CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Un un album foto realizat de un renumit fotograf german în România secolului trecut

 

 

 

 Kurt Hielscher (n. 1881 – d. 1948) a fost unul dintre cei mai renumiți fotografi germani ai timpului său, care a devenit cunoscut prin albumele sale fotografice din perioada Primului Razboi Mondial și din perioda interbelica, inedite la acea vreme.

Artistul era originar din Silezia. A străbatut mai multe state europene: Spania, Italia, Iugoslavia, Danemarca, Norvegia dar si Romania.

În anul 1933 apărea la Leipzig un album fotografic despre România realizat de fotograful german Kurt Hielscher.

O adevărată bijuterie, un album fascinant care avea să fixeze pentru posteritate atmosfera anilor interbelici așa cum puține albume asemănătoare au făcut-o.

Lucrarea sa despre România este cel mai complex și profesionist album fotografic realizat despre țara noastră a acelor timpuri.

 Hielscher scria: “Pe lângă mulțumirea pe care am simțit-o, lucrând, m-a cuprins și durerea că întreg poporul român este amenințat de un dușman crunt, căci de cultura acestei țări binecuvântate de soare se apropie norii grei ai Occidentului: praful civilizației care înăbușe orice viață plină de coloare. Unele sate au și fost învăluite; norul cenușiu acoperă tot mai mult uneltele strămoșești și coloarea veselă a costumelor, înecându-le în monocromia stinsă a modei de pretutindeni.

Așa își pierde treptat, un popor cu simț artistic, străvechea sa înfățișare. De aceea am dat în aceste fotografii atâta importanță vieții populare în dauna peisajului. Mi se pare că aș putea salva astfel prin cartea mea, pentru timpurile viitoare, ceea ce încet și continuu este sortit pieririi. Fie ca o soartă prielnică să păstreze încă mult timp poporul acestor munți, văi și câmpii, în frumusețea și spontaneitatea sa.”

 

 

010Fotografi-romani-kurt-hielscher

040Fotografi-romani-kurt-hielscher

 

041Fotografi-romani-kurt-hielscher

122Fotografi-romani-kurt-hielscher

027Fotografi-romani-kurt-hielscher

 

Vânzătoare de covrigi

Negustor de opinci

144Fotografi-romani-kurt-hielscher

148Fotografi-romani-kurt-hielscher

 

064Fotografi-romani-kurt-hielscher

063Fotografi-romani-kurt-hielscher

105Fotografi-romani-kurt-hielscher

150Fotografi-romani-kurt-hielscher

056Fotografi-romani-kurt-hielscher

 

068Fotografi-romani-kurt-hielscher

 

069Fotografi-romani-kurt-hielscher

 

076Fotografi-romani-kurt-hielscher

073Fotografi-romani-kurt-hielscher

078Fotografi-romani-kurt-hielscher

 

080Fotografi-romani-kurt-hielscher

136Fotografi-romani-kurt-hielscher

071Fotografi-romani-kurt-hielscher

 

081Fotografi-romani-kurt-hielscher

 

082Fotografi-romani-kurt-hielscher

Ciobani din Novaci

034Fotografi-romani-kurt-hielscher

La prânz

024Fotografi-romani-kurt-hielscher

 

026Fotografi-romani-kurt-hielscher

075Fotografi-romani-kurt-hielscher

077Fotografi-romani-kurt-hielscher

140Fotografi-romani-kurt-hielscher

La vatră

090Fotografi-romani-kurt-hielscher

Familie de moți

088Fotografi-romani-kurt-hielscher

059Fotografi-romani-kurt-hielscher

058Fotografi-romani-kurt-hielscher

141Fotografi-romani-kurt-hielscher

147Fotografi-romani-kurt-hielscher

127Fotografi-romani-kurt-hielscher

135Fotografi-romani-kurt-hielscher

130Fotografi-romani-kurt-hielscher

124Fotografi-romani-kurt-hielscher

131Fotografi-romani-kurt-hielscher

062Fotografi-romani-kurt-hielscher

091Fotografi-romani-kurt-hielscher

072Fotografi-romani-kurt-hielscher

020Fotografi-romani-kurt-hielscher

043Fotografi-romani-kurt-hielscher

023Fotografi-romani-kurt-hielscher

092Fotografi-romani-kurt-hielscher

049Fotografi-romani-kurt-hielscher

025Fotografi-romani-kurt-hielscher

094Fotografi-romani-kurt-hielscher

103Fotografi-romani-kurt-hielscher

045Fotografi-romani-kurt-hielscher

042Fotografi-romani-kurt-hielscher

107Fotografi-romani-kurt-hielscher

110Fotografi-romani-kurt-hielscher

114Fotografi-romani-kurt-hielscher

Silistra – tarabă

044Fotografi-romani-kurt-hielscher

133Fotografi-romani-kurt-hielscher

045Fotografi-romani-kurt-hielscher

067Fotografi-romani-kurt-hielscher

019Fotografi-romani-kurt-hielscher

016Fotografi-romani-kurt-hielscher

018Fotografi-romani-kurt-hielscher

017Fotografi-romani-kurt-hielscher

 

055Fotografi-romani-kurt-hielscher

009Fotografi-romani-kurt-hielscher

001Fotografi-romani-kurt-hielscher

051Fotografi-romani-kurt-hielscher

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2012/09/21/video-si-fotogalerie-bucurestiul-trecut-in-istorie-generatii-care-ne-surad-din-vremuri-apuse/

 

 

 

 

 

22/05/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Un comentariu

România în comunism

Imagini pentru românia în comunism photos

 

Imagine similară

Imagini pentru românia în comunism photos

Imagini pentru românia în comunism photos

Communism in Romania: photographic archive

colectare de fier vechi

Imagini pentru românia în comunism photos

 

FOTO/VIDEO Evoluţia traficului din Epoca de Aur: înghesuiţi ca sardinele în trolee sau privilegiaţi cu maşină personală http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/bucuresti-stiri_din_bucuresti-trafic-aglomeratie-comunism-mijloace_de_transport-transport_in_comun-reguli_de_circulatie-epoca_de_aur_0_690531123.html

 

Imagini pentru românia în comunism photos

Imagine similară

 

Imagini pentru românia în comunism photos

 

Romania before 1989 - queue for bread

 

 

“Jamás he olvidado el consejo que me dieron entonces: no contar nunca la misma historia de la misma manera a más de dos personas; de lo contrario, cuando informaban a la Securitate, estabas perdida”. Lafon comienza su entretenida novela con esta cita anónima de la Rumanía de los ochenta. Es una advertencia: lo que cuenta sólo puede ser una aproximación a la verdad. ¿Cuántas versiones hay de las historias de Nadia C.?

Imagini pentru românia în comunism photos

Imagini pentru românia în comunism photos

Nicolae Ceaușescu - Was the infamous leader of Romania. He and his wife were shot by firing squad in 1989. There was so much oppressiveness from him.

 

Imagine similară

Imagini pentru românia în comunism photos

 

Nicolae Ceausescu (1918 - 1989) Romanian Dictator. Ruled Romania with wife Elena. Shot on Christmas Day 1989 after a quick trial.

 

29/04/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , | 2 comentarii

Solidaritatea italenilor cu românii, pentru Marea Unire din 1918

Anul 1918… Solidaritatea italenilor cu românii din Transilvania, Banat și Bucovina, pentru libertate și Unire cu Patria Mamă România, „sentinela orientală a latinității”.

 

 

 

1918_italieni_solidari_cu_romanii_pentru Marea_Unire (1)

1918_italieni_solidari_cu_romanii_pentru Marea_Unire (2)

1918_italieni_solidari_cu_romanii_pentru Marea_Unire (3)

1918_italieni_solidari_cu_romanii_pentru Marea_Unire (4)

1918_italieni_solidari_cu_romanii_pentru Marea_Unire (5)

 

 

Românii și italienii la 1918

Unirea românilor prin actul de la 1 decembrie 1918, rămâne poate cea mai importantă pagină de istorie românească. Importanța acestui act care a dus la desăvârșirea unității naționale, este semnificativ prin faptul că acest mare eveniment istoric nu este opera unui om politic, partid sau guvern, ci reprezintă prin excelență fapta întregii națiuni române, așa cum s-a exprimat prin actul semnat la Alba Iulia.

Oriunde s-au găsit românii, în acel an de grație 1918, au militat din răsputeri, prin recunoașterea acestei realități istorice: poporul român este chemat la unire.

Eforturile au fost depuse și de românii care în acel moment se aflau în afara granițelor țării, care erau animați de același entuziasm ca și românii din vechile provincii istorice.

Potrivit, documentelor vremii înainte de 1918, în Italia trăiau în jur de câteva mii de români. Acest număr se explică mai ales prin conscințele aduse izbucnirea primului război mondial.

O serie de patrioți români din vechiul Regat s-au îndreptat în acea vreme spre Italia, nemulțumiți fiind de armistițiul de la Focșani din decembrie 1917 și pacea de la București din mai 1918. Mulți români aflați în Italia proveaneau mai ales din Transilvania, și într-o măsură mai redusă din celelalte ținuturi românești.

Se știe ca o dată cu declanșarea primului război mondial, zeci de mii de români au fost mobilizați în armata austro-ungară și mulți dintre ei trimiși pe frontul italian. Cu toții, nu aveau nici cel mai mic interes să lupte pentru victoria Puterilor Centrale, căci contravanea idealului unirii Transilvaniei cu Vechiul Regat.

Astfel, din mărturiile vremii rezultă că foarte mulți soldați, ofițeri au dezertat, încât la sfârșitul razboiului în Italia era un mare număr de prizonieri români, împrăștiați prin diverse lagăre. O mare parte a lor, au cerut autorităților italiene aprobarea înscrierii în unități militare care să lupte pentru eliberarea Transilvaniei și Bucovinei.

În cursul anului 1918, românii din Italia au început pregătirea unor manifestări în care să facă cunoscut idealul lor. Astfel, la Roma s-a constituit și un organism central: “Comitetutl de acțiune al aromnilor din Transilvania, Banat și Bucovina”, al cărui președinte era Simion Mândrescu. Aceleași organisme similare se organizaseră și în alte țări europene.

S-au constituit organizații și comitete speciale “Pro-Romeni” și “Pro-Romania”, care cuprindeau un mare număr de personalități politice științifice și culturale italiene.

Împreună româniii și italienii au organizat o serie de întruniri publice în care exprimau dezideratul libertății și independenței națiunii române.

O serie de reuniuni publice au avut loc la Roma, Milano, Torino, Genova.

Un moment important a fost Congresul națiunilor subjugate, desfășurat la Roma, unde a paricipat și o delegație românească. Comitetul românesc format din 16 persoane a fost recunoscut de guvernul italian, ca unic reprezentant pe teritoriul Italiei, al intereselor legitime ale tuturor românilor.

Rezultatul bunei colaborări româno-italiene în acel timp, a fost și adunarea populară din data de 15 august 1918, desfășurată la Roma în Forul lui Traian. La ea au participat delegați din 20 de orașe italiene și 60 de asociații patriotice, reprezentanți ai guvernului, personalități, mii de oameni.

Presa italiană a vremii a consacrat spații largi acestei mari manifestări.

Ziarul italian: “Il Messaggero”, scria pe seama acestui eveniment: “Manifestarea în onoarea României a fost într-devăr impozantă” (…), “o demonstrație de încredere și de nădejde în destinul acestui popor eroic atat de încercat (…)”

Paralel, s-au materializat eforturile legate de constituirea unor unități militare românești pe teritoriul italian, existând o strânsă colaborare a comisiei speciale a prizonierilor de război cu ministerul de resort.

Astfel, s-a aprobat ca un număr de ofițeri și gradați români să fie concentrați într-o tabără specială, în orașul Cittaducale din regiunea Lazio, pentru a fi instruiți în vederea constituirii unor unități militare române, aflate sub directa autoritate a comandamentului suprem italian.

S-a constituit pe 16 iunie 1918 și “Legiunea românilor în Italia”, grație colaborării profesorului Mândrescu, principelui Dimitrie Ghica și interesul exprimat direct de către Vittorio Zuppelli, ministrul de război italian. Sediul acestei unități era la Avezzano, în orașul italian Abruzzo.

O dată cu sfârșitul războiului s-au constituit în spațiul italian alte două regimente românești “Horia” și “Cloșca, care nu au mai acționat, dat fiind finalul primei conflagrații mondiale, care pentru români a adus încununarea Unirii.

Violeta P. Popescu

 

 

09/03/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: