episcop de Sfantul Apostol Pavel pentru Veria Traciei.

Sfantul Apostol Carp a mai predicat Evanghelia si in Creta, unde l-a primit pe Sfantul Dionisie Areopagitul in casa sa.

Sfantul Dionisie marturiseste ca Apostolul Carp era un om de o mare curatie a mintii, foarte bland, nevinovat si smerit; ca lui insusi Domnul i S-a infatisat inainte, înconjurat deîngerii Lui; si ca el niciodata nu incepea sa slujeasca Sfânta Liturghie pana ce nu era incredintat mai intai de o vedere de sus.Sfantul Carp a convertit multi pagani la crestinism.

Asemenea, pe iudei, mustrandu-i, i-a invatat sa creada ca Hristos Cel rastignit de ei, este Dumnezeu adevarat si facatorul tuturor.

A fost ucis cu salbaticie si cu nemilostivire de ceilalti iudei ce nu crezusera.

Prin cinstitele lui moaste se dau multe tamaduiri bolnavilor, intru slava lui Hristos, Dumnezeul nostru.

 

 

Bibliografie (surse):

Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008; Crestin Ortodox.ro; https://m.cinemagia.ro ; Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric; Enciclopedia Romaniei; Istoria md.; wikipedia.org;  http://www.bucurestiivechisinoi.ro; Rador.ro

 

 

 

 

VIDEO : ASTĂZI ÎN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

 

 

 

 

 

26/05/2020 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: