CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 20 FEBRUARIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 2o februarie în istoria noastră 

1611 – La 10 februarie stil vechi (20 februarie 1611 stil nou), în tabăra de la Roman, Radu Șerban (fost domn și pretendent la domnia Munteniei) cu suportul lui Constantin Movilă (domn al Moldovei), încheie cu solii arhiducelui Mathias (rege al Ungariei, devenit la 28 mai 1611 rege al Boemiei și anul viitor împărat al Imperiului Roman de Națiune Germană), un tratat de cooperare cu trupele imperiale împotriva principelui Transilvaniei Gabriel Bathory.

Mathias se obliga să-i acorde sprijin militar lui Radu Șerban pentru a recăpăta domnia Munteniei.

Mathias I (n.1557-d.1619), rege al Ungariei, rege al Boemiei, Împărat al Imperiului Roman de Națiune Germană 1612-1619Radu Şerban, domn al Munteniei, frescă în Biserica Domneasca din Tirgoviste, sec.XVII

Foto: Mathias I (n.1557-d.1619), rege al Ungariei, rege al Boemiei, Împărat al Imperiului Roman de Națiune Germană 1612-1619 și Radu Şerban, domn al Munteniei, frescă în Biserica Domneasca din Tîrgoviște, sec.XVII.

Gabriel Bathory, principe al Transilvaniei (1608-1613) dorind sa  supuna Muntenia și Moldova, invadează Muntenia de Sfintele Sărbători de Crăciun în decembrie 1610. Oastea sa a jefuit fără milă si a omorat  pînă și cainii întîlniți pe drum.

Pentru a nu fi prins între oastea lui Bathory și forțele otomane de la linia Dunării, Radu Șerban s-a retras împreună cu oastea și boierii săi în Moldova, unde ulteror va semna un  tratat de cooperare cu solii lui Mathias.

1733 – Prin osteneala dascălului Petcu Şoanul, de la Braşov, apărea un „Calendar românesc pe 100 de ani”, tradus din limba slavonă, prin intermediar rusesc.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1733-Calendar-romanesc-pe-100-de-ani.jpg

Acesta cuprindea o parte calendaristică și o alta referitoare la noțiuni de astronomie.Calendari acum întâi Rumânesc, alcătuit de pe cel sărbesc. Așezatu-s-au pe limba rumănească, ca întru 100 de ani să slujască. Că și cel slovenesc într-acest chip au fost, fiind de un mare astrolog la Kiev scos, de un mare dohtor muscal s-au tălmăcit. Într-acesta chip precum acum s-au izvodit și precum în izvod am aflat acum în stambă noao s-au dat. În Brașov. 1733”. Calendarul, aici

1790 – A murit  Iosif al II-lea, împărat al Sfântului Imperiu Romano-German; (n. 13 martie 1741), primul fiu al împărătesei Maria Terezia si al imparatului Francisc I.

În 1775 a anexat la imperiul său Bucovina, care i-a fost cedata de Imperiul Otoman deși aparținea Principatului Moldova.

Iosif al II-lea

Iosif al II-lea, născut Joseph Benedikt August Johann Anton Michael Adam a domnit  între anii 1765-1790. A fost, de asemenea, rege al Ungariei si  Boemiei.

În politica externă a intrat adesea în conflict cu mama sa, Maria Terezia, bunăoară atunci când a impus în ciuda voinței acesteia,prima impartire a Poloniei, în anul 1772 și a anexat Galitia la Austria.

În 1775 a obținut Bucovina care i-a fost cedata de Imperiul Otoman.

1821 – Eteriștii în frunte cu Alexandru Ipsilanti parasesc  Chișinăul, pornind  în expediția lor peste Prut in Tarile Române, Moldova și Muntenia.

1838 – Avea loc la Iași, prima reprezentaţie de operă în limba română, cu „Norma” de Vincenzo Bellini, susţinută de elevii Conservatorului Filarmonic-Dramatic din Iaşi, la șapte ani de la premiera ei absolută.

1849 –  Împăratul Austriei  Franz Joseph I, promulga o Constituție care  recunoștea Transilvaniei o autonomie limitată; (4 februarie – 4 martie 1849).

sissy 4Imagini pentru transilvania 1849 map photos

1856 (8/20 februarie): A fost votată „Legiuirea pentru emanciparea tuturor țiganilor robi din Principatul Țării Românești“.

1868 – S-a născut la Cetatea Albă, în Basarabia, anexată de Imperiul Rus, preotul, compozitor și dirijor Mihail Berezovschi , (d. 5 noiembrie 1940, Chișinău, RSS Moldovenească).

A studiat la Seminarul Teologic din Chișinău (1880–1890), continuându-și ulterior studiile de muzică la Conservatorul Academic din Sankt Petersburg. A fost hirotonisit preot la biserica Sf. Arhangheli din Chișinău și a activat ulterior ca profesor titular la Catedrala Arhiepiscopală, fiind director al corului Catedralei.

După 1918, când Republica Democrată Moldovenească s-a unit cu România, a devenit profesor titular la Conservatorul de Muzică din Chișinău. A fost membru fondator a Societății Compozitorilor Români, precum și membru și vicepreședinte al Comitetului central al Asociației Muzicale Cântecul Basarabiei.

1880 – Au fost stabilite, la nivel de legaţii, relaţiile diplomatice ale României cu Germania (după recunoaşterea formală, la Congresul de la Berlin, a independenţei de stat a României), Franţa (Mihail Kogălniceanu, fost prim-ministru şi ministru al afacerilor externe, fiind primul ministru plenipotenţiar al României la Paris) şi Marea Britanie (la 15 februarie 1941relaţiile diplomatice au fost întrerupte, dar au fost restabilite la 15 februarie 1946, la nivel de reprezentanţă.

La 15 februarie 1947, reprezentanţele diplomatice au fost ridicate la nivel de legaţie, iar de la 1 decembrie 1963, la nivel de ambasadă.

1882 – A murit  Moș Ion Roată, deputat în Adunarea ad–hoc a Moldovei.

Ion Roată (n.1806 – d. 20 februarie 1882), țăran român, deputat pontaş (clăcaş) în Divanul Ad-hoc a fost un susținător înflăcărat al Unirii Principatelor  Moldova si Muntenia și al reformei agrare din Principatele Unite Române.

1898 – S-a născut la Epureni, Fălciu/Duda, Vaslui, compozitorul, profesorul și culegătorul de folclor Constantin Palade, membru al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania (d.3 septembrie 1974, Huși).

Între 1918–1921 a urmat cursurile Conservatorului din București, studiind cu D.G. Kiriac și Alfons Castaldi, în paralel frecventând timp de doi ani și Facultatea de Filosofie.

Imagini pentru Constantin Palade Foto

A fost profesor de muzică (vocală sau vioară), de limba germană la Seminarul teologic, Liceul de băieti „Cuza Vodă”, Liceul de fete „Elena Doamna”, Școala Normală și Școala de Meserii din Huși.

S-a implicat în activitățile culturale organizate de Ateneul popular „Dimitrie Cantemir” din Huși. A predat apoi la Școala Normală din Ismail, Școala Normală „Costache Negri” din Galați, la Liceul „Spiru Haret”, Școala Normală pentru învățătura Poporului, Liceul „Gheorghe Șincai” și școli generale din București. A cules folclor din zonele Munteniei, Basarabiei și Dobrogei, prelucrat în propria creație.

A compus muzică vocal-simfonică: MiorițaMihaiViteazul; muzică simfonică: TripticPlai de cântec românesc; muzică de cameră, sonate, suite, etc.

1901 – S-a născut la Turnu Severin, avocatul, ziaristul, muzicologul și eseistul Radu Cioculescu, fratele mai mare al criticului Șerban Cioculescu; (m.6 ianuarie 1961, penitenciarul Dej).

După război, s-a înscris la Facultatea de Chimie din Cluj,dar a întrerupt cariera științifică, dedicându-se studiului muzicii la Conservatorul din Viena. A fost primul traducător al lui Marcel Proust în limba română. A fost subdirector al Operei Române din București, director adjunct al Filarmonicii, administrator delegat al Radiodifuziunii Române (1944–1946), consilier artistic la Opera Română din București, secretar al Centrului Român al PEN-Clubului, redactor și secretar de redacție al Revistei Fundațiilor Regale.

S-a ocupat de publicistică și critică muzicală, traducând deopotrivă din Choderlos de Laclos, André Maurois și Henri Morton Stanley. După armistițiu, din inițiativa lui, a fost reînființată, Orchestra Radio. A fost francmason și membru al Partidului Național Țărănesc. A fost întemnițat de două ori, prima dată (1941–1942) pentru atitudinea sa antifascistă, fiind internat în lagărul de la Târgu Jiu, a doua oară, în 1949, pentru „complot contra ordinii de stat”. De fapt, în 1945, ca administrator delegat al Societății de Radio, a permis să fie transmis la radio discursul generalului Rădescu, care denunța susținerea comuniștilor români de către trupele sovietice. A trecut prin închisorile Jilava, Aiud, Ocnele Mari, Pitești, Văcărești. A murit în închisoarea de maximă securitate de la Dej.

1907 – S-a născut în satul Iași–Recea, Comitatul Făgăraș/Brașov, Traian Herseni, personalitate marcantă a sociologiei, antropologiei și etnologiei românești, cu o impresionantă carieră de cercetător, fost membru marcant al Mișcării Legionare; (d. 17 iulie 1980, București).

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1907-1980-Traian-Herseni.jpg

 Astudiat la Facultatea de Litere și Filosofie din București, s-a specializat la Berlin, iar doctoratul l-a dat în Litere și Filosofie în anul 1934.

A urmat o impresionantă carieră de cercetător. Dintre lucrările sale: Teoria monografiei sociologiceSociologia româneascăFilosofia româneasca de la origini până astăziPsihologia organizării întreprinderilor industrialeLiteratura și civilizație: încercare de antropologie literarăCulturapsihologică românească.

1910 – S-a constituit, la București, Comisia istorică a României

Creată de Spiru Haret, prin decizie ministerială la 23 mai 1909, comisia a fost menită să asigure publicarea în ediții critice a cronicilor românești și a altor izvoare (documente interne și inscripții din secolele XIV–XVIII, cronici străine care se ocupă de țările române, documente vechi literare, etc.).

Ministerul a înzestrat-o cu 25.000 lei anual. „E vorba să se facă o lucrare de știință, care costă mai nimic, pe lângă însemnătatea ei, dar care trebuia să se facă numaidecât, pentru ca istoria țării noastre să nu se mai clădească pe lucruri de fantezie, ci pe documente sigure și neîndoioase.” Au fost numiți membri I. Bogdan, D. Onciul, I. Bianu, C. Giurescu. D. Russo. Primul președinte a fost I. Bogdan, iar Al. Lepedatu secretar.Legea s-a adoptat în 1910. Instituția, extrem de necesară, a functionat până în 1938, editând Buletinul comisiunii istorice a României.

1911 – A încetat din viațăla București, Grigore Ștefănescu (n.10 februarie 1836, Condeești–Bărcănești, Ialomița).

Imagini pentru Grigore Ștefănescu photos

Foto:Grigore Ștefănescu, geolog și paleontolog, explorator, membru titular al Academiei Române.A absolvit liceul Sf.Sava din București și a fost student al facultății de științe de la Sorbona (1859-1862).

După întoarcerea în România, a fost profesor de științe naturale la liceele Sf. Sava și Matei Basarab (1863) și a scris primul manual de zoologie român (1865).În anul 1864, printr-un decret al lui Alexandru Ioan Cuza, este înființată Universitatea din București unde Grigoriu Ștefănescu este numit profesor la catedra de geologie, paleontologie și mineralogie în cadrul Facultății de Științe (care avea în toamna lui 1864 șase profesori). Aici a organizat un muzeu de geologie și paleontologie cuprinzând exponate rare, unele aduse din călătoriile sale numeroase.

A publicat primul tratat român de geologie, Elemente de Geologie, în anul 1890. Pe măsură ce Universitatea a crescut, din catedra sa s-au despărțit o catedră de mineralogie, condusă de Ludovic Mrazec în anul 1894 și în anul 1905 o catedră de paleontologie, condusă de Sabba Ștefănescu. Catedra de geologie a revenit în 1910, lui Sava Athanasiu. Grigoriu Ștefănescu a organizat și condus.A participat la viața politică, fiind pentru scurtă vreme secretar general în Ministerul Instrucțiunii Publice și rector al Universității. În timpul vieții lui s-a bucurat de o apreciere internațională deosebită, fiind membru al mai multor societăți geologice străine.

1918 – S-a semnat la Buftea, de către Constantin Argetoianu, prelungirea armistițiului de la Focșani (decembrie 1917) în condiții înrobitoare pentru România, așa numitele „preliminarii de la Buftea”, care vor fi aproape identice cu viitorul Tratat.

Într-o atmosferă sumbră, generalul Averescu și-a prezentat demisia și Alexandru Marghiloman (un filogerman) a fost numit pe 5 martie, prim-ministru .

„Rezerva regală” așa cum fusese numit Marghiloman, și-a alcătuit un guvern, având ingrata sarcină de a continua tratativele. La 24 aprilie 1918, ca urmare a prăbușirii frontului estic din cauza bolșevicilor ruși, a fost semnat Tratatul de la București (un dictat, în fapt), prin care România făcea importante concesii Puterilor Centrale, dar i se recunoștea unirea cu Basarabia, proclamată la Chișinău, la 27 martie. Se ceda Austro-Ungariei o mare parte din lanțul nunșilor Carpați (5600 de kilometri pătrați și 72.500 de locuitori), cu importante bogății ale solului și subsolului și de mare însemnătate strategică.

Bulgaria primea Cadrilaterul și o fâșie din sudul județului Constanța, iar restul Dobrogei trecea sub suveranitate exercitată în comun de români, germani, austro-ungari și bulgari, lăsându-se României o cale de acces spre portul Constanța.

De asemenea, România trebuia să plătească o mare sumă de bani inamicilor și pierdea dreptul de a solicita despăgubiri ca urmare a distrugerii teritoriului său.

1922 –  A avut loc, la București, logodna Principesei Maria a României (supranumită Mignon), cu Principele Alexandru (unicul fiu al regelui Serbiei, Petru I Karagheorghevici); nunta a avut loc la 8 iunie 1922, la Belgrad.

Imagini pentru Nunta Principesei Mignon) photos

1923 – S-a născut la Câmpina, ziaristul și reporterul sportiv, Nicolae Munteanu (d.6 aprilie 2016, Munchen, Germania).

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1923-2016-Nicolae-Munteanu.jpg

Cronicar, ziarist și reporter sportiv. Și-a început cariera de ziarist în timpul liceului când a devenit cronicar sportiv al întâlnirilor școlare din București. Apoi, a lucrat la marele ziar Universul al lui Pamfil Șeicaru, dupa care s-a distins ca un reporter excelent la România liberăRadio București și Agerpres, după 1948. A ajuns în 1967 la Radio Europa Liberă, München, unde s-a consacrat alături de colegii lui din intregul Departament românesc.

1924 – S-a născut Eugen Barbu, scriitor, scenarist, publicist,  membru corespondent al Academiei Române, laureat al Premiului Herder, în anul 1978.

A fost redactor-şef al revistelor “Luceafărul”, “Săptămîna” şi director al săptămînalului “România Mare”  (autor al romanelor de succes  “Groapa” și “Principele”).

Eugen Barbu

Scriitorul Eugen Barbu  a decedat la  7 septembrie 1993.

1926 –  A apărut, la București, revista Viata literară (până în 1938, cu întreruperi), sub direcția lui George Murnu.

Imagini pentru Viata literară photo

A avut o apariție continuă până în aprilie 1938 și, cu o întrerupere de doi ani, a reapărut în intervalul 6 aprilie–august 1941 cu 322 de numere, în care au publicat nume de prestanță în cultura și literatura română, printre care: Vasile Pârvan, Ion Barbu, Constantin Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, Ioan Bianu.

1927 – A murit scriitorul și  ziaristul român Constantin Mille.

Imagini pentru Constantin Mille.photos

Constantin Mille (n. 21 decembrie 1861, Iași ) a fost un ziarist, nuvelist, poet, avocat și militant socialist român, precum și un activist prominent pentru apărarea drepturilor omului.

Născut la Iași. Studiază în orașul natal, apoi dreptul la Bruxelles. Transferă aici redacția revistei ”Dacia viitoare”, preluată de el și V.G.Morțun de la Vintilă C.A. Rosetti. Pentru scurt timp este student și la Paris.
Se stabilește la București unde practică avocatura și ziaristica. Se distribuie cu generozitate în redacții din stânga și dreapta spectrului politic. Mai întâi lucrează la ”Românul” lui C.A. Rosetti. Devine cofondator al ziarului ”Drepturile omului”. Devine redactor la ”Lupta” lui George Panu, la ”Munca”, organul oficial al PSDMR, la ”Lumea Nouă”.
Proprietar al ziarului ”Adevărul” (1895-1916; 1919-1920); director fondator al ziarelor ”Dimineața” (1904-1916; 1919-1920) și ”Lupta” (1921-1927).

A construit  Palatul Adevărul. Este considerat un reformator al presei românești.  

Astfel, putem înțelege și de ce Constantin Mille era ales în martie 1914, președinte al Asociației Generale a Presei Române.

De altfel, pe piatra sa de mormânt din Cimitirul Bellu stă scris: ”Constantin Mille. Părintele ziaristicii moderne române”. 

1927 – S-a născut scriitorul, matematicianul și diplomatul român Mircea Malița, fost politician comunist, diplomat (ambasador în SUA și director al Bibliotecii române din New York), președinte fondator al Fundației Universitare a Mării Negre.

Imagini pentru Mircea Malita.photos

A fost un reputat autor de studii de prognoză socială, de istoria civilizaţiilor şi a diplomaţiei; membru titular al Academiei Române din 1991. Din scrierile sale – în domeniul matematicii : Matematica organizăriiModele matematice ales sistemului educațional, eseuri: RepereSfinxulZidul și iederaZece mii de culturi, o singură civilizație; (m. 2018).

1932 –  A apărut, la București, revista România literară. Gazetă de critică șsi informatie literară, artistică si culturală, sub direcția lui Liviu Rebreanu (până în ianuarie 1934).Prima serie a revistei România literară a apărut între ianuarie–decembrie 1855, sub direcția lui Vasile Alecsandri, la Iași.

În decursul celor peste 160 de ani de existență, România literară a cunoscut mai multe serii: între 1885–1888 la București; între martie–mai 1930 la Aiud, cu prim-redactor Ovidiu Hulea (cumnatul lui Liviu Rebreanu); între 20 februarie 1932–6 ianuarie 1934 la București – vorbim despre România literară a lui Liviu Rebreanu; urmează apoi seria lui Cezar Petrescu, în perioada 1939–1940, tot în Capitală; din 10 octombrie 1968 începe seria nouă a revistei, ca principală publicație a Uniunii Scriitorilor din România.

1932 – S-a născut la București cunoscuta avocată avocata Paula Iacob, apărătoarea din procesul intentat lui Nicu Ceaușescu, fiul dictatorului comunist; (m. 2015).

Imagini pentru Paula Iacobphoto

A devenit studentă la Facultatea de Drept din București la numai 16 ani și a absolvit cursurile la vârsta de 20 de ani. A fost ziaristă la Sportul popular și a intrat în Baroul București în 1954. A fost președinte fondator a Federației Române a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO. A fost și președinta Asociației Femeilor de Carieră Juridică. S-a remarcat prin pozițiile sale publice în apărarea drepturilor animalelor.

1933 – In România, Partidul Țărănesc-Democrat, condus de Constantin Stere, fuzionează cu Partidul Radical-Țărănesc condus de Grigore Iunian.

1938 –  A debutat, la postul de radio București, inegalabila cântăreață Maria Tănase, cea care va deveni simbolul cântecului popular românesc

Acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, a susținut pe viu un program de cântece românești la emisiunea Ora satului, cu M-am jurat de mii de oriȘapte săptămâni din postCe-i mai dulce ca alvițaCine iubește și lasăGeaba mă mai duc acasăMărie și MărioarăȚigăneascaCând o fi la moartea mea.

La această emisie, taraful lui Ion Matache era format din doi violoniști, un contrabasist, un țambalist și un cobzar. După comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio și ecoul puternic în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tănase a continuat să fie programată aproape săptămânal la Radio.

Imagini pentru , Maria Tănase,

1938 –  In România a fost decretată o nouă Constituție, (promulgată la 27 februarie 1938), prin care se instaura dictatura regală a lui Carol al II–lea (1930–1940) și sfârșitul regimului parlamentar.

Cel mai scump timbru din lume a aparţinut regelui Carol al II-lea

Constituția (Constituțiunea din 1938), a fost elaborată de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbelice si  a incercat  să dea întîietate socialului, voind să transforme statul individualist în stat comunitar corporatist.
În același timp, ea admitea proprietatea și capitalul ca drepturi inviolabile, îndepartîndu-se de la principiile Constituției din 1923, care recunoștea proprietatea ca funcție socială și revenind astfel la principiile Constituției din 1866.

A fost sfârşitul regimului parlamentar în România.  

Constituția de la 1938  concentra puterile politice în mâna regelui, care dobândea prerogative deosebit de mari si a fost suspendată în vara anului 1940, ca urmare a evenimentelor care au dus la abdicarea regelui Carol al II-lea.

1944 – S-a născut la Timișoara muzicianul german Harry Coradini, pe numele real Harald Kolbl; (d.20 mai 2017, Timișoara).

Muzician german, originar din România, cunoscut mai ales ca solist vocal al trupei Progresiv TM. Actor-copil la Teatrul German din Timișoara, a absolvit liceul german din Timișoara, unde a fost coleg de clasă cu Dumitru Moroșanu.

A cântat ocazional cu Nicu Covaci, a activat ca membru al formațiilor UranusClasic XXProgresiv TMHarry Coradini Band. A colaborat temporar și cu formațiile MondialColumna și Supermarket.

A emigrat în 1985 în Germania, dar de pe la începutul anilor 2000 s-a întors în România.

1954 – S-a născut  renumitul  interpret român de folclor Grigore Leșe.

  1971: S-a născut cântăreţul şi prezentatorul TV Virgil Ianţu.

Imagini pentru Virgil Ianţu photos

  1987: A murit inginerul constructor Constantin Avram, creatorul şcolii româneşti de cercetare în domeniul betonului, membru corespondent al Academiei Române din 1963; (n. 1911).

 1996: A murit la București, compozitorul Gheorghe Dumitrescu; (n.15 octombrie, 1914 la Oteșani). Era fratele compozitorului Ion Dumitrescu și tatăl pianistului Tudor Dumitrescu.

 2002 : A decedat Ion Ţugui, poet, romancier, eseist, muzician, ufolog, parapsiholog şi publicist și muzician; (n. 1933).

A absolvit Conservatorul Ciprian Porumbescu secția de interpretare (1954-1959) și teoretică (1959-1964).

Apoi a fost membru al orchestrei Operei Române (1957-1967) și redactor pentru emisiunile radiofonice pentru copii și tineret la Radiodifuziunea Română.

Imagini pentru ion țugui photo

A fost profesor la Liceul George Enescu din București, iar din 1971 comentator publicist la ziarul România Liberă, colaborator la România literară, Luceafărul, Viața Românească, s.a.

La recomandarea lui Mihu Dragomir, în 1958 Ion Țugui a debutat literar în revista Luceafărul.

A fost de asemenea un autor prolific de literatură ezoterică.

2006 – Se inaugura, cu ocazia celei de-a 13-a misiuni antarctice româneşti – Low Racoviţă, prima staţie românească din Antarctica.

Imagini pentru Low Racoviţă, prima staţie românească din Antarctica.photos

Misiunea a avut un echipaj de 3 persoane si a avut drept obiectiv cercetarea comportamentului organismului uman în condiţii de frig, precum şi cercetarea faunei arctice; misiunea a început la data de 31 decembrie 2005 şi s-a încheiat în 20 martie 2006.

2009: A decedat la Paris, Costin Cazaban, compozitor, muzicolog şi profesor, stabilit în Franţa din 1983; (n. 1946, București).

A fost fiul actorilor români Jules Cazaban și Irina Nădejde.

Imagini pentru Costin Cazabanphotos

În 1983 s-a stabilit la Paris. Doctor al Universității Paris I Panthéon-Sorbonne, cu teza Temps musical / Espace musical comme fonctions logiques (1994), în care elaborează un sistem de compoziție și analiză muzicală bazat pe logica lui Ștefan Lupașcu. Profesor la Universitățile Paris I, Paris III și Paris IV și Lyon II. Compozițiile sale au fost interpretate în Franța, Italia, Spania, Marea Britanie, Statele Unite, Olanda, Germania și România. A participat asiduu la conferințe și congrese de specialitate.

A fost membru al Centrului Internațional de Cercetări și Studii Transdisciplinare (CIRET) și al SACEM (din 1981). A publicat peste 3.000 studii și articole de muzicologie și critică muzicală în “Le Monde”, “Le Monde de la Musique”, “La Revue Musicale”, “Silence”, și a fost corespondent al Radio France International. Costin Cazaban a fost căsătorit cu violonista Diana Cazaban (născută Josan).

În 2008 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural, în grad de cavaler.

2011: Ziua de 20 februarie a fost declarată oficial Ziua dezrobirii romilor din România.

Această zi a dezrobirii romilor a apărut la 155 de ani de la intrarea în vigoare a Legiuirii pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românești din 8/20 februarie 1856, odată Legea nr. 28/11 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial din 15 martie 2011 .

2012: A murit pictorul şi profesorul Vasile Grigore, ” unul dintre cei mai importanţi artişti din perioada modernismului românesc”, ce a făcut parte din avangarda anilor ’70, dintr-o generaţie de artişti care au încercat să iasă din dogmele proletcultismului; (n. 1935).

Imagini pentru pictorul şi profesorul Vasile Grigore; photos

A donat statului român întreaga sa colecţie de artă (lucrări de pictură, grafică, sculptură, artă decorativă şi artă populară, însumând peste 500 de obiecte), în anul 2004 fiind deschis, în Bucureşti (în zona Piaţa Rosetti), Muzeul de Artă ce-i poartă numele.

2019- A murit în localitatea Madison din Wisconsin, SUA, Kemal Haşim Karpat, istoric, politolog, sociolog și profesor tătar crimeean, născut în România, specializat în istoria Imperiului Otoman; (n. 15 februarie 1923, la Babadag).

S-a stabilit din 1942 în Turcia și ulterior, în 1950 în SUA.

Imagini pentru Kemal Haşim Karpat,photos

A fost profesor la University of Wisconsin–Madison.El a lucrat anterior pentru Consiliul economic și social al ONU, a predat la Universitatea din Montana și la Universitatea din New York. Ultimul său post a fost la Universitatea Șehir din Istanbul⁠.

2019: A decedat la Chișinău, jurnalistul şi omul politic din R. Moldova, Boris Vieru, militant pentru promovarea cauzei românismului în Basarabia.

S-a născut la 2 iulie 1957, în localitatea Braniște, raionul Rîșcani, Din RSS Moldovenească. Din 2009 până în 2014 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Liberal.

Imagini pentru Boris Vieruphotos

În perioada 1974-1979 a studiat la Universitatea de Stat din RSS Moldovenească, Facultatea de Filologie, specialitatea jurnalistică. Între 1979-1983 a fost redactor la Comitetul de Stat pentru Radio și Televiziune.

Din 1983 până în 1988 a fost redactor și corespondent special la ziarul „Tinerimea Moldovei”, iar în 1988-1990 — redactor la secția publicistică a săptămînalului „Literatura și Arta”.

În anii 1990-1991 a fost consilier de stat al primului-ministru. Din 1991 până în 1995 a fost redactor la Agenția de știri „Basapres”, iar în 1995-2000 — director de program la AP FLUX, redactor-șef al săptămînalului „Flux – Ediția de Vineri”; concomitent, în 1996-1997 a fost corespondent al postului de radio „Radio Europa Liberă”, iar în 1998 a fondat biroul de la Chișinău al postului de radio „Europa Liberă”.

În același an devine membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. În anii 2000-2001 și 2006-2009, Boris Vieru a fost redactor-șef al revistei „Natura”.

În 2001–2006 a fost redactor-șef și membru fondator al publicației „Gazeta Românească”, iar în 2005–2006 — director al portalului informativ „Basarabia Online”.

Din 2009 până în 2014 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/02/20/o-istorie-a-zilei-de-20-februarie-video/

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfantul Leon, episcopul Cataniei

Sfantul Leon, episcopul Cataniei

Sfântul Leon a trait in timpul imparatului Heraclie (641-668). A fost episcop in Catania, din insula Sicilia. El se ingrijea neincetat de saraci si bolnavi. La un moment dat si-a facut aparitia in Catania, vrajitorul Eliodor. Acest vrajitor insela poporul cu diferite inchipuiri. Va fi prezent și la o Liturghie, unde va face vraji.

In urma acestui fapt, Sfantul Leon il va lega cu unul din capetele omoforului si il va duce in piata orasului. Aici va porunci sa se faca un foc mare si va intra in el impreuna cu vrajitorul Eliodor. Sfantul Leon va iesi din foc nevatamat, in timp ce vrajitorul a murit ars.

Sfântul a păstorit multi ani episcopia Cataniei, aducând la credință multe persoane si ajutand pe mulți, fara sa tina seama daca sunt crestini sau nu.

Dupa trecerea sa la cele vesnice, moaștele sale au fost asezate în Biserica”Sfanta Lucia“.

Bibliografie (surse):



Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

Istoriculzilei blogspot.com;

Istoria md.;

Wikipedia; 

Mediafax.ro;

http://www.worldwideromania.com;

Rador.ro;

Cinemagia.ro.

20/02/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 19 FEBRUARIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 19 februarie în istoria noastră

1541 – A doua domnie a lui Petru Rareș în Moldova

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1541-Petru-Rares.jpg

Petru Rareș (1483 – 3 septembrie 1546), fiul natural al lui Ștefan cel Mare, a fost domn al Moldovei de două ori: între 20 ianuarie 1527–14 septembrie 1538 și între 19 februarie 1541 – 3 septembrie 1546.A fost o domnie mai liniștită decât prima, fără evenimente militare semnificative, voievodul fiind nevoit să respecte puterea otomană, aflată în acea perioadă la apogeul său.

A ctitorit mănăstirile Probota (unde se află mormântul său) și Rașca, a refăcut mănăstirile Moldovița și Bistrița și a făcut importante donații mănăstirilor de la Muntele Athos.

1854: S-a născut Emil Sigerus, etnograf, muzeograf şi publicist sas din Transilvania; (m. 1947).

După absolvirea gimnaziului a lucrat o scurtă perioadă în tipografia Ottmar Pfraundler, s-a îmbolnăvit și a plecat la tratament în străinătate. La Ljubljana l-a cunoscut pe directorul muzeului de artă populară, dr. Deschmann, mare specialist și colecționar de artă populară. Sub impresia acestor exponate, Sigerus a hotărât ca la întoarcerea în țară să înființeze la Sibiu un muzeu de artă populară.

A întreprins în 1880 o călătorie de studii la Viena, unde a vizitat muzee și colecții de artă. În 1885 a înființat în Sibiu, Muzeul Carpatin (Karpatenmuseum), la baza căruia a stat colecția proprie, de aproximativ 500 de obiecte, în special ulcioare, farfurii, vase de cositor și textile. Muzeul a fost integrat în 1918 în Muzeul Brukenthal. A editat o mapă cu modele de broderii săsești, Siebenbürgisch-sächsische Leinenstickerei (Broderii pe pânză a șașilor transilvăneni, 1906).

1864 – S-a născut Arthur Gorovei

 1864 -S-a născut Arthur Gorovei, folclorist, etnograf şi scriitor. A fost fondatorul şi conducătorul primei reviste româneşti de folclor, „Şezătoarea” (1892-1929) și  membru de onoare al Academiei Române din 1940; (m. 1951).

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1864-1951-Arthur-Gorovei.jpg

A editat, în gimnaziu fiind, o revistă literară, Ecoul Carpaților, și una umoristică, Țânțarul, în care publica versuri și proză. A publicat versuri în Foaia Societății Deșteptarea Comerțului și Industriei Române (1882) și în Cimpoiul (1884). Adevaratul debut al lui Arthur Gorovei se consideră a se fi produs în 1884, când a publicat mai multe articole, poezii, ghicitori și a tradus în Revista populară, pe care o edita, la Paris și Fălticeni, împreună cu vărul său, Eugen Teodorini.

A urmat cursuri de Drept la Universitatea din București (1886–1887) și Iași (1877–1889), fiind licențiat în 1890. A fost magistrat și avocat la Fălticeni, judecator la Broșteni, procuror la Rîmnicu Sărat, prefect al județului Suceava și primar al orașului Fălticeni. În 1892 a fondat revista de folclor Șezătoarea, care a apărut regulat timp de 26 de ani.

Ultimul număr, scos în anul 1931, cuprinde indicele analitic și alfabetic al celor 25 de volume ale acestei importante reviste. A colaborat la Anuarul Arhivei de FolclorAdevărulAdevărul literar și artisticAnalele Academiei RomâneArhiva româneascăConvorbiri literareEcoul săptămîneiEtudes balkaniquesFăt-FrumosIzvorașulJunimea literarăLumeaPagini literareRevistaFundațiilor RegaleRevista literarăRomânulViața Românească, etc.

1874 – S-a născut în localitatea Lacu Turcului–Balta Doamnei, Prahova, jurnalistul, avocatul și magistratul Stelian Popescu, fost director al ziarului Universul.S-a înscris la Facultatea de Medicină militară, dar a renunțat în scurt timp, în favoarea Facultății de Drept a Universității din București.

Licențiat în 1896 în Științe Juridice, a fost angajat copist la Ministerul Lucrărilor Publice, apoi ajutor de judecător la Balș și Caracal.Din 1899 s-a transferat la București, a fost procuror, judecător de instrucție la Tribunalul Ilfov, avocat și a început să colaboreze cu faimosul ziar Universul al lui Luigi Cazzavillan.

La moartea acestuia, în 1911, a devenit directorul ziarului, căruia îi imprimă o orientare de dreapta. În 1916 este concentrat și numit magistrat militar, iar Universul rămâne, pe perioada ocupației germane, pe mâna lui Virgil Dărăscu.

După război, situația financiară dificilă a ziarului îl determină să-l transforme în societate pe acțiuni, ceea ce va impulsiona creșterea acestuia și transformarea în cel mai mare ziar interbelic. În politică, a fost inițial partizan al lui Take Ionescu, s-a înscris în Partidul Conservator Democrat, a fost de mai multe ori deputat și ministru de Justiție. În 1933, a fost co-fondator al Ligii Antirevizioniste Române, fiind președintele acesteia.

Criticile la adresa puterii i-au atras adversitatea regelui Carol al II-lea, care a interzis activitatea Ligii.

La începutul anilor ’40 l-a susținut pe mareșalul Ion Antonescu, sprijinind deschis războiul României împotriva URSS, pentru redobândirea Basarabiei și Bucovinei.

În martie 1944 a fugit în Occident, stabilindu-se în Spania. Între timp, în țară a fost condamnat în absență de către Tribunalul poporului, în procesul ziariștilor naționaliști. A decedat în 1954, în Spania).

 1866 – A luat ființă  la Chișinău, în  Basarabia țaristă, comunitatea religioasă Frăția Aleksandr Nevski.

1876 – La această dată,  în localitatea Hobiţa din Oltenia, s-a născut Constantin Brâncuşi, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii,  membru post-mortem al Academiei Române; (d. 16 martie  1957).

Imagini pentru brancusi photos

A  fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană.

Brâncuși a eliberat sculptura de preponderența imitației mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realității, a preconizat exprimarea esenței lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual. În opera sa el a oglindit felul de a gândi lumea al țăranului român. Prin obârșia sa țărănească și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității.

Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene.

Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.

„Ziua Brâncuşi” – sărbătoare naţională.

  Ziua naşterii sale este sărbătorită în toată lumea şi înscrisă în calendarul cultural universal. Potrivit Legii nr. 305/2015, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile

1878 – Este încheiat Tratatul de pace de la San Stefano, Turcia, care a pus capăt războiului ruso-româno-turc din 1877-1878.

Semnarea Tratatului de pace de la San Stefano, Turcia, 1878, gravură preluată de pe historic.ru
Semnarea Tratatului de pace de la San Stefano, Turcia, 1878, gravură preluată de pe historic.ru

La 19 februarie 1878 (3 martie 1878 stil nou) este încheiat Tratatul de pace de la San Stefano (azi Yeşilkoy, oraş din Turcia europeană, în apropiere de Istanbul), care a pus capăt Războiului ruso-româno-turc din 1877-1878.

Potrivit clauzelor sale, se recunoștea independența României, alături de cea a Serbiei și Muntenegrului, autonomia Bulgariei Mari (un stat de la Marea Neagră la Marea Egee), autonomia Bosniei și Herțegovinei și se prevedea un drept al Rusiei de intervenție în trebuirile popoarelor creștine din Imperiul Otman. Totodată, Turcia urma să plătească Rusiei despăgubiri de război în valoare de 1 410 mln. ruble și se cedau patru regiuni din Caucaz.

Rusia a revendicat județele Cahul, Reni și Ismail din cadrul României. Delta Dunării și Dobrogea, care apartineau Turciei  îi reveneau României drept compensație.

În ciuda contribuției remarcabile a armatei române la victoria finală, alături de trupele ruse, a eroismului ostașilor și ofițerilor români, recunoscut oficial inclusiv de autoritățile militare ruse, poziția conferită României în cadrul tratatelor de pace încheiate la San Stefano a fost extrem de precară, cu mult sub așteptări.

Delegatul român venit la San Stefano, colonelul Arion, nu a fost admis la tratative. Maniera Rusiei de a încheia pacea și condițiile impuse de aceasta României a adus relațiile bilaterale în pragul rupturii. Prințul Carol al României și Cabinetul său i-au acuzat pe oficialii ruși că își încălcaseră angajamentul de a respecta integritatea României.

Rușii au replicat că granița fusese îndreptată împotriva Turciei, iar că districtele sudice ale Basarabiei fuseseră cedate Moldovei și nu României în 1856.

Prin urmare nu va fi o surpriză că România s-a alăturat celorlalte puteri europene și a cerut revizuirea tratatului de pace de la San Stefano, fapt care a avut loc la Berlin în 1/13 iunie 1878.

România, Serbia şi Muntenegru sunt recunoscute ca state independente, Bulgaria va  deveni  autonomă.

1880  –  Primul trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Marii Britanii în România independenta , William A. White și-a prezentat  scrisorile de acreditare in Romania independenta,domnitorului Carol I. Cu același rang a fost acreditat la Londra  N. Callimachi-Catargi.

 1887 – S-a născut fizicianul Traian Gheorghiu, autorul unor lucrări de fotoelectricitate, spectroscopie şi studii asupra semiconductorilor; membru corespondent al Academiei Române din 1948; (m. 3 fe bruarie 1968, București). A fost membru corespondent (din 1935) al Academiei de Științe din România, membru corespondent (din 1948) al Academiei Române. A luptat în primul război mondial, fiind căpitan de artilerie. După război a plecat la Paris pentru completarea studiilor de fizică. 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1887-1968-Traian-Gheorghiu.jpg

A fost conferențiar la Facultatea de Științe din București și la Școala Politehnică din București, devenind ulterior profesor. Între 1949–1960 a condus o secție de cercetări de electricitate în cadrul Institutului de Fizică din București, a fost membru al Consiliului SRSC și al Societății de științe fizice din România. Cercetările sale s-au axat mai ales pe probleme tehnologice și de metodică experimentală, cum sunt: absorbția luminii de către uleiurile minerale, spectrul de absorbție al unor carburi aromatice și al benzenului în ultraviolet, bachelizarea lemnului, separarea staniului din aliaje pe cale electrică, prepararea semiconductorilor cu siliciu.

 1894 – S-a născut Sabin Manuilă, medic, demograf, statistician, editor şi publicist stabilit în SUA (1948); înainte de a emigra, a deţinut o serie de funcţii de conducere, printre care cea de director al Institutului Central de Statistică, în cadrul căruia a înfiinţat un serviciu de demografie; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (m. 1964, la New York).

Sabin Manuilă, Realitatea Ilustrată, 8 iul 1934.jpg

Foto: Dr. Sabin Manuilă (n.19 februarie 1894, Sâmbăteni, Arad  – d. 20 noiembrie 1964, New York, SUA, savant român, fost Director General al Institutului Central de Statistică din  Bucureşti şi apoi consilier special al Biroului de Recensământ al Statelor Unite.

Citiți:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2018/04/06/6-aprilie-1941-in-romania-s-a-desfasurat-primul-recensamant-general-al-populatiei-dupa-grelele-pierderi-teritoriale-suferite-in-1940/.

1911 – S-a născut la Ciumași, jud.Bacău, inginerul și profesorul universitar,  Constantin Avram fost rector al Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timișoara și membru corespondent (din 1963) al Academiei Române. A urmat Școala de Geniu la București și la Versailles, Facultatea de Construcții Civile la Politehnica din București.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1911-1987-Constantin-Avram.jpg

A participat la construcția unor mari obiective industriale din țară, cum ar fi uzine, combinate siderurgice și hidroenergetice.

A scris numeroase lucrări de specialitate. A decedat la data de 20 februarie 1987, la Timișoara.

1927 – Un număr important de adepţi  s-au desprins din Partidul Naţional-Ţărănesc, înfiinţând Partidul Ţărănesc, sub conducerea dr. Nicolae Lupu. 

Nicolae Lupu a fost un politician român, de profesie medic, activ în Partidul Țărănesc, apoi membru în conducerea Partidului Național-Țărănesc.

S-a separat de PNȚ în două rânduri, constituind mai întâi în 1927 o aripă dizidentă de stânga, iar apoi în 1946, Partidul Țărănesc Democrat, formațiune care s-a coalizat cu PCR.

În contextul creșterii influenței comuniștilor doctorul Lupu s-a lansat într-o campanie de critici la adresa lui Iuliu Maniu.

Lupu i-a cerut președintelui țărănist să se retragă de la conducerea partidului și să-i lase lui locul, pentru a reorienta partidul spre stânga. Maniu nu a fost de acord, ceea ce a determinat ruperea grupării Lupu și înființarea Partidului Țărănesc Democrat.

După o perioadă de căutări a revenit în sânul PNŢ, la data de 11.III.1934.

1927 – S-a născut la Ghirbom, Alba, compozitorul, dirijorul, și profesorul Emilian Ursu.Studiile muzicale le-a început timpuriu, fiind copil de trupă–instrumentist în Alba Iulia. A absolvit Școala Militară de Muzică în anul 1951 cu gradul de locotenent–dirijor și și-a perfecționat pregătirea în domeniu urmând cursurile Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, facultatea de Compoziție, Dirijat, Pedagogie – Secția Dirijat Orchestră.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1927-Emilian-Ursu.jpg

A fost ofițer–șef de muzică la Fanfara Comandamentului Armatei a II-a din București, la Fanfara Academiei Militare Generale din București, șef al secției repertoriu muzical, locțiitor al inspectorului general în Inspectoratul General al Muzicilor Armatei din București, comandant al Școlii Militare de Muzică din București, inspector general al muzicilor militare din România cu grad de general de brigadă.

A dirijat concerte simfonice de fanfară, concerte estivale în parcuri și stațiuni balneo-climaterice. A întreprins turnee artistice ca dirijor în Elveția, Franța, Belgia, Iugoslavia, Polonia, Bulgaria, Rusia, Iran, Sudan. A publicat articole în MuzicaApărareapatrieiObservatorul militar, etc. A fost distins cu Ordinul Meritul Militar cls. III (1966), cls. II (1971) și cls. I (1976), cu Premii ale Uniunii Compozitorilor (1978) și cu Ordinul Steaua RPR cls. V (1979).

A compus muzică vocal-simfonică, de fanfară, de cameră, corală, etc.

1928 – S-a născut Cabiria Andreian Cazacu

19 februarie 1928, Iași – 22 mai 2018, București

Matematiciană, conferențiar universitar, membră de onoare (din 2006) a Academiei Române. A studiat la Facultatea de Matematică a Universității din București, fiind studenta lui Simion Stoilow, obținând licența în Matematică în 1949. În 1955 a obținut titlul de Doctor în Matematică cu teza Suprafețe Riemann normal exhaustibile și în 1967 titlul de Doctor Docent cu teza Clase de acoperiri Riemann la Facultatea de Matematică a Universității din București. 

A fost asistentă, lector la catedra profesorului Grigore Moisil, conferențiar și profesor (din 1968) la specialitatea Analiză complexă la Facultatea de Matematică a Universității din București, ulterior profesor consultant și conducător de doctorat. A fost prima femeie conferențiar la Universitatea din București, ocupând diferite funcții în învățământul superior și în cercetare: șef al Catedrei de analiză matematică, decan al Facultății de Matematică a Universității din București(1976-1984). De asemenea, a fost și director general al Institutului Central de Matematică, cercetător științific la Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române și cercetător onorific din anul 1969. A fost visiting professor la Freie Universität din Berlin, Université Ubre din Bruxelles, Universitatea din Helsinki, Universitatea din Lodz și Universitatea din Monoton (Canada). A fost distinsă cu Premiul Ministerului Educației și învățământului (1964), Premiul „Simion Stoilow” al Academiei Române (1968), Ordinul Muncii, cl.III (1971), Ordinul Meritul Științific, cl.II (1986), Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Ofițer (2000).

 1933- Echipajul român de bob de două persoane (Alexandru Papană – Dumitru Hubert), a cucerit medalia de aur la Campionatul de bob de la Schreiberhau, în Germania (astăzi Szklarska Poręba, în Polonia).

Atunci, Papană a folosit fişele în locul volanului, iar echipajul a luat în premieră mondială ”startul lansat“, graţie unui împingător special montat pe bob şi brevetat ad-hoc drept ”patentul Papană-Hubert“. Aceasta nu a fost singura inovaţie adusă de români acestui sport. Câţiva ani mai târziu, Alexandru Frim avea să construiască un tip de bob complet carenat.

Pentru rezultatele obținute, sportivilor Frim şi Dumitrescu li s-a decernat „Premiul naţional pentru sport”.

1939 –  S-a născut în localitatea Gura Vitioarei din județul Prahova, renumita cântareață de muzică populară Irina Loghin.

Tatăl său era basarabean, iar  mama – prahoveancă si au crescut  şase copii: patru fete şi doi băieţi.

Irina a  urmat Liceul de Artă din Bucureşti şi Şcoala populară de artă la Ploieşti. A debutat în 1963, și fost fost solistă a ansamblurilor „Ciocîrlia”, „Barbu Lăutaru” şi „Ciprian Porumbescu”.

Imagini pentru Irina Loghin.photos

A făcut un număr impresionant de turnee, albume şi spectacole. O casetă imprimată în opt sute mii de exemplare a fost epuizată în doar două zile, acesta fiind un record personal al cântăreţei.

A lansat mai multe cantece de mare succes , cunoscute de melomani de pe ambele maluri ale Prutului: „Mamă, mi-ai dat cîntecul”, „Nici o boală nu-i mai grea”, „Dorul de părinţi”, „Fetelor, mă ascultaţi”, „Cine n-are dor pe lume” , „În grădina casei mele” etc.

Renumita cântăreaţă este și acum în topul preferinţelor la mai multe posturi de radio din România şi Republica Moldova. A concertat de mai multe ori la Chişinău şi a colaborat cu orchestrele „Lăutarii”, „Mugurel”, „Folclor” ş.a.

 1940 – S-a născut cântăreaţa de muzică populară Maria Butaciu.

Imagini pentru Maria Butaciu.

1940 – S-a născut la Iași, dramaturgul, prozatorul, scenaristul și regizorul român Mircea Radu Iacoban.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1940b-Mircea-Radu-Iacoban.jpg

A absolvit în 1962, Facultatea de Filologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași. A fost crainic și apoi redactor la Studioul Radio Iași, secretar general de redacție la revista Cronica, director al Editurii Junimea, director al Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, director al Teatrului Luceafărul, secretar al Asociației scriitorilor din Iași.

I s-au decernat Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1976), Premiul Academiei Române pentru teatru (1977), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2006). Din opera sa: Estudiantina (debut, în 1962), Nedumerit în AtlantidaDeparteRazna prin trei continentePuterea ingrată la româniO cronică a Basarabiei – vol.I, II, Noaptea asta nu câștigă nimeniPrintre cărțiZece ani de focTrăim o sigură dată.

1943 – A încetat din viață prof.Ilie Minea (15 iulie 1881, Turcheș, Brașov – 19 februarie 1943, Iași).

A fost profesor de istorie la Universitatea din Iași, fondator al Institutului de istoria românilor „A.D. Xenopol”.

1950 – S-a născut Liviu Ioan Stoiciu, poet, prozator, autor dramatic, eseist şi publicist.

1951, 19/20 – S-a născut în localitatea Dealu Perjului, județul Bacău, actriţa Maria Ploae.

La varsta de 12 ani este luata la Bucuresti de sora mamei ei Elena si sotul acesteia Ion Ploae, care mai tarziu o si infiază. Se inscrie la Scoala Populara de arta, unde urmeaza cursurile de actorie cu actrita Maria Potra si teatrul/actoria devine visul ei.

In 1972, dupa o incercare in anul anterior nereusita, intra la I.A.T.C, obtinand unul din cele 5 locuri scoase la concurs, avand colegi la clasa de actorie pe Horatiu Malaele, Dan Condurache, Radu Vaida si Rozina Campos.

Inca de studenta este descoperita de Sergiu Nicolaescu care-i ofera rolul Dra Jugu din filmul Un Comisar acuza din 1973. Mircea Veroiu ii incredinteaza rolul Sida din ecranizarea dupa romanul „Mara” de Ioan Slavici, un rol de debut exceptional de bine interpretat, cu sensibilitate, delicatete si franchete in „Dincolo de pod”, unde joaca alaturi de nume celebre ale teatrului si filmului romanesc: Irina Petrescu, Leopoldina Balanuta, Petrica Gheorghiu… si in „Toamna Bobocilor”, o comedie de succes a acelor vremuri.

Dupa absolvirea facultatii (1975) joaca in Pintea, alaturi Florin Piersic, „Dumbrava minunata” etc.

Se casatoreste in 1976 cu regizorul Nicolae Margineanu, fiul unui mare psiholog roman, inchis in temnitele comuniste, au impreuna trei copii: Ana Margineanu, azi regizor de teatru si film care in prezent „ii dirijeaza pasii” mamei sale la Teatrul Foarte Mic in piesele puse in scena de ea, Nicolae Margineanu Jr., ce a terminat facultatea de multimedia si lucreaza in lumea artistica, si Oana Maria Margineanu, actrita ce a debutat in filmul tatalui ei Logodnicii din America.

1951- A murit la București criticul literar, sociolog, antropolog şi paleontolog Henric Sanielevici;(n. 21 septembrie 1875, Botoșani)

1953 – S-a născut la Peștișul Mare, Hunedoara, poetul, prozatorul, Ioan Evu, cantautor, solist vocal și lider al grupului muzical Canon din Hunedoara.

Prezent în numeroase antologii, a publicat poezie, proză, cronică literară și traduceri din lirica germană în revistele: România literarăLuceafărulContemporanulAmfiteatruFlacăraViața studențeascăPreludiu, SLAST, Limbă și literaturăTransilvaniaTribunaRamuriFamiliaArcaOrizontSteauaPoesis, Vatra, CronicaAstra, SemneArdealul literarOrient LatinMesager cultural, Ritmuri hunedorene, Observator și Archenoah (Germania), Foaia noastră (Ungaria), etc.

A participat la numeroase emisiuni culturale ale posturilor de radio și TV naționale și locale, la diverse anchete inițiate de reviste literare, a acordat interviuri.

Dintre volumele publicate: Prea iubireFereastră de apăPoet de bunăvoieÎnsoțitorul umbreiAmintirile unui pitic dinvremea când era mai micElogiu furtuniiLanterna cu licuriciÎnger de rezervă, etc.

1968 – A murit chimistul Eugen I. Angelescu; fondator al şcolii româneşti de chimie coloidală; membru titular al Academiei Române din 1963; (n. 1896).

1970 –  S-a desfășurat la București Adunarea generală de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice. Adunarea a avut loc la București în zilele de 19–20 februarie. Hotărârile luate în cadrul Adunării generale au fost legiferate prin Decretul Consiliului de Stat al RSR nr. 121/17 martie 1970 al Consiliului de Stat (devenit apoi Legea nr. 18/11 iulie 1970).

În cadrul acestei adunări s-a adoptat Statutul ASSP, au fost aleși membrii titulari și membrii corespondenți, dar și organele de conducere ale Academiei. Academia de Științe Sociale și Politice a funcționat până în anul 1989, activând sub directa îndrumare a Comitetului Central al Partidului Comunist Român.

 

Președinte de onoare al Academiei a fost ales șeful  partidului comunist si al statului, Nicolae Ceaușescu.

1980 – A încetat din viață la Cluj Napoca, eseistul francez Henri Jacquier (25 septembrie 1900, Grenoble, Franța).

Imagini pentru Henri Jacquier  photos

A fost profesor în cadrul Misiunii Franceze din România și cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității clujene.

1990 –  S-a înființat Uniunea Teatrală din România (UNITER), care alege primul președinte pe actorul Ion Caramitru.

https://i2.wp.com/www.monitorulcj.ro/documente/stories/03_martie/10_ziua/ion-caramitru.jpg

Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a acordat personalitate juridică Uniunii prin sentinţa nr. 1010 din 29 martie 1990.

1990 – A doua mineriadă.În noaptea de 18/19, peste 4.000 de mineri din Valea Jiului au venit la București în sprijinul guvernului și al CPUN-ului.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1990-A-doua-mineriada.jpg

Responsabilitatea în ce privește chemarea minerilor la București nu a fost recunoscută de putere, dar numeroși reprezentanți ai opoziției și ai presei independente au susținut că a fost vorba de provocări conduse de Securitate și de guvern.

1996 – A murit Ion Constantin Chiţimia, (n.22 mai 1908, Albulești–Dumbrava, Mehedinți), filolog, cercetător științific în domeniile literaturii și istoriei literare, fost profesor universitar și publicist.

1999 – S-a desfășurat, pentru prima dată la București, Conferința Permanentă a Organizațiilor Atlantice, SCAO.Organism neguvernamental al NATO, la cea de-a 26-a sesiune anuală.

Reuniunea a avut loc sub deviza NATO – Cea de a 50-a aniversare, viitorul Alianței Atlantice în secolul XXI. Provocări și crize.

2001 – Curtea Supremă de Justiţie din Romania  condamnă la închisoare  trei ofiţeri superiori ale căror odine au dus la  uciderea a 50 militari şi rănirea altor 13, în decembrie 1989, la Otopeni in timpul revoluț.

2002 – A încetat din viață la București, actrița română de teatru și film,Marcela Rusu (n.1926, Galați).

In film nu a aparut prea mult, doar in „Citadela sfaramata” (1957) si „Fii cuminte Cristofor” (1967).

A dorit să fie incinerată, fără mare pompă și protipendadă, iar cenușa ei să fie împrăștiată pe treptele „Teatrului Național” din București, unde a jucat peste 30 de ani, adica „toata viata”.

Imagini pentru marcela rusu foto

A cântat si o melodie care a ramas: La un pas de fericire.

2007 –  Începea să emită, prin satelit, Postul Radio România Muzical.

Imagini pentru Postul Radio România Muzical.photos

 2008 – A murit Gheorghe Comănescu, mare maestru al Marii Loji Naţionale din România între anii 1998-2003; a contribuit la reconstrucţia mişcării masonice din România şi la reintegrarea ei în Lanţul Universal al Masoneriilor Regulare; (n. 1928).

 2012- A murit la București, compozitorul Dan Iagnov (născut Dan Ion Marcu), unul dintre cei mai romantici compozitori de muzică pop ai anilor 1980-2012; (n. 6 februarie1935).

2018 – A încetat din viață la Iași, poetul, membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iași, Dionisie Duma; (n.8 septembrie 1940, Tecuci).

Imagini pentru Dionisie Duma photos

2018 – A încetat din viață la București, compozitorul Paul Urmuzescu (28 iunie 1928, București).

Imagini pentru paul urmuzescu photos

A fost redactor, maestru de sunet și ilustrator muzical la Radiodifuziunea Română; redactor muzical, redactor-șef de secție și realizator la Televiziunea Română; a semnat sute de partituri în cele mai diverse genuri.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfintii Apostoli Arhip, Filimon si sotia sa, Apfi

Sfintii Apostoli Arhip, Filimon si sotia sa, Apfia

Sfinții Apostoli Arhip, Filimon si sotia sa, Apfia au trait in vremea imparatului Nero. Sfantul Arhip a fost episcop in cetatea Colose, din Frigia. Sfantul Filimon a fost convertit la crestinism de Sfantul Apostol Pavel, si in casa lui se adunau crestinii pentru a participa la rugaciunea comuna. Sfanta Apfia, sotia lui Filimon, randuia biserica din casa ei.

Cand păgânii din Colose au serbat-o pe zeita Artemida, Arhip, Filimon si Apfia au fost prinsi in biserica de pagani, si au fost dusi inaintea ighemonului Artocles. Arhip refuza sa jertfeasca idolilor, fapt pentru care va fi ingropat pana la brau si ucis cu pietre. Sfintii Filimon si Apfia fiind supusi la multe chinuri, s-au savarsit muceniceste.

Tot in aceasta zi, facem pomenirea cuvioasei maicii noastre, Filoteia din Atena.

Sfanta Mucenita Filoteia s-a nascut in Atena, in anul 1522. S-a nascut ca rod al rugaciunii parintilor ei Syriga si Angelos Benizelos. A primit la botez numele Revula. Dupa trei ani de casatorie, sotul ei a murit iar ea a hotarat sa intre in monahism.

A infiintat o manastire de maici cu hramul Apostolului Andrei Cel Dintai Chemat. Aici ii va adaposti pe crestinii care nu au lepadat credinta in Hristos si urmau a fi omorati. Este batuta de turci si amentintata cu moartea in cazul in care nu va renunta la credinta in Hristos.

In ajunul praznicului Sfantului Dionisie Areopagitul, este torturata de turci, fiind lasata din mainile lor mai mult moarta decat vie.

Plângând de durere, surorile mănăstirii au luat trupul insângerat al sfintei mucenite si l-au dus la Kalogreza, unde au facut trecerea ei către cele veșnice la 19 februarie 1589.

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/02/19/o-istorie-a-zilei-de-19-februarie-video/

Bibliografie (surse):



Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

Istoriculzilei blogspot.com;

Istoria md.;

Wikipedia  

Mediafax.ro

http://www.worldwideromania.com

https://www.prosport.ro

Rador.ro

Cinemagia.ro

19/02/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

ZIUA DE 18 FEBRUARIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 18 februarie în istoria noastră

1395 – Regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a acordat privilegii comerciale negustorilor brașoveni.Intitulat „Porunca lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, către toate autoritățile din Ungaria, să respecte taxele vamale fixate pentru negustorii din districtul Brașov” (sedes Brassoviensis), tratatul îl înnoia pe cel al regelui maghiar Ludovic I cel Mare, care acorda pe 28 iunie 1358 un privilegiu comercial  braşovenilor :


„să puteţi trece slobod şi netulburat cu mărfurile voastre şi orice fel de lucruri, între Buzău şi Prahova, adică din locul în care se varsă în Dunăre rîul numit Ialomiţa (Iloncha) până în locul unde se varsă, de asemenea, în Dunăre rîul numit Siret, şi să nu vă poată opri nimeni pe nedrept în această trecere a voastră“, adică stabilirea aşa zisului Drum al Braşovului, până la portul Brăilei.

Drumul Braşovului a fost traseul obligatoriu al mărfurilor ardelene către porturile dunărene înainte de consacrarea Drumului Branului.

Existenţa acestei artere importante pentru negoţul medieval este consemnată şi de către voievodul Dan (Valahia), în 1422

„Scrie domnia mea întregii ţări a domniei mele, rucărenilor şi cîmpulungenilor şi arghişanilor şi tîrgoviştenilor şi tîrgşorenilor şi săcuianilor şi gherghiceanilor şi brăilenilor şi buzăenilor şi flocenilor şi tuturor celorlalte tîrguri şi vămi şi altora, mici şi mari.

Şi aceasta să ştiţi, că s-a întocmit domnia mea cu braşovenii ca să neguţătorească oamenii domniei mele şi să ducă la Braşov ce le va plăcea: fie ceară, fie său, fie argint, fie aur, fie mărgăritar, fie ce le va plăcea.

Şi iarăşi, din Braşov să aducă în ţara domniei mele, ce le va plăcea şi să neguţătorească: fie postav, fie argint, fie florini, fie ce le va plăcea“. În funcţie de relaţiile diplomatice dintre conducerea Ţării Româneşti şi braşoveni, drumul a fost de mai multe ori închis şi redeschis tranzitului.

Drumul Braşovului este menţionat şi de Nicolae Iorga, citînd condicile comerciale ale Braşovului. Era traseu tradiţional şi pentru mocanii din zona Săcelelor care-şi mînau turmele de oi pe această rută la iernat. Istoricul francez Bauer, la 1778, numea Drumul Braşovului „Le Grand Chemin“ şi menţiona că era tranzitat de călători, ştafete, căruţe cu mărfuri.

Sigismund de Luxemburg (în maghiară Luxemburgi Zsigmond, în cehă Zikmund Lucemburský) (n. 14 februarie 1368, Nürnberg - d. 9 decembrie 1437, Znaim, Moravia, azi Republica Cehă), principe elector de Brandenburg din 1378 până în 1388 și din 1411 până în 1415, rege al Ungariei și Croației din 1387, rege al Boemiei din 1419, rege al Germaniei din 1411 și împărat romano-german din 1433 până la moartea sa în 1437 - in imagine, Sigismund, la aproximativ 50 de ani, portret atribuit lui Pisanello - foto: ro.wikipedia.org

Sigismund de Luxemburg (n. 14 februarie 1368, Nürnberg – d. 9 decembrie 1437, Znaim, Moravia, azi Republica Cehă) a fost principe elector de Brandenburg din 1378 până în 1388 și din 1411 până în 1415, rege al Ungariei și Croației din 1387, rege al Boemiei din 1419, rege al Germaniei din 1411 și împărat romano-german din 1433 până la moartea sa în 1437.

A fost ultimul împărat din Casa de Luxemburg și unul dintre cei mai longevivi regi ai Ungariei, domnind peste 50 de ani. A fost înmormântat în catedrala catolică din Cetatea Oradea, distrusă în timpul ocupației otomane.

1790 – A apărut, la Iași, ziarul de limba franceză “Courier de Moldavie”, primul ziar tiparit pe teritoriul țării noastre (pâna în aprilie 1790).După intrarea austriecilor pe 10 noiembrie 1789 în București, Potemkin a venit în Moldova, ocazie cu care a fost adusă și tipografia care s-a aflat în Palatul Ghika unde era cantonat comandamentul armatei ruse. Din nevoia de a fi informat despre mersul războiului dintre armatele ruse cu cele turcești, a comandat publicarea unei foi cu ultimele evenimente.

Imagini pentru “Courier de Moldavie”, photos

Considerat a fi primul ziar din spaţiul românesc, „Courrier de Moldavie” a fost o publicaţie periodică bilingvă (tipărită în limbile franceză şi română), cu caracter de informare militară, editată de soldaţii ruşi ai armatei lui Potemkin, stabiliţi în acea vreme la Iași, în timpul războiului ruso-turc dintre anii 1787-1792 şi nu un ziar în accepţiunea modernă.

1853 – S-a inaugurat prima linie de telegraf electric din spațiul românesÎn anul 1852 au fost demarate lucrările de construcție ale primei linii telegrafice în sistem Morse din spațiul românesc, pe traseul Viena–Timișoara–Sibiu. Aceasta a fost finalizată în 1853, iar posturile telegrafice erau instalate de către Austria, care asigura atât aparatura, cât și specialiștii. Un an mai târziu, pe 18 februarie, aceasta și-a extins traseul, pe ruta Timișoara–Lugoj–Orșova.

1854 – A inceput construirea liniilor de telegraf electric București-Giurgiu, București-Ploiesti-Brașov, Timișoara-Lugoj-Orșova, făcându-se astfel legătura între liniile telegrafice din Principate și cele din Transilvania. În luna aprilie a aceluiași an s-a înființat primul oficiu telegrafic la Timișoara, situat în gară. Posturile telegrafice s-au instalat de către companii austriece, care asigurau atât aparatura, cât și specialiștii.

În 1855 s-au înființat școli de telegrafie la București și la Iași, care au pregătit personal român pentru deservirea posturilor telegrafice.

1859 – S-a născut la Bocșa Montană, Corneliu Diaconovici, publicist român din Banat, redactor și director al mai multor ziare și reviste. Studiile superioare le-a urmat la Oradea și Budapesta, unde s-a licențiat în Drept în 1880; (d.17 august 1923, Reșița).Publicist român din Banat, redactor și director al mai multor ziare și reviste. Studiile superioare le-a urmat la Oradea și Budapesta, unde s-a licențiat în Drept în 1880. Întors în Banat, a profesat avocatura ca stagiar la Lugoj. În 1883 a obținut titlul de Doctor în Drept la Universitatea din Budapesta.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1859-1923-Corneliu-Diaconovici.jpg

A fost redactor la ziarul Viitorul, organ al partidului moderat român, a editat la Budapesta revista Romänische Revue, specializată în articole și studii despre istoria politică și culturală a românilor, care s-a mutat succesiv la Reșița, Viena, Sibiu, Timișoara. Tot la Timișoara a fondat și organizat în 1894 ziarul Dreptatea, fiind director pentru un an. A fost prim secretar al Asociațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului român, ASTRA. În calitate de director al revistei Transilvania și a importantei organizații culturale românești ASTRA, i-a fost încredințată de aceasta din urmă, redactarea și coordonarea Enciclopediei Române, prima enciclopedie românească, apărută în 3 volume.

1882 – S-a născut Ion Mihalache, om politic român, lider al Partidului Țărănesc Român și mai târziu al Partidului Național-Țăranesc Român; (d. 1963).

Imagine similară

1883 – S-a născut pictorul român  Nicolae Dărăscu; (d. 1959).

Imagine similară

1885 – S-a născut Eugen Boureanul, prozator și traducător român; (d. 1971).

1886: A decedat la București, Constantin D. Aricescu, poet, prozator și dramaturg român; (n. 1823, Câmpulung).

Imagini pentru Constantin_D._Aricescu photos

A fost un istoric și publicist român, participant la Revoluția din 1848 din Țara Românească. A fost membru din Divanurile ad-hoc, desfășurând o intensă activitate în favoarea unirii principatelor române. Ca director al Arhivelor statului din București, a sistematizat fondul arhivistic.

A publicat lucrări istorice privind istoria orașului Câmpulung, revoluția din 1848 și răscoala din 1821. Ca scriitor, Aricescu a compus versuri naive și un roman neizbutit („Misterele căsătoriei”, 3 volume apărute în 1862, 1863, 1886).

1907 – S-a născut ( în satul Iași, Comitatul Făgăraș, actualmente Județul Brașov) Traian Herseni, o personalitate marcantă a sociologiei, antropologiei și etnologiei românești; (d. 17 iulie 1980).

Imagini pentru Traian Herseni,foto

A urmat Facultatea de Litere și Filosofie din București, s-a specializat la Berlin, iar doctoratul l-a dat în Litere și Filosofie în anul 1934.

Se stinge din viață în anul 1980, lăsând în urmă o impresionantă carieră de cercetător.

Traian Herseni a fost un membru marcant al Mișcării Legionare din România.

1911- S-a născut la Craiova, poetul și traducătorul român Gabriel Georgescu;(d. 1973).

Gabriel Georgescu este un “scriitor uitat”, căruia mai curțnd i s-ar potrivi apelativul de “poet necunoscut”, într-atât de rare sunt cărţile sale.debutează la revista „Vremea” (10 iunie 1934, nr. 341, pag. 7) cu poezia „Epicritica bucuriei”, semnată G. Mavrogheni.

Ca student, asistă la cursurile marilor profesori ai epocii: Mihail Dragomirescu, Ovid Densusianu, Iorga, Simion Mehedinţi. Este apreciat de Dim. Caracostea şi P.P. Negulescu, iar Tudor Vianu se oferă să-i prefaţeze un volum de traduceri din Paul Verlaine şi volumul de poezie originală Poemul fără flăcări. Publică, de asemenea, în “Revista Fundaţiilor Regale”, “Floarea de foc”, “Luceafărul” de la Sibiu, “Pământul” de la Călăraşi etc.În 1935 devine licenţiat în filologie modernă și în 1936 ia drumul Transilvaniei, fiind profesor la licee din Năsăud, Oradea, Arad, Oraviţa, Orăştie.

Iar după toate acestea urmează Satu Mare, unde, între 1 septembrie 1946 şi 30 septembrie 1963, a fost un eminent profesor de literatură la actualul Colegiu “Mihai Eminescu”, după care devine lector la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic de 3 ani din Baia Mare, unde a predat teoria literaturii, literatura universală şi folclorul până la pensionare, în 1 octombrie 1972. Amintirea lui este şi acum vie în partea nord-vestică a ţării. Nu se găseşte absolvent de liceu sau de facultate din acea perioadă care să nu-şi aducă aminte cu veneraţie de profesorul lor, Gabriel Georgescu.

1916 – A murit  Elisabeta de Neuwied, regina Elisabeta a  României; (n.1843).

Imagini pentru Elisabeta de Neuwied, regina Elisabeta a  României foto

Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied, n.29 decembrie 1843 la Neuwied in Germania, a fost întâia regină a României, soția regelui Carol I, primul rege român din renumita dinastie germană Hohenzollern, patroană a artelor, fondatoare a unor instituții caritabile, poetă, eseistă și scriitoare.

Ca patroană a artelor adoptase pseudonimul Carmen Sylva iar ca fondatoare de instituții caritabile a fost supranumită de oamenii din popor Mama răniților.

Regina Elisabeta a murit cu puțin timp înainte ca România să declare război Germaniei și a fost îngropată la mănăstirea de la Curtea de Argeș.

1918 – Este inaugurată din iniţiativa unui grup de intelectuali basarabeni: Pan Halippa, Ştefan Ciobanu, Ion Pelivan, Nicolae Alexandri etc, cu puţin timp înaintea Unirii, Universitatea Populară din Chișinău, Republica Democratică Moldovenească.

Documentele timpului menţionează faptul că la înfiinţarea Universităţii Populare din Chişinău, alături de basarabeni, şi-au adus contribuţia şi reprezentanţi de vază ai altor provincii româneşti, ai Ardealului, ai Bucovinei şi ai Regatului: Onisifor Ghibu, Gheorghe Murgoci, Romulus Cioflec, Teodor Porucic, Gheorghe Tofan, Ion Nistor etc.

La începuturile sale, Universitatea Populară avea trei secții: literatură, juridică și științifico-medicală.Universitatea a editat Buletinul Universității Populare din Chișinău.

Şi-a încetat activitatea după 28 iunie 1940, data cotropirii Basarabiei de către URSS.

1924 – S-a născut Șerban C. Andronescu, istoric al culturii, eseist, traducător român, stabilit în SUA în 1969

1929 – A avut loc prima transmisie  de teatru radiofonic la Radiodifuziunea Româna, (piesa intr-un act “Ce stie satul?” de V. Al. Jean), în interpretarea actorilor Maria Filotti, Ronald Bulfinski si Victoria Mierlescu).

1941 –  Pentru a asigura ordinea tulburată de revolta legionară din ianuarie 1941, generalul Ion Antonescu a inițiat o serie de decrete printre care și Decretul din 18 februarie 1941, prin care instituțiile și întreprinderile mai importante din țară au fost militarizate, indiferent dacă erau proprietate de stat sau privată.

1942 – A decedat la București, scriitorul Henri Stahl (n. 29 aprilie 1877, București). A fost un stenograf și scriitor român din părinți de origine alsaciană și franco-elvețiană.

Imagini pentru henri stahl photos

Viitorul scriitor a efectuat studii de istorie și de drept, ajungând un apropiat colaborator al maestrului său, profesorul Nicolae Iorga. O altă influență marcantă în formarea sa a avut-o și sociologul Dimitrie Gusti.A fost profesor la Școala de Război, unde a predat istorie și limbi străine și expert judiciar și profesor la Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie. A avut mari contribuții la introducerea stenografiei, grafologiei și metodei de expertiză grafică în România.

Astfel, ca prim stenograf al Parlamentului, a inventat sistemul românesc de stenografie (1908), adoptat oficial în 1941. Pasionat de astronomie și prieten cu Victor Anestin, este autorul unui prim roman SF românesc apărut prin 1914, „Un român în Lună”. O altă preocupare a sa se lega de istoria Bucureștilor, mai ales a zonelor „colorate” ale periferiei – mahalalele orașului.

A fost tatăl scriitoarei Henriette Yvonne Stahl și al sociologului Henri H. Stahl și tatăl vitreg al omului politic social-democrat Șerban Voinea.

1955 – S-a născut la București, actorul român Constantin Cotimanis.

Imagini pentru Constantin Cotimanis foto

 Cu o fizionomie usor de retinut dar si cu un joc scenic remarcabil, Cotimanis ne face sa il indragim din prima clipa in care il vedem. In anul 2003 a jucat  in „Castelul“ si „Insir-te margarite“, si tot in acelasi an, pentru rolul din „Procesul lui Kafka“, primeste „Marele premiu al orasului Viena“.

Bebe Cotimanis ne prezinta un adevarat regal actoricesc pe scena Teatrului Nottara in „Sotul pacalit“ si „Nu se stie cum“, ambele roluri interpretate in stagiunea 2005.

Dupa ce in 1990 il admiram in „A 11-a Porunca“ si in 1992 in „Hotel de lux“, Cotimanis incepe sa fie ofertat de marii producatori straini. Cariera sa internationala incepe in anul 2000 si ii aduce un rol in „Epicentrul“, unde este Dimitri, iar in 2002 a jucat in „Amen“, unde il interpreteaza pe Preeffer, in regia lui Costa Gavras.

Numele sau este regasit alaturi de actori celebri precum Lance Henriksen si Deborah Kara Unger, cand are un rol in „One Point O“.

In 2005 lucra simultan la „Lacrimi de iubire“ si la „15“, iar în 2006 filmeaza „Happy End“.

1959 – A decedat compozitorul, pianistul și dirijorul român Alfred Alessandrescu; (n.1893).

Imagine similară

1964 – A murit George Lövendal, pictor de origine danezo-norvegiană, care a activat în România; (n. 1897).

Imagini pentru George Lövendal,photos

George Lövendal (cunoscut și ca George Baron de Lövendal) (n. 10 mai 1897, Sankt Petersburg – d. 18 februarie 1964, București), a fost un pictor care a lucrat în România.

S-a născut în Sankt Petersburg, fiind un descendent al regelui Frederic al III-lea al Danemarcei și Norvegiei.În 1752, familia Lövendal a plecat din Suedia și a ajuns în Rusia.

George baron de Lövendal a fost a noua generație după Frederick al III-lea.Între 1914 și 1917, George a urmat școala de Belle Arte la Sankt Petersburg dovedind un mare talent de portretist. După absolvire, a profesat la Soroca și Chișinău, în Basarabia.Revoluția bolșevică din 7 noiembrie 1917 a avut un impact trist asupta familiei sale.

Tatăl său, Lorentius Löwendal, ofițer de marină în armata țaristă, aflat la comada fortăreței Kronstadt, a fost ucis de bolșevici, George fiind obligat să-și câștige singur existența, ca actor și balerin.În 1918, când Basarabia s-a unit cu România, Lövendal a continuat să profeseze în noua sa patrie, inițal ca scenograf la teatrul din Chișinău.

În 1928, la Cernăuți, George Lӧwendal a fondat primul teatru cult de păpuși și marionete din România.George Lovendal a creat la București Academia liberă de arte plastice (1938), fiind totodată unul dintre membrii fondatori ai Fondului Artiștilor Plastici din România (1945). George Lovendal, care a fost directorul tehnic al Teatrului Național din Cernăuți (1926-1935), al Teatrului Național din Craiova (1942-1943), dar a desfășurat și o bogată activitate la teatrele „Lucia Sturdza Bulandra” și „Constantin Tănase” din capitală.

Apoi s-a mutat la București, unde, între 1950–1964, a fost profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”.A avut ca elevi personalități remarcabile ale artei românești, între care Grigore Vasiliu-Birlic, Radu Beligan, Nineta Gusti și Oleg Danovschi.

A fost un artist multilateral, afirmându-se în multe domenii ale artei, fiind între altele designer și creator de cosume. A lucrat în teatru, operetă, gazetărie, actorie, balet, regie artistică și a fost și arhitect. Tot el a creat primul teatru de păpuși din țară.

A devenit cunoscut în special ca pictor portretist, care a avut ca subiect principal țăranul român, pictând în special țărani bucovineni.

1990 – În Piața Victoriei din București a avut loc o Manifestație anticomunistă.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1990-Manifestatia-anticomunista.jpg

În ziua de 18 februarie în Piața Victoriei zeci de mii de oameni, au început să scandeze lozinci împotriva FSN-ului, a lui Ion Iliescu și a Securității.În jurul orei 16.00, un grup de provocatori din rândul manifestanților a luat cu asalt clădirea guvernului, fără ca forțele de ordine să opună vreo rezistență. Demonstranții au distrus ușile și au intrat în sediul guvernului, ocupând parterul și etajul I, unde au produs distrugeri importante.

Câteva ore mai târziu ordinea a fost restabilită cu ușurință de forțele militare, iar poliția a arestat 102 persoane, dintre care 12 cu cazier judiciar. Au fost răniți 15 militari în termen și 6 polițiști. Autoritățile au afirmat că a avut loc o tentativă de lovitură de stat antidemocratică.

  1996 – A decedat Ioan Jak Rene Juvara, medic român, membru de onoare al Academiei Române; (n. 1913).

Dr. Ioan Jak Rene Juvara (n. 2 ianuarie 1913, București - d. 18 februarie 1996, București) , pe frontul de Est.

Foto: Dr. Ioan Jak Rene Juvara (n. 2 ianuarie 1913, București – d. 18 februarie 1996, București) , pe frontul de Est.

Despre familia Juvara aflăm că la sfârșitul secolului al XVIII-lea, conducători ai revoltei macedonene contra dominației turcești fiind, s-au refugiat în România. Membrii ramurii din Moldova ai acestei mari familii se iscăleau Juvara, iar cei din Muntenia, se semnau Djuvara, printre ei numărându-se și marele istoric contemporan Neagu Djuvara.

La 1812 Ion Dumitrache Juvara era stolnic la Huși, iar fiul lui, Iorgu Juvara, căsătorit cu Maria Docan, a avut cinci copii, o fetiță Clemansa și patru feciori – Ernest, Nicu, Emil și Iorgu.

Emil Juvara s-a căsătorit cu Maria Botez, descendentă din Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Familia Juvara a avut moșii și conace în zona târgului Murgeni și a satului Sărățeni, und e a construit o școală.

2008 – A decedat actrița română de teatru și film, Mihaela Mitrache; (n. 1955).

A absolvit Institutul de Teatru și Film București în 1978, la clasa profesorului Marin Moraru.

Filme cu Mihaela Mitrache:

  • Filantropica (2002)
  • Don Juan sau dragostea pentru pentru geometrie / (1997)
  • Moartea unui artist (1991) – actrita Claudia

A câștigat Premiul național de interpretare feminină pentru rolul Honey – „Cui i-e frică de Virginia Woolf”, la Festivalul Teatrelor Studio, Oradea și a fost nominalizată pentru premiul de interpretare feminină la Festivalul de film de la Ierusalim, pentru rolul din „Milky way” in 1997.

2014 – A încetat din viață Ruxandra Sireteanu (20 decembrie 1943, Craiova – 18 februarie 2014), o îndrăgită actriță română de teatru și film.

Imagini pentru Ruxandra Sireteanu foto

A debutat la vârsta de 9 ani pe scena Teatrului Național din București.
După absolvirea Liceului „Sf. Sava” din București, în 1961, a intrat la I. A. T. C. „I. L. Caragiale”, la clasa profesorului Ion Finteșteanu, lector Sanda Manu. În 1965, după examenul de absolvire, a fost angajată la Teatrul Național din Craiova până în 1969.
În anul 1968 a primit o bursă de două luni la Paris, la „Maison des jeunes”, condusă de Jean-Louis Barrault și Tania Balachova.
Din anul 1972, a fost angajată a Teatrului Nottara din București timp de 36 de ani.
A interpretat roluri roluri în filmele: „Cursa”, regia Mircea Daneliuc; „Septembrie”, regia Timotei Ursu; „Speranța”, regia Șerban Creangă; „Imposibila iubire”, regia Constantin Vaeni; „Între oglinzi paralele”, regia Mircea Veroiu; „Baladă pentru fiul meu”, regia Constantin Dicu; „Divorț din dragoste”, regia Andrei Blaier; „Crucea de piatră”, regia Andrei Blaier; „Marea lehamite”, regia Mircea Daneliuc; „Terente”, regia Andrei Blaier; „Aici nu mai locuiește nimeni”, regia Malvina Urșianu; „Niki Ardelean, colonel în rezervă”, regia Lucian Pintilie; „Păcală se întoarce”, regia Geo Saizescu.
De asemenea, a jucat în peste 30 de spectacole de televiziune și în peste 300 de piese la Teatrul Național Radiofonic și a înregistrat câteva sute de povești pentru emisiunea „Noapte bună, copii!”.
Între 1996–1997, a interpretat unul dintre rolurile principale din „Piața rotundă”, SOAP OPERA produs de Radio România Actualități în colaborare cu BBC, finanțat de Phare.
Din 1996 face dublaje la filmele de desene animate, Studiourile „AGER FILM”.
În perioada 1992–1995 a fost profesoară la Facultatea de Teatru a Universității „Hyperion” din București.
A susținut multe recitaluri de poezie atât în România cât și în Suedia (Malmö și Göteborg) și Grecia (Atena și Salonic).

2017: Filmul Ana, mon amour, al regizorului român Călin Peter Netzer, a câștigat Ursul de Argint, pentru cea mai bună contribuție artistică, în cadrul galei de premiere a Festivalului Internațional de Film de la Berlin.

Imagini pentru 2017: Filmul Ana, mon amour, afiș foto

Premiul a fost acordat Danei Bunescu pentru montajul filmului.

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/02/18/o-istorie-a-zilei-de-18-februarie-video-2/

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfântul Leon, Papă al Romei

Papa Leon I este unul dintre sfintii Bisericii nedesparțite ai primului mileniu creștin, pe care ii regasim in Calendarul Ortodox. Leon s-a nascut in Italia intr-o familie crestina.  Ajungand arhidiacon al Papei Sixt al III-lea, dupa moartea acestuia, Leon a fost numit Papa al Romei. Papa Leon I a fost cel care a salvat orasul de la distrugere, atunci cand Attila si hunii sai s-au apropiat de Roma. Sfantul, intampinandu-i imbracat in vesmintele arhieresti, a reusit sa negocieze cu Attila, facandu-l sa se retraga.

Sfântul Leon s-a afirmat și ca aparator al dreptei credinte impotriva ereziei lui Eutihie si Dioscor. In cadrul celui de-al Patrulea Sinod Ecumenic de la Calcedon, tinut in anul 451, a fost citita si epistola Sfantului Leon, in care el sustinea cu tarie, cele doua lucrari si cele doua vointe in Hristos. 

A trecut la Domnul in anul 461.

Bibliografie (surse):



Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

Istoriculzilei blogspot.com;

Istoria md.;

Wikipedia  

Mediafax.ro.

http://www.worldwideromania.com.

Rador.ro.

Cinemagia.ro.

18/02/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat: