CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 9 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 9 octombrie în istoria noastră

1621: Polonia restituie Moldovei cetatea Hotin.

Spre sfârşitul secolului XVI, Moldova era integrată în sistemul politic al Republicii Nobiliare Polone.

Intervenţiile militare polone aduc la domnia Moldovei pe Ieremia Movilă (1595-1606), instaurînd dinastia movileştilor, care nu avea legături de sînge cu vechea dinastie din Moldova.

Planurile de hegemonie polone asupra întregului spaţiu românesc au fost zădărnicite de războiul Ruso-Polon din 1609-1618.

În Moldova a urmat o perioadă de instabilitate şi dese schimbări de domnii la intervenţia Otomanilor şi Poloniei deteriorînd relaţiile dintre Poartă şi Polonia.

Marele Hatman al Poloniei, Jan Karol Chodkiewicz (n.1560 - d.24 sept. 1621)
Sultanul Osman II Paşa (1618-1622)

 

                            

 Foto: Marele Hatman,  Sultanul Osman II , Radu Mihnea

Aceasta neînţelegere s-a înteţit şi prin atacurile frecvente ale cazacilor zaporojeni şi tătarilor.

În urma unei expediţii otomane în frunte cu Iskander Paşa împotriva cazacilor, se încheie Pacea de la Jarucha (Busza) 1617, prin care urmau a se sista intervenţiile polone în arealul dunăreano-pontic.

Poarta se pregătea să atace pentru prima dată în istorie Polonia.

Gaspar Graziani, domn în Moldova

Foto: Gaspar Graziani (n.cca 1575 – 1620)

Gaspar Graţiani (domn al Moldovei intre 4 februarie 1619 si 20 septembrie 1620), de origine maurovlah din Dalmaţia, a fost numit de Poartă pentru a calma spiritele nemulţumite din cauza întăririi infruenţei otomane în principatele româneşti.

Principele Gabriel Bethlen (1613-1629) al Transilvaniei îl denunţă pe Graţiani la Constantinopol, iar Poarta  intenţionează să-l mazilească.

 Graţiani începe ostilităţile  împotriva otomanilor la Iaşi şi isi retrage fortele spre Polonia in direcţia Mohylow, unde în noaptea de 6/7 octombrie 1920, oastea polono-moldoveană a suferit o înfrîngere zdrobitoare în faţa celei otomano-tătare a lui Iskander Paşa.

Atît hatmanul, cît şi domnul Moldovei isi pierd viaţa.

Aceasta a reprezentat prima confruntare armată directă  între oştile otomane şi cele polone.

Victoria de la Mohylow (Mohilău) l-a încurajat pe sultanul Osman II-lea să întreprindă personal o campanie împotriva Republicii Nobiliare Polone împreună cu tătarii, şi oştile domnului Valahiei – Radu Mihnea şi noului domn al Moldovei – Alexandru Iliaş.

 Efectivul otoman 100 000 oameni, trupe combinate din care 12 000 ieniceri, numeroşi spahii, cuirasaţi, tunari, la care se adăugau 80 000 tătari, în frunte cu hanul Djanibek Ghirai, 6 000 ostaşi a domnului Valahiei – Radu Mihnea. Obiectivul sultanului fiind cucerirea Poloniei şi transformarea acesteia într-o bază de atac împotriva Imperiului Habsburgic.

Oastea polonă, 30 000 ostaşi donduşi de marele hatman al Coroanei Jan Karol Chodkiewicz, care la Nistru urmau să facă joncţiunea cu 20 000 de cazaci, a intrat prima în Moldova prădînd pînă la Iaşi asigurîndu-şi astfel provizii bogate după care se retrage la Hotin.

În oastea polonă se afla şi feciorul lui Simion Movilă – Petru Movilă, pretendent la domnia Moldovei, care mai tîrziu va deveni mitropolit la Kiev.

Otomanii asediază oastea polona la Hotin între 24 august / 3 septembrie şi 19/29 septembrie 1621.

Neînţelegerile dintre paşale, precum şi nesupunerea unor mari grupuri de ieniceri jigniţi de comportamentul sultanului au făcut mai puţin efectiv asediul Hotinului.

Deşi sultanul a obţinut un succes militar, pacea încheiată ulterir va constitui o victorie politică de moment pentru că ambele părţi nu vor respecta tratatul.

Fișier:Mihnea Voda.jpg

Radu Mihnea, domn al Valahiei, participant la Războiul Otomano-Polon (1621)

Domnul Valahiei Radu Mihnea îl convinge pe sultan să nu ierneze în Moldova şi îl convinge să semneze tratatul de pace cu Plonia. 

Prevederile tratatului de pace de la Hotin (9 octombrie 1621), ca şi cele ale păcii de la Jaruha (1617), interziceau orice intervenţie polonă în Ţările Române.

Pentru că ambele părţi au interpretat tratatul în mod diferit, acest act va fi considerat ulterior în istoriografie ca un armistiţiu.

 Foto: Cetatea Hotin

În urma Păcii de la Hotin, această regiune este restituită de poloni Moldovei. Influienţa Polonă în principatele româneşti a fost slăbită, iar în Moldova şi Valahia s-a accentuat dominaţia otomană ce s-a manifestat prin pătrunderea a numeroase elemente greco-levantine în conducerea acestor principate.

Cu ocazia campaniei Porţii împotriva Poloniei, turcii au ocupat  tinutul Reni si  cîteva sate care ţineau de ocolul Galaţilor.

1874: A fost înfiinţată Uniunea Generală a Poştelor, devenită  în 1878 Uniunea Poştală Universală (din 1947 – instituţie specializată a ONU, cu sediul la Berna). România este membru fondator.

O Conferința Internațională  a Postelor a fost deschisă la Bernala 15 septembrie  1874, cu scopul de a crea o organizație internațională poștala care  standardizeze diferitele sistemepoștale ale statelor membre.

Reprezentanți din 22 de țări, au discutat timp de mai multe zile, înainte de semnarea  Tratatului de la Berna care a stabilit crearea Uniunii Poștale Generale, semnat și de România, care devenea astfel membru fondator al acestei organizații.

Imagini pentru Uniunea Poștală Universală logo

Patru ani mai târziu aceasta organizatie si-a schimbat numele în Uniunea Poștală Universală, prin semnarea Tratatului de la Berna de către cei 22 de membri fondatori, între care se număra și George Lahovari, directorul  general al Poștelor și Telegrafului din România. Țările semnatare formau un singur teritoriu poștal pentru schimbul reciproc al corespondențelor și obiectelor între birourile lor de poștă. Tratatul a intrat în vigoare la 1 iulie 1875, iar din 1878, s-a numit Uniunea Poștală Universală. Congresul Uniunii Poștale Universale (UPU), desfășurat la Tokyo, în Japonia, în 1969, a declarat această dată Ziua mondială a poștei

În ziua de 9 octombrie se sărbătoreste „Ziua Mondială aPostei” in  peste 150 de țări, administrațiile poștale lansând emisiuni filatelice dedicate acestei date sau noi servicii poștale, organizând festivități și evenimente speciale, precum și conferințe și seminarii cu specific poștal și filatelic.

1883: S-a născut  în satul Batogu, com. Cireşu, jud. Brăila, actriţa Maria Filotti; d. 5 noiembrie 1956.

Poze Maria Filotti - Actor - Poza 3 din 3 - CineMagia.ro

A studiat Literele şi Filosofia la Universitate şi Arta Dramatică la Conservatorul din Bucureşti, la clasa  pe care l-a absolvit, în 1906 pe scena Naţionalului bucureştean, cu piesele Fraţii şiFântâna Blanduziei. A fost remarcată de noul director, Alexandru Davila, care-i propune să joace aici, dar ea a preferat să rămână la Iaşi, unde semnase un contract începând cu 1 septembrie 1906.

După o scurtă perioadă petrecută la Naţionalul bucureştean, primeşte o bursă şi pleacă la Viena pentru specializare, în 1909 – 1910. În timpul Primului Război Mondial s-a refugiat la Iaşi, unde a organizat un spital de campanie, a îngrijit răniţii şi a continuat să joace pe scenele locale. În 1919, a devenit profesoară la Conservatorul de Artă Dramatică, înlocuindu-l pe Tony Bulandra, unde preda un curs de mimică, pentru prima dată acceptat în România.

Aleasă în 1930 preşedinta Sindicatului Artiştilor Dramatici şi Lirici, a mai fost membră în Comitetul Internaţional al Societăţii Universale de Teatru şi societară de onoare a Teatrului Naţional din Bucureşti.

A reprezentat România la diferite congrese internaţionale, Hamburg (1930), Paris (1931), Roma (1932), Zürich (1933). A apărut şi în patru filme: Independenţa României (1912), Pe valurile fericirii (1920)- film neterminat , Visul unei nopţi de iarnă (1946) şi  Amintirea unei artiste (documentar).

Teatrul din Brăila,  poartă numele marii actriţe; (m. 1956).

1888: S-a născut la Chișinău marele sculptor și pictor român basarabean Alexandru Plămădeală; d.15 aprilie 1940, la Chișinău.

FOTO: Casa lui Alexandru Plămădeală se va dărâma într-o zi; Legea ocrotirii  monumentelor rămâne doar pe hârtie | Jurnal.md

Este considerat cel mai important sculptor basarabean din prima jumătate a sec. XX. A studiat la Școala superioară de pictură, sculptură și arhitectură din Moscova, în atelierul sculptorului rus Volnuhin. A lucrat la monetăria din Petrograd, după 1918 a fost profesor și director, timp de 11 ani, la Școala de Arte Plastice din Chișinău (care azi îi poartă numele).

 Capodopera sa este Monumentul lui Ștefan cel Mare din Grădina Publică cu același nume din Chișinău (1927). A sculptat bustul funerar al poetului Alexei Mateevici de la Cimitirul Central din Chișinău. A realizat portrete ale oamenilor de creație și intelectualilor români și basarabeni: portretele cântăreței Lidia Lipcovschi, bustul lui Alexandru Donici, portretul lui Bogdan Petriceicu-Hasdeu, portretul Valentinei Tufescu, portretul soției și autoportret cu soția – Olga Plămădeală, portretul pictorului Ion Theodorescu-Sion, portretul poetului Ion Minulescu. În anul 1934 a pictat interiorul catedralei din Tighina. A fondat Pinacoteca municipală din Chișinău.

1890: Se pune piatra de temelie a podului Feteşti-Cernavodă, lucrare proiectată şi condusă de inginerul Anghel Saligny.

Anghel Saligny, inginerul care a testat cu preţul vieţii podul de la  Cernavodă – Identitatea Românească

1908: S–a născut în satul Mănăstirea, din județul Ilfov, scriitorul şi publicistul de orientare comunistăAlexandru Sahia,(pseudonimul lui Alexandru Stanescu, m. 13 aug. 1937 în satul natal). A fost ales post-mortem membru al Academiei Republicii Populare Române în 1948.

Sahia Alexandru - biografia lui Sahia Alexandru referate

Sahia, ca de altfel și scriitorul Panait Istrati, au fost simpatizanți ai socialismului și comunismului, dar Sahia era un naiv care nu a perceput că realitatea vieții cetățenilor sovietici nu era ce li se arăta oaspeților străini în URSS.

Cu un an înainte de deces, el se înscrisese în PCR. A murit la numai 29 de ani, ca urmare a unei tuberculoze.

În 1946, după preluarea puterii politice în România, PCR l-a transformat în erou al clasei muncitoare. Desigur istoriografia comunistă tăcea trecerea sa prin viața monahală. Faptul că a murit de tuberculoză le-a permis biografilor oficiali să scrie că se trage din țărani săraci. De fapt era fiul unui țăran înstărit, ajuns chiar primar liberal în comuna sa.

1912: Începutul Primului Război Balcanic în care s-au confruntat Alianța Balcanică (Bulgaria, Serbia, Grecia și Muntenegru) pe de o parte și Imperiul Otoman pe de altă parte, încheiată prin victoria coaliției antiotomane pe data de 17/30 mai 1913. România s-a declarat neutră.

1916: Trupele germane si bulgare ocupă  orasul-port românesc  Constanţa,  devastat de bombardamente si pustiu. Autoritatile române si populaţia locală au fost  în prealabil evacuate.

Ceea ce se cunoaste mai putin, este ca ocuparea vechii cetati a Tomisului a reprezentat un episod tragic, soldatii bulgari comitand acte de o mare cruzime, in ciuda regulilor razboiului si a acordurilor internationale in vigoare atunci, privitoare la comportamentul trupelor fata de  populatia civila si prizonierii de razboi, in teritoriile ocupate.

Armata bulgara  nu s-au oprit doar la deposedarea de bunuri a civililor, inceputa imediat dupa intrarea in oras, dar a permis si etnicilor bulgari din Constanța sa dispuna dupa bunul plac  de avutul romanilor. 

Ocupantii au interzis scolilor romanesti sa mai functioneze, au jefuit bisericile credinciosilor romani, au ucis numerosi romani, au violat femei si torturat copii, iar statuia lui Ovidius a fost dărâmata de pe soclu.

Barbu Ștefănescu Delavrancea: „Toată lumea ovidionizează la Constanţa...”  Despre statuia lui Ovidius, la bimilenara poetului

Doar la interventia  militarilor  germani, statuia avea sa fie repusă la locul său.

Limba bulgară a fost declarata limba oficiala pe intreg  teritoriul ocupat, facându-se totodata importante schimbari de denumiri toponimice, conform intereselor Regatului Bulgar.

Constanta si intreaga Dobroge aveau sa rămână sub ocupație timp de doi ani, pâna la eliberarea lor de catre trupele romane, la sfarsitul razboiului.

1918: A fost promulgată în Basarabia,legea de administrare judecătorească .

1918: Apare la Cernăuţi primul număr al publicaţiei “Glasul Bucovinei”, întemeiat de Sextil Puşcariu, Vasile Bodnărescu, Alexandru Popovici şi Radu Sbiera, care înlocuia  publicația oficiala de limba germana Czernowitzer Zeitung.

1918 noiembrie 29, Cernăuţi. Publicaţia „Glasul Bucovinei”… | Flickr

Editor și redactor responsabil a fost Dionisie Bejan

În primul număr al ziarului a fost publicat articolul „Ce vrem?”, semnat de 14 intelectuali bucovineni, care cuprindea aspirațiile tuturor românilor aflați sub dominația austriacă:

„Vrem să rămânem români pe pământul nostru strămoșesc și să ne ocârmuim singuri, precum o cer interesele noastre românești. Nu vrem să cerșim de la nimeni drepturile care ni se cuvin”.

Cotidianul Glasul Bucovinei a fost editat de Partidul Democrat al Unirii din Bucovina în perioada 1918-1923.

1922: S-a născut în satul Manu, Mehedinți, criticul istoric literar și poet, Emil Manu (Emil Cismărescu); d.19 septembrie 2005.

Emil Manu, un scriitor la Jilava și Peninsula

A urmat Facultatea de Litere și Filosofie, timp în care a urmat cursuri și la Facultatea de Drept din București. A întrerupt facultatea în 1944 pentru a urma Școala de Ofițeri de Rezervă (Infanterie Arad) până în 1945, după care a continuat studiile la București. A fost profesor secundar la Baia de Aramă și la Turnu Severin, secretar științific și cercetător la Societatea de Științe Filologice din București. A fost arestat, judecat și condamnat pentru „uneltire” împotriva societății socialiste și „huliganism” în anul 1958. fiind deținut la pușcăriile din Jilava și Peninsula, amândouă închisori de muncă forțată, până în 1962. După eliberare a fost nevoit să lucreze pe mai multe șantiere de construcții ca muncitor necalificat, până în 1964 când, la cererea Editurii Muzicale, a fost numit redactor documentarist, apoi a fost angajat (prin concurs) cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu”. În 1973 a devenit Doctor în Filologie, cu teza Ion Minulescu și conștiința simbolismului românesc. A scris poezie: IncunabuleUltima corabie cu pânzăUtopia nopții; proză: Mica eroica, Spațiu eternGalaxia Eros; critică și istorie literară: Prolegomene arghezieneSinteze și antisinteze literareCafeneaua literară și Istoria poeziei române moderne

 1931: A decedat la București, mitropolitul ortodox Athanasie Mironescu, membru de onoare al Academiei Române ; (n.12 august 1856, Trohan, Vaslui).

Numele sau de botez era Alexandru Mironescu si a deținut demnitatea de mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române din data de 5 februarie 1909 până la 28 iunie 1911, când s-a retras din scaun. 

Atanasie a trăit apoi pentru restul vieții la Mănăstirea Cernica, trecand  la cele veșnice la 9 octombrie 1931, în București, fiind înmormântat la Mănăstirea Cernica.

Imagini pentru photos Atanasie Mironescu

Dupa studii la Seminarul “Veniamin” de la Socola (1870-1877), a fost hirotonit preot pentru satul natal (1979-1881), dar ramanand vaduv s-a inscris la Faciltatea de Teologie din Bucuresti (1881-1992), apoi la cea din Cernauti (1882-1886), unde a obtinut doctoratul Spiritual.

Director la Internatului teologic din Bucuresti (1896-1987), profesor suplinitor la Seminarul “Central” (1886-1887), profesor de Morala la Facultatea de Teologie din Bucuresti (1897 – 1997), iconom stavrofor (1897).

La 27 iun. 1895 ales arhiereu cu  titlul “Craioveanul”, calugarit la Cernica sub numele Atanasie, hirotonit la 5 februarie  loctiitor de episcop al Ramnicului din decembrie 1997, ales apoi episcop eparhiot tot acolo, la 12 martie 1998.

A scris sau a tradus lucrari de Istorie bisericeasca si de Morala, articole in “Biserica Ortodoxa Romana” si “Cuvantul Adevarului” de la Ramnic, pastorale, conferinte si cuvantari membru de onoare al Academiei Romane (25 mai 1909).

1942: Avea loc prima transmisiune în direct a Radiodifuziunii Române , de la o slujba religioasa (de la Biserica „Sf. Silvestru” din Bucureşti).

1943: S-a născut (la Grozeşti/Lăpuşna, Romania, azi în R. Moldova), istoricul şi criticul de artă, Marius Porumb,  membru titular al Academiei Române din 2009.

Academicianul Marius Porumb este noul preşedinte al Comisiei Zonale a  Monumentelor şi Siturilor Istorice | ziarulfaclia.ro/arhiva

A colaborat la organizarea Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti si este fondatorul primei reviste de artă medievală din România, „Ars Transilvaniae”.

 A fost numit preşedinte al Comisiei Zonale a Monumentelor şi Siturilor Istorice pentru Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj. A fost solicitat să ţină cursuri la Universitatea de Arte din Bucureşti (1984–1985) şi la Universitatea din Chişinău (1990). Din 1990 este profesor asociat şi conducător de doctorat la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Este fondator şi redactor responsabil al primei reviste de artă medievală din România, „Ars Transsilvaniae”. Desfăşoară o bogată activitate ştiinţifică, concretizată în numeroase lucrări, studii şi articole. Este membru al Comitetului Naţional Român ICOMOS, al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, al Institutului „Magna Grecia” din Taranto (Italia), membru în Arbeitskreis für Siebenburgische Landeskunde e.V Heidelberg, membru al Comitetului Naţional Român pentru Istoria Artei, preşedinte fondator al Asociaţiei „Ars Transsilvaniae, România”, preşedinte executiv al Fundaţiei „Virgil Vătăşianu”, fondator al Centrului Cultural Internaţional Cetatea Câlnic. Doctor honoris causa al Universităţii din Oradea (2015). A fost distins cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, „Crucea Transilvană” de către Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Clujului. Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor al Republicii Franceze. Este cetăţean de onoare al municipiilor Cluj-Napoca (2002), Baia Mare (2002), al comunei Vad, jud. Cluj (2005), al comunei Câlnic (jud.Alba).

1944: În timpul Conferinței de  la Moscova,  primul ministru britanic W. Churchill a propus şi Stalin a acceptat, înţelegerea cu privire la împărţirea zonelor de influenţă în Balcani.

România  va intra  în sfera de interese sovietice.

Imagine

Relatarea lui Churchill privind aceast incident este urmatoarea: Churchill a scris pe o bucată de hârtie (unii pomenesc de un şerveţel) propunerea ca sferele de influenţă să se împartă procentual după cum urmează:

România –  Uniunea Sovietică ar trebui să aibă 90% influenţă, iar Marea Britanie 10%;

Grecia –  Uniunea Sovietică ar trebui să aibă 10% influenţă, iar Marea Britanie 90%;

Ungaria şi Iugoslavia – Uniunea Sovietică şi Marea Britanie ambele  cu 50%;

Bulgaria –  Uniunea Sovietică cu 75% influenţă, iar Marea Britanie cu 25%.

El a împins hârtia spre Stalin, care a bifat-o şi a dat-o înapoi lui Churchill.

„Oare nu este cinic să dispunem în această manieră de soarta a milioane de oameni? Hai să ardem hârtia”, ar fi spus Churchill.

„Nu, păstraţi-o”,  ar fi răspuns Stalin.

In zilele de  10 şi 11 octombrie 1944, in cursul negocierilor  dintre Anthony Eden, ministrul de Externe al Marii Britanii şi Viaceslav Molotov, comisarul poporului pentru Afacerile Străine al URSS, procentele propuse de Churchill au fost modificate în cazul Bulgariei şi al Ungariei, Uniunea Sovietică obţinând, în cele două ţări, o influenţă de 80%.

În afara acestor două ţări nu au fost menţionate altele.

1954:  S-a născut actorul Adrian Pintea, cunoscut pentru rolurile din spectacolele de teatru „Pescăruşul”, „Hamlet”, „Mania”, ”Corida”, „Lumini şi umbre” sau din filmul „Iancu Jianu”; (d. 11 iulie 2007).

1967: S-a născut la Targu Jiu, interpretul de muzică uşoară Tavi Colen, fost membru al formaţiei „Talisman”, din 1996 până în 2007.

Imagini pentru Tavi Colen

In anul 1992 devine solist vocal al formatiei VOLTAJ,  cu care sustine o serie de turnee in tara.

In 1996 este lansat primul album al acestei  formatii “PERICOL DE MOARTE”.  Intr-o seara a aceluiasi an,  in camera de camin din complexul  Regie,  acolo unde locuia impreuna cu Alin Oprea,  pune bazele formatiei  “TALISMAN”,  formatie careia i-a dat numele si al carei membru a fost  până în 2007

În anul 2008 a înfiinţat grupul „Tavi Colen Band”.

1967: S-a născut la Calafat, fotbalistul român Gică (Gheorghe) Popescu.

1977: A murit soprana Margareta Metaxa,  artistă lirică de prestigiu internaţional, una dintre  membrii fondatori ai Operei Române din capitală; (n. 31 ianuarie 1895, Galati).

1978: A încetat din viaţă etnomuzicologul Vasile Dinu; (n. 25 februarie 1927).

1995: A murit juristul şi istoricul Valentin Georgescu; contribuţii în istoria dreptului roman şi românesc vechi şi modern şi a instituţiilor medievale,  membru titular al Academiei Române din 1992; (n. 1908).

 2011: A decedat la 44 de ani, Cătălin Neagu, fost toboşar al formaţiei „Timpuri Noi”, pe care a înfiinţat-o alături de Adrian Pleşca (Artanu), Dan Iliescu, Adrian Borţun şi Marian Moldoveanu, în 1980; (n. 1966).

2013: S-a născut academicianul Eugen Segal,  fondator al şcolii de cinetică neizotermică si autorul unor lucrări în domeniul chimiei fizice (cinetica chimică heterogenă, chemosorbţie şi cinetică a reacţiilor chimice).

Obituary: Professor Eugen Segal (1933–2013) | SpringerLink

A fost membru titular al Academiei Române din 2009; (n. 23 mai 1933, la Iasi).

Este autorul a aproape 500 de lucrari editate in tara si in strainatate, printre care „Studiul cinetic al reactiilor heterogene cu ajutorul datelor termogravimetrice”, „Introducere in chimia fizica”, „Méthode non isothermiques utilisées pour la dètermination des paramètres cinétiques des réactions hétérogènes décrites par des équations cinétiques non encadrées dans le modèle d’ordre de réaction” si „Effect of NO and Oxygen upon the Deactivation of Cu/ZSM-5 in NO decomposition”.

De asemenea, acesta este coautor al 12 brevete de inventii. S-a impus in comunitatea stiintifica si in calitate de presedinte al Comisiei de Analiza Termica si Calorimetrie si membru in Consiliul Internationale de Analiza Termica si Calorimetrie.

Valoarea contributiilor sale stiintifice este atestata si de o serie de distinctii pe care le-a primit de-a lungul anilor.

Astfel, acesta a fost distins cu premiile I si II ale Ministerului Invatamantului, pentru activitate stiintifica, premiul „Gheorghe Spacu” al Academiei Romane, premiul „Opera Omnia” al CNSIS.

Mai multe universităţi din ţară i-au acordat academicianului Eugen Segal, titlul de Doctor Honoris Causa, iar Universitatea din Bucuresti i-a acordat Diploma de Excelenţă.

In anul 2003, a fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României”.

2016: A murit Marin Petrache Pechea, cântăreţ de jazz şi saxofonist, fondatorul Grupului Cromatic; (n. 1944).

2017: A murit la Onești, județul Bacău, poetul Gheorghe Izbăşescu, fost publicist și profesor.
A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România (1990). Membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesionişti din România (1994) şi al Filialei Piteşti a U.S.R. (2002).
Cetăţean de onoare al municipiului Oneşti (2018).

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este image-12.jpeg

Studii: Liceul „Ienăchiţă Văcărescu” Târgovişte (1953); Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti şi Facultatea de Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” (1953-1970).
Profesor suplinitor de limba şi literatura română la şcolile din Viişoara şi Oituz, judeţul Bacău (1962-1970); profesor la Liceul Industrial de Chimie Oneşti (1973-1975).Din 1975,a fost profesor şi apoi director la Casa Pionierilor din Oneşti (transformată în Clubul Elevilor, după 1989). Înfiinţează aici Cenaclul literar „Zburătorul” şi întemeiază, în 1990, revista cu acelaşi nume, al cărei redactor-şef este pe toată durata apariţiei.
A debuta publicistic cu grupajul de poeme „Ulise al oraşului”, în revista „Ateneu” din Bacău (iunie 1979) și editorial cu volumul de versuri „Viaţa în tablouri” (1984).
Este înhumat în cimitirul Mănăstirii Viforâta, judeţul Dâmboviţa.

2017: Simona Halep a devenit cea mai bună jucătoare de tenis din lume și prima din România clasată pe locul 1 în Clasamentul WTA. În august 2018, aflându-se pentru a 40-a săptămână în fotoliul de lider al clasamentului WTA, l-a egalat pe Ilie Năstase, primul lider din istoria ierarhiei tenisului profesionist masculin, în perioada 23 august 1973 – 2 iunie 1974.

Campioana română a câştigat, pe 9 iunie 2018, turneul de Mare Şlem de la Roland Garros, primul din cariera sa.

Aflată pentru a patra oară într-o finală de Grand Slam, a învins-o în ultimul act al Openului Franţei pe americana Sloane Stephens.

La data de 13 iulie 2019, jucătoarea română de tenis a câştigat al doilea titlu de Grand Slam, pe cel de la Wimbledon, unde a învins-o pe americana Serena Wiliams.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfantul Apostol Iacob al lui Alfeu

Sfântul Apostol Iacob al lui Alfeu

Sfântul Iacob a fost fratele Sfantului Apostol Matei, iar tatăl lor se numea Alfeu.

A fost unul dintre cei 12 Apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos și a propovaduit cuvântul Evangheliei în sudul Palestinei și în Egipt.

Tradiția spune ca Sfantul Iacob a murit rastignit pe cruce. A vestit Evanghelia in sudul Palestinei si in Egipt.

Datorita lucrarii sale, multi păgâni au crezut în Hristos, au fost construite biserici și au fost hirotoniți preoți și episcopi.

Sfântul Iacob al lui Alfeu a fost răstignit pe cruce de păgâni.

CITIŢI ŞI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/10/09/o-istorie-a-zilei-de-9-octombrie-video/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  8.  Istoria md.;
  9. istoriculzilei.blogspot.ro;
  10. info-sud-est.ro/constanta-veche-piata-ovidiu
  11. CreștinOrtodox.ro;
  12. Cinemagia.ro.

09/10/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

ZIUA DE 8 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


 

Ziua de 8 octombrie în istoria noastră

1207: Moare în timpul asedierii Salonicului,ţarul  Imperiului româno–bulgar Ioniţă Caloian, din dinastia Asăneştilor,ucis de cumanul Manastăr, unul dintre comandanţii săi.

Caloian a asediat în două rânduri Salonicul, însă de fiecare dată a eșuat în încercarea de cucerire a orașului, fie ca urmare fie a retragerii cavaleriei cumane aliate, fie a contraofensivei hotărâte a împăratului latin de Constantinopol, Henric I.

Цар Калоян, восъчна статуя / Tsar Kaloyan, wax statue | Greece travel,  Travel outfit, Kazakhstan travel

În 12o7, Ioniţă Caloian a încheiat o alianță antilatină cu Theodor I Laskaris, conducătorul Imperiului Bizantin de Niceea si pe parcursul aceluiași an, trupe ale lui Ioniță l-au atras într-o ambuscadă pe regele cruciat al Salonicului, Bonifaciu de Montferrat, în urma căreia, la 4 septembrie 1207, acesta și-a pierdut viața.

Căutând să profite de pe urma acestui eveniment, Caloian s-a îndreptat cu toate forțele sale către Salonic și a început asediul, însă a fost asasinat de către unul dintre comandanții cumani din armată, Monastăr, la începutul lunii octombrie.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este bulgarian-wallachian-empire.jpg

Anii în care Caloian a domnit, coincid cu o perioadă de creștere și ascensiune politică a statului bulgar, care și-a extins atât frontierele, cât și puterea și influența în Balcani.

1408: Prima atestare documentară a localității Cernăuți

1408 Atestare Cernăuți

Cernăuți, ca și alte târguri moldovenești, Iași, Bacău, Tighina, Tîrgu Neamț, Bîrlad, Dorohoi, au fost menționate la această dată într-un privilegiu comercial (hrisov) acordat de Alexandru cel Bun, domnitor al Moldovei (1400–1432), „sfetnicilor și orășenilor din târgul Liovului” și negustorilor din Galiția.

1434: Cea mai veche atestare scrisă a Curții domnești din Iași.

Imagini pentru Foto: Domnul Alexandru cel Bun

Foto: Alexandru cel Bun, domn al Moldovei, fragment frescă de la mănăstirea Suceviţa

Cercetarile arheologice au demonstrat insa ca asezarea exista inainte de vremea domnitorului Alexandru cel Bun.

Dat fiind faptul ca existau clădiri mai vechi (de exemplu presupusa Biserică armeană construită în 1395), se crede că oraşul este mult mai vechi, cel puţin cu câteva decenii înainte de această dată.

Curtea domneasca din Iasi era construita pe un promontoriu care îi asigura vizibilitatea de la distanta, îi punea în valoare tinuta maiestoasa. Imaginea ei domina intrarea principala în oras, la acele vremuri, care se facea dinspre sud, pe podul de peste Bahlui.

 Aceasta ocupa spaţiul pe care se află astăzi Palatul Culturii şi s-a extins în timpul lui Ştefan cel Mare ea facand  parte din sistemul de resedinte domnesti locuite ocazional de catre voievozii Moldovei si suita lor.

Abia dupa ce resedinta principala a Domniei s-a stabilit mai cu temei la Iasi, curtea de aici a dobândit mai multa importanta, acordându-i-se un statut privilegiat.

Potrivit cronicii lui Ioan Neculce, acest fapt s-a petrecut în a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu, pe la anul 1564, dar istoricii considera ca este vorba de un proces mult mai îndelungat.

Curtea Domnească a funcţionat o perioadă îndelungată de timp, din prima jumătate a secolului al XV-lea până la sfârşitul secolului al XIX-lea, perioadă în care însemnătatea administrativă şi politică a fortificaţiilor a fost completată de cea culturală, la Iaşi tipărindu-se cărţi şi documente de referinţă în istoria românilor.

Totusi, înfatisarea Curtii domnesti înainte de jumatatea secolului XVII, când a fost reamenajata de domnitorul Vasile Lupu, este greu de reconstituit. Numeroase incendii au afectat edificiile de piatra si caramida din incinta Curtii, de-a lungul secolelor.

Acestea au fost refacute cam dupa aceleasi forme traditionale (vernaculare), modelul fiind foarte asemanator cu palatul construit de Gheorghe Duca Voda la manastirea Cetatuia, de lânga Iasi. 

1595: După un bombardament de două zile, cetatea Tîrgovişte ocupată de turci  este recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase şi un corp de armată de italieni toscani.

1856: S-a născut  la Suceava, Dimitrie Dan, istoric (studii de istorie bisericească) şi folclorist (studii asupra folclorului minorităţilor din Bucovina), membru corespondent al Academiei Române din 1904 (d. 25 mai 1927, Cernăuți).

1856-1927 Dimitrie Dan-21

Încă din 1870 a fost membru al Societății literare a junimii române studioase din Suceava, printre conducătorii căreia s-a numărat. 

Odată cu implicarea sa în studierea trecutului istoric, a devenit membru al Comisiunii Centrale pentru întreținerea monumente lor de artă și istorie din Viena. A publicat în reviste de specialitate documente referitoare la monumente istorice sau familii românești de seamă din Bucovina: Documente și acte privitoare la istoria răzeșilor și mazililor din BucovinaDocumente privitoare la istoria Românilor din BucovinaInscripția de pe peatramormântală a Silioneștilor în mănăstirea SucevițaUn document românesc cu marele sigil. A scris monografii: Obiceiuri și credințe armene la naștere, nuntă și înmormântareRutenii din BucovinaPoezii populare adunate în comuna BâlcaDoine și hore din Bucovina, jurnale de călătorie: O plimbare În CeahlăuIsvorul și cataractul râului Suceava, dar și lucrări de istorie bisericească: Rolul preoțimii în menținerea Românismului de la robirea (1775) la desrobirea Bucovinei (1918)Un adaos la istoria Protestantismului în BucovinaMonofisitismul în biserica armeană.

1856: S-a născut la Roman, Petru Th.Missir, jurist, critic literar şi publicist, membru al „Junimii”. Era descendentul unei cunoscute familii armenesti; (m. 10 ianuarie 1929, Bucuresti).

Imagini pentru photo Petru Th.Missir

A făcut parte din „comisiunile pentru negocierea unei convenții de comerț cu Turcia” și a fost reprezentantul României la conferințele de drept internațional privat ținute la Haga în anii 1893, 1894, 1900 și 1904. Datorită activității sale la aceste conferințe a fost ales membru asociat al Institutului de Drept Internațional. În 1910, a fost vice-președinte al Senatului.

A fondat, alături de Nicolae Volenti și de Alexandru C. Cuza, săptămânalul junimist Era nouă (1889-1900), devenit din 1891 publicație apropiată de Partidul Constituțional, care grupa o dizidență conservator-junimistă condusă de Petre P. Carp și din care făceau parte Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi, grupare care s-a întors în 1900 la Partidului Conservator.

Missir a colaborat la Revista de drept și sociologie și a fost autorul a 17 cărți și broșuri, unele scrise în colaborare cu Constantin G. Dissescu sau Take Ionescu.

În 1926, a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

1857: Preşedintele Comitetului Unirii de la Bucureşti, Constantin A. Kretzulescu, deputat şi secretar în Divanul ad-hoc, prezintă Adunării ad-hoc din Valahia spre aprobare, o rezoluţie care cuprindea “doleanţele fundamentale” ale românilor.

Imagini pentru photo Constantin A.Kretzulescu
Harta Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei

Constantin A.Kretzulescu  

(n.1809 – d.1884) Harta Principatelor Unite

Aceasta continea  cereri asemănătoare Rezoluţiei moldovene prezentate de Mihail Kogălniceanu in 7 octombrie 1857 si  exprima “doleanţele fundamentale” ale românilor munteni, arătînd că ”dorinţa cea mai mare, cea mai generală, acea hotărîtă de toate generaţiile trecute, acea care este sufletul generaţiei actuale, acea care, împlinită, va fi fericirea generaţiilor viitoare, este UNIREA PRINCIPATELOR ÎNTR-UN SINGUR STAT, o unire care este firească, legiuită şi neapărată, pentru ca în Moldova şi Valahia suntem acelaşi popor, omogen, identic, ca nici unul altul, pentru că avem acelaşi început, acelaşi nume, aceeaşi limbă, aceeaşi religie, aceeaşi istorie, aceeaşi civilizaţie, aceeaşi instituţii, aceleaşi legi şi obiceiuri, acelaşi temeiuri şi aceleaşi speranţe, aceleaşi trebuinţe, aceeaşi hotare de păzit, aceleaşi dureri de trecut, acelaşi viitor asigurat şi în sfîrşit, aceeaşi misie de îndeplinit“.

Pe 9 octombrie 1857, la a doua zi după citire, rezoluţia lui C.A.Kretzulescu este adoptată în unanimitate.

Membru al Adunării Elective din Ţara Românească politicianul l-a  susţinut la domnie pe Alexandru Ioan Cuza, contribuind astfel la Unirea Principatelor Române.

1860 (8/20): Împăratul Austriei, Franz Joseph I, promulga actul organic cunoscut sub numele de „Diploma din octombrie”, care punea capăt sistemului absolutist şi deschidea o eră de guvernare constituţională („regimul liberal”, 1860-1867).

Potrivit prevederilor acestui act, Transilvania redevenea principat autonom, cu Guvern şi Dietă proprii, în cadrul Imperiului Habsburgic .

1878: Armata română victorioasă în Războiul de Independență, își face intrarea triumfală în București pe Podul Mogoșoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei.

File:Franz Mandy - Intoarcerea victorioasa in Bucuresti a armatei romane de pe frontul din Bulgaria.jpg

Arcul de Triumf din București în 1878 – fotografie de Franz Mandy (Wikipedia.ro).

1878(8/20)România obţinea la Congresul internaţional de la Berlin (1/13 iunie – 1/13 iulie 1878)(în urma războiului ruso-româno-turc de la 1877-1878), recunoaşterea   independenţei de stat şi revenirea între graniţele sale a Dobrogei (fără Cadrilater), cu Delta Dunării şi Insula Şerpilor.

 

 

1897: S-a înfiinţat Şcoala Militară de Maiştri de Marină. Prin Înaltul Decret nr. 3110, regele Carol I a aprobat şi  „Regulamentul de funcţionare al Şcolii de sub-mecanici şi sub-maeştri de marină”. Elevii școlii erau recrutați doar dintre fiii marinarilor din marina de război sau civilă și din fii de militari.

Foto: Primul local în care a funcționat școala
în perioada 1899 – 1902

În 1908, școala s-a mutat la Constanța.

În prezent, Şcoala Militară de Maiştri de Marină „Amiral Ion Murgescu” este o instituţie de învăţământ de nivel postliceal, cu misiunea de a pregăti personalul necesar Forţelor Navale.

1900: S-a născut la Bocșa, Caraș Severin, compozitorul și criticul muzical Zeno Octavian Vancea, muzicolog, dirijor de cor, pianist și profesor; (m. 1990, București).

1900-1990 Zeno Vancea-21

A studiat la Lugoj cu Ion Vidu și Iosif Willer, la Cluj cu Gheorghe Dima și Augustin Bena, apoi la Viena, la Neues Wiener Konservatorium cu Ernst Kanitz. Ulterior, a aderat la atonalismul și principiile promovate de cea de a doua școală vieneză (Arnold Schoenberg, Anton Webern și Alban Berg), principii care se vor regăsi, selectiv, în creația sa, fără a renunța complet la tradițiile școlii românești. În timpul șederii sale la Viena a activat și ca dirijor al corului Catedralei ortodoxe din Viena.

A predat contrapunct și istoria muzicii la Conservatorul din Târgu Mureș și la cel din Timișoara, a fost apoi director general al învățământului artistic din București, profesor la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, secretar apoi vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, a lucrat la Revista Muzica, al cărei redactor șef a fost.

A fost laureat al premiului „Gottfried von Herder” al Universității din Viena (1974). Dintre compozițiile sale se remarcă: Rapsodiile bănățene nr. 1 și nr. 2, Priculiciul (suită de balet), Tripticul: PeambulIntermezzoMarșCinci piese pentru orchestră de coardeProlog simfonicSonata pentru orgă și orchestră de coarde, muzică corală bisericească: Psalmul 127Liturghia pentru cor mixt pe melodii de strană din Banat.

1914: A decedat  Dimitrie A. Sturdza-Miclăuşanu,  istoric şi om politic liberal, fiul lui Mihail Sturdza; (n.10 martie 1833).

A fost numit hatman al miliției pământene și s-a căsătorit cu Catrina Sturdza, o rudă mai îndepărtată din ramura sturdzeștilor de la Bârlad. Au avut trei copii: Mihai, Grigore și Maria.

Educat la Academia Mihăileană, și-a continuat studiile în Germania, unde a luat parte la mișcările politice ale vremii. Ulterior, a devenit secretar particular al lui Alexandru Ioan Cuza.

După aceea, s-a întors împotriva lui Cuza, devenind membru în guvernul liberal al lui Ion Brătianu.

În 1899 a fost ales lider al partidului ca succesor al lui Ion Brătianu. În această calitate a fost ales de patru ori prim-ministru. Deși un om cu mare capacitate de muncă, era reprezentantul al celui mai strâmt naționalism și disprețuia tot ce era „străin”, făcând astfel foarte mult pentru a întârzia dezvoltarea politică și industrială a țării sale.

A fost membru şi preşedinte al Academiei Române.

1915 (8/21): A murit Virgil Oniţiu, prozator, publicist şi traducător căruia îi revine meritul de a fi înfiinţat Fondul „Coresi”, destinat să ajute profesorii în editarea manualelor.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1902 (n. 1864).

NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) îi dă moartea la data de 21 octombrie 1915.

 1916: S-a născut compozitorul Gheorghe Bazavan; (m. 1990).

 1917: S-a nascut in localitatea  Jorăști, jud. Galați,  Aurel Savin, teolog, jurist și activist al societății civile român, președintele YMCA România. A decedat 11 noiembrie 2007.

Din 1936 devine membru activ al Asociației Creștine a Tinerilor (ATC)– (Young Men’s Christian Association YMCA) din România si ulterior Secretar General al acestei asociații pană la venirea comuniștilor.

După desființarea ATC de către comuniști și confiscarea bunurilor de patrimoniu precum și a actelor organizației, Aurel Savin a fost sistematic hăituit și marginalizat fiind dat afară din orice loc de muncă. Abia în 1964 a reușit să se angajeze corist la Conservatorul “Ciprian Porumbescu” de unde s-a pensionat în 1974.

După revolutie, Aurel Savin a reînregistrat ATC ca persoană juridică și timp de 7 ani s-a luptat să recupereze bunurile confiscate și să refacă activitatea asociației.

în 1995, președintele Poloniei i-a acordat lui Aurel Savin “Crucea de cavaler al legiunii Polonia” pentru activitatea de la Timișul de Sus în tabăra ACT (YMCA) cînd în 1939, 600 de tineri polonezi au fost adăpostiți și salvați.

Aurel Savin a fost înhumat în cimitirul MănăstiriiCernica

 1919: S-a născut Ionel Budişteanu, violonist şi dirijor, interpret de muzică populară românească; (m. 1991).

S-a născut într-o familie de muzicanți renumiți, care și-a luat numele de Budișteanu de la denumirea comunei. Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică (1933–1936), și apoi la Conservatorul particular de muzică Pro Arte

1919-1991 Ionel Budișteanu-21

S-a dedicat muzicii populare. A fost violonist în orchestra lui Victor Predescu (care concerta la Radio România) și în cea a lui Petrică Moțoi, violonist-solist în Orchestra Ansamblului Banu Mărăcine, al Orchestrei de muzică populară „Barbu Lăutaru”, iar din 1953, dirijorul acesteia conducând orchestra în paralel cu Nicu Stănescu până în 1970.

Între 1970–1991 a fost dirijorul Orchestrei Rapsodia română din București, susținând turnee în numeroase țări ale lumii. A fost laureat al Premiului de Stat, clasa I (1950,1951), Artist emerit al R.P.R. (1957), Artist al Poporului (1962), distins cu Ordinul Muncii, clasa a III-a (1953), Ordinul Meritul Cultural, clasa a II-a (1966).

1923: S-a nascut  la Bucuresti, violonistul român Ion Voicu ; (d.24.02.1997).

Astăzi despre Ion Voicu

La 14 ani a dat examen de admitere la Academia Regală de Muzică, unde a intrat direct în anul V, reușind să absolve cursurile în doar trei ani. Primul său loc de muncă a fost cel de violonist în Orchestra Națională Radio, dirijată de celebrul dirijor olandez Willem Mengelberg.

George Enescu i-a oferit lecții gratuite. În cei 50 de ani de carieră, a susținut sute de concerte în întrega lume. Statul român i-a dat în folosință o vioară Stradivarius, fabricată în 1702, care aparținuse lui Joseph Joachim. A fost directorul Filarmonicii „George Enescu” din București timp de zece ani. A contribuit la crearea Orchestrei de Cameră în 1969, cunoscută în întreaga Europă și prezentă la cele mai importante festivaluri muzicale internaționale.

Artist de reputaţie mondiala, Ion Voicu a fost în perioada 1972-1982  director al Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti .

1927: S-a născut regizorul Harry Eliad, fost director al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti ; (m. 2012).

1929: S-a născut Alexandru Andriţoiu, poet, traducător, publicist şi scenarist; (m. 1996).

1929:S-a născut la Vașcău, Bihor , poetul și traducătorul Alexandru Andrițoiu; d.1 octombrie 1996, București.

1929-1996 Alexandru Andrițoiu-21

A debutat în presă la ziarul Lupta Ardealului din Cluj, și în presa culturală la Almanahul literar

După ce, în 1961, a absolvit Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”, a lucrat în redacțiile a diferite reviste, precum ContemporanulLuceafărulGazeta LiterarăViața militară, a fost redactor-șef al revistei Familia din Oradea timp de aproape 25 de ani, de la primul număr până în 1989.

Alexandru Andrițoiu a alcătuit antologii și a tradus din lirica rusă, maghiară, greacă, vietnameză, etc.

Din scrierile sale reținem: Constelația lireiVârful cu dorSimetriiEuritmiiVersuri.

1930 : A demisionat guvernul condus de Iuliu Maniu (2).

1930 Iuliu Maniu

A fost un cabinet național-țărănesc, prezidat de Iuliu Maniu (13 iunie–8 octombrie 1930). În timpul mandatului, Elena Lupescu a sosit în țară și s-au pus bazele camarilei regale; s-au accentuat divergențele politice dintre rege și Maniu în privința „ordinii constituționale”; în semn de protest, primul ministru a demisionat, invocând probleme de sănătate.

 1937: Era înființată printr-un decret-lege organizația sportivă şi paramilitară pentru tineret, „Străjerii țării” din România, continuatoare a tradiţiei corpului de „Cercetaşi” care-şi desfăşurase activitatea  între anii 1913 şi 1937.

Temeliile organizației Straja Țării au fost puse în 1934, a fost reorganizată la 24 ianuarie și apoi, la 8 octombrie 1937, la decizia regelui Carol al II-lea, cercetășia a fost transformată în Străjerie, care a devenit singura organizație națională (având și caracter obligatoriu) pentru copii și tineret (7–18 ani). Organizația a fost desființată în septembrie 1940.

1939: A murit , scriitorul român George Mihail Zamfirescu; (Domnişoara Nastasia”, “Idolul şi Ion Anapoda”, “Maidanul cu dragoste”, “Sfânta mare neruşinare”); (n.13.10.1898).

Imagini pentru George Mihail Zamfirescu;

1939: Inaugurarea oficială a postului „Radio Basarabia” de la Chişinău (azi în R. Moldova) prin transmiterea Sf. Liturghii de la Catedrala Mitropoliei din Iaşi. Radio Basarabia a fost primul studio regional al Societăţii Române de Radiodifuziune si a emis până în iunie 1940, când a venit ocupaţia sovietică. 

Radio Basarabia a funcționat doar 300 de zile. Postul a fost preluat de puterea sovietică,în iunie 1940, iar în 1941, odată cu retragerea Armatei Roșii din Basarabia, clădirea, emițătorul și antena au fost aruncate în aer.

Imagini cu  studioul Radio Basarabia

Foto: Clădirea Radio Basarabia, după dinamitarea ei  de sovietici

în timpul retragerii din 1941.

NOTĂ: Societatea Română de Radiodifuziune a relansat oficial Radio Chişinău în Republica Moldova pe 1 decembrie 2011, de Ziua Naţională a României.

SRR a preluat pachetul majoritar de acţiuni al postului Arena FM din Republica Moldova.

1944: Armata Română a început operaţiunile militare de pe teritoriul Ungariei; (8.10.1944 – 19.01.1945).

1954: A decedat la Bucuresti, Dimitrie D. Pompeiu, unul dintre creatorii şcolii matematice româneşti, membru al Academiei Române; (n. 22 septembrie 1873, Broscăuți, județul Botoșani).

 1959: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Constantin Baciu; (n. 1885).

1997: Aproape 90 de revolutionari, condusi de Dan Iosif, au intrat in greva foamei, in Piata Revolutiei din Bucuresti, pentru a protesta fata de proiectul de modificare a Legii 42/1990, inaintat de Guvern Parlamentului, pe 22 septembrie si care prevedea restrângerea drepturilor acordate luptatorilor din decembrie 1989.

1998: A murit la Bucureşti, compozitorul român de origine evreiască, Anatol Vieru, pedagog și teoretician al muzicii românești clasice a secolului al XX-lea; (n. 8 iunie 1926, Iaşi).

2008: A decedat  in localitatea Del Mar, California, George Emil Palade, medic şi biolog american de origine română, laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie şi medicină în 1974; (n. 19 noiembrie 1912, Iași).

A Man for All Seasons: Reflections on the Life and Legacy of George Palade

A  descoperit (1953) ribozomii (particule subcelulare care-i poartă numele), sediu al sintezei de proteine si a efectuat cercetări în domeniul organizării structurale şi funcţionale a celulei.

A primit Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1974, împreună cu belgianul Albert Claude şi cu americanul de origine belgiană Christian René de Duve

A fost membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1975) (n. 1912).

NOTĂ: În România se organizează în semn de omagiu pentru savantul George Emil Palade, la 19 noiembrie (ziua sa de naştere), „Ziua Cercetătorului şi Proiectantului din România”.

2009: Premiul Nobel pentru literatură pe anul 2009 a fost atribuit scriitoarei germane Herta Muller, ale cărei scrieri prezintă viaţa sub dictatura comunistă în România.

Herta Müller receiving her Nobel Prize from His Majesty King Carl XVI Gustaf of Sweden at the Stockholm Concert Hall, 10 December 2009. Copyright © The Nobel Foundation 2009 Photo: Frida Westhol (preluat de pe nobelprize.org)

Herta Müller (n. 17 august 1953, în localitatea  Nițchidorf, fosta Regiune Timișoara, actualul județul Timiș), este o scriitoare de origine şvabă din Banatul românesc, care scrie în limbile  germană și română. 

2012: A murit Aureliu Busuioc, scriitor, ziarist şi dramaturg din R. Moldova; S-a născut pe 26 octombrie 1928 în satul Codreanca, din județul interbelic Orhei.

A urmat liceul „T. Boga” din Timișoara. A învățat și la Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni din Sibiu, pe care a abandonat-o în timpul examenelor finale pentru a fi „repatriat”.

Revine în Moldova în 1949si studiază la Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău.

A fost șef de sector la ziarul oficial al comunistilor din RSS Moldoveneasca, „Moldova socialistă”, redactor- șef adjunct la revista „Chipăruș”, redactor-șef la ziarul „Tinerimea Moldovei”, consultant literar, iar în 1977-1987 secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova. 

Romanul său „Singur în fața dragostei” (1966) a fost ecranizat la Moldova-film. A fost de asemenea autor al mai multor scenarii de film.

2013: A incetat din viata  graficianul, desenatorul, gravorul şi ilustratorul de carte Ion Panaitescu; (n. 1936).

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 3e889-ionpanaitescu.jpg

Lucrările sale de gravură și grafică de șevalet au fost premiate în România, Italia, Franța și Polonia.

A făcut parte din colectivul de artiști ai  Atelierului de Gravură din București, locul de referință al gravurii românești în perioada anilor ’70 și ’80.

A absolvit in 1969 institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu” si in anul urmator a devenit membru al Uniunii artiștilor plastici din România.

A avut expoziții personale la Turda (1976), București (1978, 1986, 1989, 1996, 2000, 2002), Mogoșoaia (2003), Bacău (1997), Roma (1974, 1988), Copenhaga (1983), Veneția (2001).

A participat la saloanele de carte ilustrată de la München, Leipzig, Bratislava, Brno și la cele mai importante expoziții naționale și internaționale de grafică, gravură, desen și ilustrație de carte în peste 30 de orașe de pe patru continente.

2019: A murit la Bruxelles-Ville, Regiunea Capitalei Bruxelles,în Belgia, pianistul, profesorul și compozitorul Corneliu Gheorghiu; (n.14 septembrie 1924, Botoșani).

Corneliu GHEORGHIU, "copilul-minune" din interbelicul botoșănean: "Orașul  meu natal a fost totdeauna cu mine, în sufletul meu!", Știri Botoșani, -  Stiri.Botosani.Ro

Căsătorit cu muziciana Florica Gheorghiu, cu care s-a stabilit în Belgia din 1978, Corneliu Gheorghiu și-a continuat cariera. S-a consacrat de asemenea compoziției, publicând primele două volume de lucrări, „Rezonanțe Sonore” și „Meleagurile dorului” care au apărut la Editura Grafoart, ce a publicat și cartea sa „Despre pianistică”.

Împreună cu fiica sa, Corneliu Gheorghiu a creat la Bruxelles Fondul Fortuna, în memoria soției sale.

Acest fond ajută, sub egida Fondation Roi Baudouin, tineri muzicieni la început de carieră.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfânta Pelaghia

Sfanta Pelaghia

Sfânta Pelaghia a trăit in secolul al V lea. A fost inzestrată de Dumnezeu cu o frumusețe trupească nemaivazută.

Înainte de a se converti la creștinism, se numea Margareta și își folosea frumusețea spre desfrânare.

Trecând pe lângă biserica în care predica episcopul Non, s-a oprit sa-i asculte predica, iar cuvintele acestuia au facut-o să-și schimbe radical viața. A primit botezul după care s-a retras într-o chilie pe Muntele Maslinilor.

După trei ani a fost cercetata de Iacov, diaconul episcopului Non, care, când a revenit după trei zile, a aflat-o moartă.

I-a îngropat trupul cu cinste.

Astfel, datorită pocăinței saledesfrânata de mai înainte, a fost iertată de noianul păcatelor.

CITIŢI ŞI :

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  8.  Istoria md.;
  9. istoriculzilei.blogspot.ro;
  10. CreștinOrtodox.ro;
  11. Cinemagia.ro.

08/10/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 5 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 5 octombrie în istoria noastră

1455: Sultanul otoman Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, îi adresează domnului Moldovei,  Petru al III-lea Aron, un ultimatum prin care îi cere plata unui tribut (haraci) anual de 2 000 de  galbeni în termen de trei luni de zile. În schimbul păcii din partea turcilor, Petru Aron a acceptat în 1456 să plătească acest tribut.

Petru al III-lea Aron, domn al Moldovei

Domnul Moldovei, Petru al III-lea Aron,era fiul natural al voievodului Alexandru cel Bun, mama sa nefiind cunoscută.

A avut trei domnii în Moldova: octombrie 1451 – februarie 1452; august 1454 – februarie 1455; mai 1455 – aprilie 1457 si a fost răsturnat de la putere de Ştefan cel Mare, fiul lui Bogdan al II-lea, care l-a învins în două lupte în aprilie 1457.

Petru Aron s-a refugiat în Polonia, apoi în secuime, fapt care  provoacă ostilităţi intre Ştefan cel Mare şi Matei Corvin.

După lupta de la Baia din 1467, când Ştefan cel Mare îl învinge pe Matei Corvin, Petru Aron este prins de Ştefan cel Mare şi executat (probabil în 1469).

1602 : Marele vornic moldovean Nestor Ureche, tatăl marelui cronicar Grigore Ureche, a încheiat construirea Mănăstirii Secu aflată pe locul unei mici sihăstrii, numita atunci „Schitul lui Zosima”.

Ținutul Neamțului, în imagini cartofilice vechi (XII). Mănăstirea Secu,  locul confruntării dintre turci și greci la 1821 | Radio Mplus

Manastirea Secu este una dintre vechile vetre monahale ortodoxe din judetul Neamt. Aflata intre localitatile nemțene Vanatori si Pipirig, mănăstirea a fost construita in anul 1602, de catre marele vornic Nestor Ureche, tatăl marelui cronicar Grigore Ureche, împreună cu soția sa Mitrofana, pe locul unei mici sihăstrii datând de pe la 1500, numita „Schitul lui Zosima” unde un grup de sihaștri vor intemeia mai apoi, in anul 1530, sub conducerea ieroschimonahului Zosima, călugar de la Manastirea Neamt, schitul cu acelasi nume, „Schitul lui Zosima”.

Domnitorul Petru Rares (1527-1546) a cladit biserica Schitului Zosima pe locul actualei biserici a cimitirului manastirii. Schitul a fost ingradit cu zid de piatra in anul 1550, de catre doamna Elena, sotia voievodului, si de fiii sai.

Din acest zid se mai pastreaza astazi o mica parte, la intrarea in manastire, in dreptul actualei biserici a cimitirului, unde, in urma cu cinci secole, fusese poarta de intrare in schit si clopotnita acestuia.In vremea voievozilor Alexandru Lapusneanu (1552-1561; 1564-1568), Petru Schiopu (1574-1579; 1581-1591) si Aron Tiranul (1591-1595), schitul lui Zosima mai primeste cateva danii spre folosinta si intretinerea calugarilor sihastri din aceste locuri.

Astfel, spre sfârșitul secolului al XVI-lea, schitul lui Zosima cunoaste o dezvoltare deosebita, mai ales din punct de vedere economic.

Nestor Ureche ajunsese în rândurile celor dintai boieri ai Moldovei, sub domnia lui Ieremia Movila, prin bogăția casei sale, către care se indreptau veniturile a peste saptezeci de sate, dar si prin istetimea minții. El avea demnitatea de „mare vornic”, fiind judecatorul principal al tarii si „mai marele curții domnești”.

Marele boier a inzestrat aceasta ctitorie cu odoare, cărți și moșii, asa cum erau înzestrate toate manastirile domnesti în vremea voievodului Ieremia Movila. Pe atunci in scaunul Mitropoliei Moldovei era Gheorghe Movila, fratele voievodului, egumen la Manastirea Secu fiind ieroschimonahul Dosoftei.

Mănăstirea Secu este o mănăstire de piatră, în formă de cetate dreptunghiulară, cu biserica mare în mijlocul zidurilor, cu hramul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul.

Pisania originală, așezată pe peretele de sud al bisericii mari, scrisă în limba slavonă, mărturisește următoarele: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, cu rugăciunile Preacuratei Născatoare de Dumnezeu și cu ale Sfântului Ioan Înaintemergătorul și cu ale tuturor sfinților […] s-au făcut acest locaș dumnezeiesc și s-au zidit spre lauda lui Dumnezeu celui Inalt […] de smeritul și mult greșitul și nevrednicul rob al Stăpanului Hristos, Nestor Ureche, Marele Vornic al Țării de Jos și de Doamna lui Mitrofana și de copiii lui: Vasile și Grigore și de alți de Dumnezeu dăruiți copii ai lor […] Și s-au început a se zidi la anul 7110 (1602), iunie 7, și s-a ispravit în același an, octombrie 5

1830: A încetat din viaţă cărturarul şi memorialistul Constantin (Dinicu) Golescu, descendent dintr-o veche familie de boieri munteni.

240 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI DINICU GOLESCU – ACASA | Semnalul Oltului,  Râmnicului si Argesului

Era cel de al patrulea copil al banului Radu Golescu şi al Zoiţei, fiica clucerului Constantin Florescu. Vlăstar al uneia din vechile familii boiereşti din Ţara Românească, a primit, ca şi fratele său, Iordache Golescu, o educaţie îngrijită, acasă şi la Academia grecească din Bucureşti.

A participat la înfiinţarea unei societăţi literare secrete la Braşov, iar în 1825 în timpul călătoriei sale prin Europa a fost iniţiat în francmasonerie într-o lojă masonică din Elveţia; în acelaşi an, revenit din călătorie, începe să participe la lucrările unei loji bucureştene.

A fost ispravnic, vel agă, hatman, si din 1821, mare logofăt al Ţării de Jos.

A iniţiat impreuna cu  alţi români patrioti  la Braşov în  anul 1822, o Societate literară care depăşea sfera preocuparilor culturale.

 In 1826, a înfiinţat pe moşia sa din Goleşti, o şcoală în care tinerii puteau învăţa gratuit, indiferent de categoria socială din care făceau parte. 

A fost printre întemeietorii Societăţii Literare din 1827, la Bucureşti, a contribuit activ la apariţia primului ziar în limba română, “Curierul românesc” şi a subvenţionat apariţia primei gazete în limba română editată în străinătate, Familia Lipschii(1827).

Dintre scrierile sale, cea mai importantă este „Însemnare a călătoriei mele”, Constantin Radovici din Goleşti, făcută în anul 1824, 1825, 1826, tipărită la Buda în 1826.

Este primul jurnal călătorie tipărit din literatura română.Notele sale de drum cuprind referiri critice la starea de înapoiere socială şi culturală a Ţării Româneşti. Sub raportul limbii literare, lucrarea lui Golescu oglindeşte trecerea de la limba română literară veche la limba română literară modernă.

Dinicu Golescu este tatăl celor patru „fraţi Goleşti” (Ştefan, Nicolae, Alexandru şi Radu) care au avut un rol important în desfăşurarea Revoluţiei de la 1848 şi a celorlalte mari evenimente politice din istoria românească a secolului al XIX-lea.

1841 (5/17): S-a născut la Focșani, Vrancea, maiorul erou al Războiului de independenţă căzut la 30 august/11 septembrie 1877 în timpul asaltului redutei Griviţa 2, în fruntea batalionului I din Regimentul 10 dorobanți pe care-l comanda .

Portrete de eroi - maiorul George Sontu

Foto: Maiorul erou Gheorghe Şonţu 

La 18 ani a intrat în Școala Militară de ofițeri din București. După absolvire, a fost repartizat sublocotenent în Regimentul 5 Infanterie aflat cu subunitățile sale la Brăila și Galați. 

În 1864 a fost înaintat la gradul de locotenent, în 1867 la cel de căpitan, iar în 1874 la gradul de maior și mutat la Regimentul 6 Dorobanți Focșani, unde îndeplinea funcția de comandant de batalion. În ziua de 30 august/11 septembrie 1877, maiorul George Șonțu se afla în fruntea batalionului său din Divizia 3, care a deschis atacul și a întreprins primele acțiuni ofensive de cucerire a redutei Grivița – operațiuni soldate cu numeroase pierderi de vieți omenești. Printre cei căzuți la datorie pe câmpul de onoare în acele lupte crâncene s-a numărat și bravul ofițer Gheorghe Șonțu.

1847: S-a născut la Alexandria, județul Teleorman, Anghel Demetriescu, istoric, scriitor şi critic literar, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1902;  (d. 18 iulie 1903, Karlovy Vary).

Anghel Demetriescu - biografia lui Anghel Demetriescu referate

A urmat Facultatea de Litere din București, lucrând ca pedagog la Școala Macedo-Română, pentru a se întreține. Deși a terminat cursurile facultății, nu a trecut examenul de licență, după cum nu trecuse nici examenul de bacalaureat, după terminarea liceului.

În 1869 a obținut prin concurs catedra de Istorie și Geografie la cursul inferior al Liceului Sfântul Sava din București, mai târziu și de director al internatului liceului, avându-i elevi pe Take Ionescu și Barbu Ștefănescu Delavrancea.

În 1878 a obținut de la Ministerul Cultelor o bursă de studii de Filologie și Istorie la Berlin (1878–1881). A concurat, fără succes, cu Gr. Tocilescu la catedra de Istorie antică a Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. A fost în continuare profesor la Sfântul Sava și la Seminarul „Nifon”, profesor la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității București și a întocmit, la cererea ministrului Spiru Haret, un raport pe baza căruia s-au înființat primele biblioteci populare (1898).

A colaborat la Foaia Societății pentru cultura poporului românTranzacțiuni literare și științificeRevista contimporană (din al cărei comitet de redacție a făcut parte), România liberăConservatorulRevista literarăNațiuneaEpoca literarăConvorbiri literare. În Literatura și arta română a publicat temeinice studii de estetică literară. A redactat sau tradus manuale școlare: Primele elemente de gramatica ellenăVersiuni și teme asupra elementelor de grammatică ellenăElemente de geografieConvorbiri asupra istoriei naturale (în colaborare cu Șt. Michailescu); a tradus, din încredințarea Academiei Române, Istoria romană de la Nerone până la Alexandru Sever de Dio Cassius.

1850: S-a născut la Oșești, Vaslui  Grigore Cerchez, inginer şi arhitect, susţinător al curentului de afirmare a specificului naţional în arhitectură; (m. 14 mai 1927, la București).

A urmat cursurile la École Centrale des Arts et Manufactures de la Paris. A fost unul dintre adepții și susținătorii curentului neoromânesc, inițiat de către un alt arhitect de renume, Ion Mincu la sfârșitul secolului XIX, după obținerea independenței României, vizând redescoperirea specificității stilului tradițional românesc în arhitectura modernă. 

1850-1927 Grigore Cerchez-21

De factură cultă, dar având drept referință forma tradițională, neoromânismul era și o expresie a nevoii de cristalizare a unei culturi naționale cu o identitate puternică. În perioada 1876–1879 a fost inginer șef al orașului București, iar între aprilie–mai 1886 și 1 august 1886–21 noiembrie 1886, primar interimar al Bucureștiului.

Prima sa construcție în stil neoromânesc s-a ridicat la Brăila: filiala Băncii Naționale a României (1886), urmată de clădirea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” (1904–1908), sediul Teatrului de Comedie de pe Calea Victoriei (Odeon, 1911). A participat la proiectarea palatului Academiei de Studii Economice din București, a conceput o aripă a palatului Cotroceni, o serie de locuințe ale unor personalități de renume: Casa Dr. Herescu de pe Bulevardul Dacia, Casa Niculescu-Dorobanțu (nu mai există astăzi, a fost bombardată în 1944), Casa Lahovary de pe Strada Orlando, Casa Dissescu de pe Calea Victoriei și Casa Balotescu din Râmnicu Vâlcea.

1857: S-a născut (5/18 octombrie), Maica Smara – pseudonim pentru Smaranda Gheorghiu, scriitoare, publicistă si militanta a miscarii feministe din România, prima românca reprezentanta a României la congrese internationale;  (d. 26 ianuarie 1944).

Smaranda Gheorghiu, Foto: roxanaelenaf.wordpress.com

A fost o nepoată a scriitorului Grigore Alexandrescu si este cunoscută și sub numele de Maica Smara, primit de la Veronica Micle.

Din versurile sale pentru copii, unele au intrat chiar în tradiția orală, precum “Vine vine primăvara / Se așterne-n toată țara / Floricele pe câmpii / Hai să le-adunăm copii”…)

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de  Mihai Eminescu  și a fost prietenă cu iubita acestuia, Veronica Micle.

Ca scriitoare, a colaborat la cele mai importante ziare și reviste ale vremii, între care ConvorbiriliterareFântâna BlanduzieiLiteratorulTribunaUniversul, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ca om de cultură, a participat ca membră a unor organizații culturale, atât din România, cât și din străinătate, ca Dante AlighieriStoria et Arte di RomaAlianțaUniversală a Femeilor, fiind prima româncă reprezentantă a României la congrese internaționale. 

A scris cărți și a ținut conferințe pentru a relata impresii din aceste călătorii: Schițe si amintiri din ItaliaDe la București la Capul NordSchițe și amintiri din CehoslovaciaO româncă spre Polul Nord. A scris beletristică: Din pana suferințeiVeronica MicleCorbul cu pene de aurȚara meaSimfonii din trecutRănile noastre socialeInteligența Femeii. Nepoata poetului Grigore Alexandrescu spunea despre școală că este „o neîntreruptă ucenicie, care îți răpește timp, energie, jertfă, oferindu-ți în schimb sentimentul datoriei împlinite.

1864: A fost înființată printr-un decret dat de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în urma unor demersuri făcute de pictorii Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu, Școala Națională de Arte Frumoase din București.

1864 Școala Națională De Arte Frumoase (clădirea Monetăriei)-21

Primul ei director a fost pictorul Theodor Aman. Școala a funcționat cu secțiile: Pictură, Sculptură, Gravură, Arhitectură, Desen linear, Estetică, Istorie și Perspectivă, în clădirea Monetăriei Statului pâna în 1912, când aceasta a fost demolată. A purtat acest nume între 1864–1931, de-a lungul timpului, având diferite nume oficiale, ca Academia de Belle-Arte, Școala Superioară de Arte din București, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Academia de Arte și, în final, Universitatea Națională de Arte București.

1865 (5/12): S-a născut la Focșani, juristul Ştefan Gh. Longinescu, specialist al vechiului drept românesc; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (m. 1931, București).

1865-1931 Ştefan Gh. Longinescu-21

A absolvit Facultatea de Drept a Universității ieșene, luând licența în Știinte Juridice. A practicat avocatura, a fost judecător de ocol, supleant la tribunal, judecător de instrucție la Galați și chimist în Laboratorul lui Petru Poni. De asemenea a studiat Matematicile superioare cu profesorul Climescu, apoi cu Melik și Țoni, studiu care, mai târziu i-a stârnit interesul pentru Logica judiciară și Arhitectura dreptului. În 1895, prin concurs, s-a specializat în Germania, un an mai târziu obținând la Berlin doctoratul în Științe Juridice. După o perioadă profesor de Drept la Iași, a ocupat Catedra de Drept roman a Facultății de Drept din București, asigurând, din 1908, și cursul de Istoria dreptului românesc. Din operele sale: Istoria dreptului românesc din vremile cele mai vechi până azi (prima lucrare de acest gen din literatura noastră de specialitate), Elemente de drept roman (9 vol.), Pravila lui Vasile LupuPravila Moldovei din vremea lui Vasile LupuAșezământul de legătură al lui Mihai ViteazulMedicina legală în legile vechi româneștiPravila lui Alexandru cel Bun.

1881: S-a născut Barbu Lăzăreanu (Baruch Lazarovici), istoric literar, poet, bibliograf şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948, director al Bibliotecii Academiei (1948-1957); (m. 1957).

1882: S-a născut Emanoil Hagi-Mosco, istoric şi publicist cu contribuţii în domeniul heraldicii româneşti,  membru fondator al Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române; (m. 1976).

 1886: S-a născut Victor Anastasiu, medic şi psihofiziolog, autorul  unor importante contribuţii originale la dezvoltarea medicinii aeronautice.

A înfiinţat, în 1920, Centrul de medicină aeronautică, unul dintre primele de acest gen din lume; (m. 1972).

1897: Apare la Bucureşti, „Albina„, revista enciclopedica saptamânală destinată culturalizării poporului, condusă de un comitet director format din P.Garboviceanu, C.Radulescu- Motru, I.Otescu, C.Adamescu s.a.; (1897-1916; 1922-1928; 1933-1937).

Imagini pentru Bucureşti, "Albina", revista enciclopedica photos

A apărut săptămânal, cu întreruperi, până în 1945, iar prin costul redus și conținut, putea fi la îndemâna populației rurale.

1902: S-a născut in localitatea Salcia, județul Teleorman, Zaharia Stancu,  prozator, poet şi ziarist român.

Antidot la uitare - Zaharia Stancu - YouTube

Cartea sa “Desculţ”este tradus în 24 de limbi, fiind până în 1988 cel mai tradus roman românesc din toate timpurile, printre altele existând o traducere şi în limba japoneză.

A decedat in ziua de 5 decembrie 1974, la București.

Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-1999), dă ca dată a naşterii  sale ziua de 7 octombrie 1902.

1913: S-a născut muzicologul și profesorul Ovidiu Varga, fost director al Direcţiei muzicale a Radiodifuziunii Române (1951-1968); (m. 1993).

1918:  Declaraţia de independenţă a Transilvaniei, adoptată de Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania în şedinţa din 29 septembrie de la Oradea, este citită în plenul  Parlamentului Ungariei, la Budapesta, de dr. Alexandru Vaida-Voievod; (5/18 octombrie 1918).

Cum a ajuns Alexandru Vaida Voevod întâiul premier al României Mari, în  locul lui Iuliu Maniu

Foto: Alexandru Vaida-Voevod
Depunerea declaratiei a urmat mai multor actiuni ale  fruntașilor politici ai  românilor, prin care s-a incercat dobandirea independentei.

La sfarsitul lunii septembrie, Comitetul executiv al Partidului National Român a adoptat o declarație care proclama “independenta natiunii romane”.

In aceasta Declarație, românii ardeleni isi afirmau dreptul inalienabil la o viata nationala independenta.

 Cu o zi inainte ca Alexandru Vaida, unul dintre conducatorii Partidului National Român din Transilvania si apoi al Partidului National-Taranesc Român, sa dea citirii actul,  imparatul  Carol I a lansat manifestul “Catre poparele mele credincioase”,  in incercarea de a salva monarhia de la dezintegrare, propunand  ca solutie, federalizarea Austro-Ungariei, dar solutia sa nu a fost luata in seama.

Ulterior acestui eveniment, s-a format Consiliul National Român Central cu sediul la Arad care a devenit organul central al luptei românilor pentru unire.

 1929: S-a născut Ion Dodu Bălan, critic și istoric literar, folclorist, poet, prozator, publicist și profesor universitar.

A MURIT Ion DODU BĂLAN – Evenimentul Zilei

S-a îngrijit, aproape o jumătate de veac, de editarea operei lui Octavian Goga (m. 2018).

1929: S-a născut la București, Catinca Ralea, traducătoare din literaturile americana, engleza si franceza, regizoare de film, actriță și realizatoare de emisiuni radio-tv din România; (d. 19 ianuarie 1981, București).

Imagini pentru catinca ralea

Catinca Ralea a fost o femeie extraordinara, o personalitate culturală remarcabilă, una dintre prezențele distincte ale micului ecran, om de rafinata cultura, traducator si jurnalist, „profesionistă a întrebarii”, cum a fost apreciata pentru finețea, eleganța si ineditul cu care îsi croia interviurile.

Era fiica lui Mihai Ralea (eseist, filosof, psiholog, sociolog, diplomat, om politic de stânga, profesor la Universitatea din Iași, membru al Academiei Române, director al revistei „Viața românească” (din 1933) și soția cunoscutului actor Emanoil Petruț.

A condus secția de limbă engleză la Radio România mai mulți ani, intervievându-i, printre alții, pe Saul Bellow, William Saroyan, Alvin Toffler, Iris Murdoch, Yehudi Menuhin, Arthur Rubinstein, Henry Moore, Margaret Thatcher, Edward Kennedy, Barbara Walters, Christiaan Barnard.

1930: În contextul crizei economice (1929-1933), dar și al reluării planurilor Germaniei de dominare a Europei centrale, în țările din Balcani s-a pus în discuție realizarea unui pact regional.

1930 Ștefan Cicio-pop. Portret De Carol Wolf-21

In acest spirit, incepe prima Conferinţă Balcanică, reuniune cu caracter neguvernamental la care au participat delegații din România, Iugoslavia, Bulgaria, Albania, Grecia și Turcia.  Conferinţa a avut loc la Atena şi a durat pană pe 12 octombrie. Delegația română a fost condusă de Ștefan Cicio-Pop (foto), președinte al Adunării Deputaților (1928-1931; 1932-1933). Delegaţii au convenit sa încheie un pact balcanic.

Lucrările s-au desfășurat pe șase comisii: organizatorică, politică (președinte: V.V. Pella), intelectuală, economică, comunicații și politică socială.

La această conferință a fost stabilită respectarea principiului egalității tuturor statelor și apropierea în toate domeniile. Un rezultat pozitiv a fost grăbirea tratativelor greco-turce, finalizate cu acordul semnat la Ankara, la 30 octombrie 1930.

1931: S-a născut Aurel Manolache, compozitor de muzică uşoară şi de teatru, dirijor, fondatorul Teatrului „Fantasio” din Constanţa, al cărui director a fost timp de mai mulţi ani.

Imagini pentru manolache, compozitor photos

A iniţiat în 2001  Festivalul Mamaia Copiilor,  împreună cu compozitorul Dumitru Lupu, directorul artistic al evenimentului; (m. 2010).

1937: A avut loc, la București, deschiderea solemnă a Jocurilor Balcanice de atletism, desfășurate pentru prima dată în România. Cu ocazia acestui eveniment, sculptorul Constantin Baraschi a realizat lucrarea „Aruncătorul de lance” (5/12).

1938: A murit Demostene Russo, istoric (specialist în bizantinologie) şi filolog (elenist, cu preocupări în domeniul literaturii române vechi).

S-a consacrat îndeosebi studierii relaţiilor româno-greceşti şi a influenţei elene în România.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1869, în Grecia).

1940: În România  a fost  suspendată  Constituţia din  27 Februarie 1938. februarie 1938 si regele Carol al II-lea cedează generalului Ion Antonescu principalele prerogative cu care era investit pentru conducerea ţării.

1942: S-a nascut in localitatea Cheud, județul interbelic Sălaj, cântăreața de muzică populară Angela Buciu.

Interpreta de muzică tradiţională Angela Buciu: „Este cazul să ne dăm jos  vălul minciunii de pe faţă şi să privim viaţa cu ochii minţii” –  Evenimentul Zilei

A urmat cursurile Facultăţii de Filologie, Institutul Pedagogic din Baia Mare, absolvite în anul 1972 şi pe cele ale Facultăţii de Filologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, absolvite în anul 1981.

S-a ocupat de tradiţiile populare, culegând folclor, datini, obiceiuri tradiţionale, cercetând costumele populare din zona Maramureş, dar şi din alte zone etnografice ale ţării.

În anul 2004 a fost aleasă deputat în Parlamentul României.

A efectuat numeroase turnee în ţară şi în străinătate, ca solistă de muzică populară. Face parte din Ansamblul Naţional „Transilvania” din Baia Mare. Este membră a Academiei Artelor Tradiţionale.

Premii obţinute:

medalia de bronz la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Sofia
Ordinul „Meritul Cultural”, clasa a V-a
Ordinul „Meritul Cultural”, clasa a II-a
laureată a Festivalului Naţional al Educaţiei şi Culturii, etapele republicane din 1981, 1983, 1985
premiul Fundaţiei „Ethnos”, 1995
premiul „SADCO 2000”, secţiunea Muzică Tradiţională şi activitate artistică

Opera Angelei Buciu cuprinde cca 120 înregistrări muzicale, pe 15 discuri Electrecord, casete şi CD-uri

A primit la 29 noiembrie 2002 Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală” si  la 7 februarie 2004 și Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D – „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului.”

 1942: La Opera Română din Bucureşti a avut loc premiera baletului „Demoazela Măriuţa”, de Mihail Jora (pe un scenariu semnat de Aprilian Medianu, după romanul „Din vremea lui Căpitan Costache”, de Alexandru Antemireanu).

 1945: S-a născut criticul,teoreticianul literar şi publicistul Alexandru  Călinescu.

1949: S-a născut cineastul Dumitru Călugăru, realizator a  peste o sută de filme de scurt metraj şi documentare.

Imagini pentru Dumitru Călugăru,photos

A infiintat in urma cu aproximativ 35 de ani Cineclubul „Constantin Brancusi”, deseori interpretand rolul sculptorului gorjean. „Nea Mitica” a fost iubit in mod deosebit de catre copiii pentru care ani de-a randul l-a intruchipat pe Mos Craciun. Dumitru Calugaru a fost colaborator al Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”.

A decedat in data de 1 decembrie 2012.

1949: S-au stabilit relaţii  diplomatice la rang de ambasadă, între România şi Republica Populară Chineză.

Primele contacte oficiale româno-chineze au avut loc la Paris, în anul 1880, între Mihail Kogălniceanu şi reprezentantul Chinei în capitala Franţei.

La 18 octombrie 1939, s-au stabilit relaţii diplomatice între România şi Republica China. Acestea au fost întrerupte la 10 iulie 1941, ca urmare a recunoaşterii de către guvernul român a guvernului de la Nanjing, format din elemente pro-japoneze.

România a fost a treia ţară care a recunoscut Republica Populară Chineză , după U.R.S.S. (3 octombrie) și Bulgaria (4 octombrie). Primii ambasadori au fost acreditați în martie 1950.

1950: S-a născut la Bucuresti, Doina Uricariu, poetă, editor şi eseistă.

A publicat nouă volume de versuri din anul 1976 până în prezent, inclusiv o antologie de autor în 1998. Volumele sale au primit numeroase premii ale Uniunii Scriitorilor din România și Republica Moldova.

Imagini pentru Doina Uricariu,photos

De asemenea, a publicat studii de critică literară, precumApocrife despre Emil Botta, Ecorșeuri, studii critice despre Emil Botta, Dominic Stanca, Jeni Acterian și lirica paradoxistă a lui Florentin Smarandache (1998), la Editura Eminescu.

După 1990, devine președinte al grupului editorial Du Style/Universalia Group.

Este membră a mai multe organizații ale scriitorilor, naționale și internaționale, PEN Club, Societatea Culturală Europeană și a Uniunii Scriitorilor din România si președintele unei fundații de caritate, Fundația Universalia din București.

A fost numita director al Institutului Cultural Român (ICR) din New York in 2012.

1956: Tribunalul Militar Bucureşti l-a condamnat la 7 ani de închisoare corecţională, sub acuzaţia de a fi redactat si multiplicat manifeste anticomuniste, pe scriitorul Nicolae Balotă. Fusese arestat la 3 ianuarie, în acelasi an.

Nicolae Balotă: certitudinea unei opere, dilemele unei vieţi - Contemporanul

Foto: Nicolae Balotă (n. 26 ianuarie 1925, Cluj – d. 20 august 2014, Nice) a fost un eseist, critic, istoric și teoretician literar român.

A fost licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (1947) si sustine o teza de doctorat în literatură universală și comparată la Universitatea clujeană.

Devine asistent universitar la Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj (1946-1949), apoi cercetător la Filiala din Cluj a Academiei Române (1950-1954).

Prima oară este arestat în 1948, pe când era proaspăt asistent. Este judecat și condamnat pentru deținere și răspândire de material subversiv descoperit în urma unei percheziții la domiciliu, care consta din cărțile de literatură, istorie, filosofie și politică din biblioteca proprie.

Eliberat din închisoare în 1949, el este demis din funcția didactică de la universitate, ca fost deținut politic.

După 5 ani de șomaj, cu angajări temporare (între care, câteva săptămâni, învățător la un preventoriu TBC pentru copii), este din nou arestat în noaptea de 2 spre 3 ianuarie 1956 din cauza scrierii unui memoriu cuprinzând un rechizitoriu al încălcării libertăților democratice și religioase de către regimul comunist.

Urmează 7 ani de detenție in diverse inchisori comuniste, precum și doi de domiciliu obligatoriu la Lățești. Este eliberat în 1963 în schimbul unui acord de colaborare ca agent informator al Securității.

Timp de 24 de ani, pânǎ la plecarea din țarǎ ca refugiat politic, va colabora în mod asiduu cu Securitatea semnînd, sub numele conspirativ de „Someșan”,rapoarte în care își denunța camarazii de la cercul Cibinium.[4] După eliberare, este redactor la revista „Familia” din Oradea, apoi cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București.

În 1979, devine profesor invitat al Universității „Ludwig-Maximilian” din München. Stabilit la Franța, în 1981, predă literatură comparată la Universitatea „François Rabelais” din Tours și la Universitatea din Le Mans (Franța).

Concomitent, lucrează și la Radio „Europa Liberă” unde, între altele, potrivit unor comentatori tendențioși, Securitatea i-ar fi încredințat misiunea de a interveni pe lînga Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Nicolae Constantin Munteanu și ceilalți, de manieră a îi determina să-și atenueze discursul și a-l face mai puțin critic la adresa realităților românești. Solicită și obține în 1987 azil politic în Franța.

A primit Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române (1971), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1974), Premiul Național pentru literatură (1999)

În 2003, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj i-a conferit titlul de Doctor honoris causa. În ultimii ani a trăit la Nisa, in Franta.

A fost căsătorit cu prozatoarea Bianca Balotă (1936-2005).

 1978: A murit istoricul Mihai Berza, specialist în istoria Evului Mediu; preocupările sale au vizat, printre altele, istoria economiei şi a ideilor, genealogia şi heraldica; membru corespondent al Academiei Române din 1963; (n. 1907).

1985: A murit folcloristul şi etnologul Adrian Fochi; autor al unei monumentale lucrări de referinţă, „Mioriţa. Tipologie, circulaţie, geneză, texte” (1964); studii axate îndeosebi pe cercetarea comparată a folclorului popoarelor sud-est europene; (n. 1920.

 1993: A murit la Bucureşti, părintele profesor Dumitru Stăniloae, considerat unul dintre cei mai importanţi teologi ortodocşi şi gânditori creştini din lume cu contribuţii fundamentale în domeniul dogmaticii.

S-a inscris la Facultatea de Litere din București (doar primul an), continuând apoi cu Facultatea de Teologie din Cernăuți (între anii 1923 – 1927). La Cernăuți a obținut doctoratul în 1928.

Este trimis de mitropolitul Nicolae Bălan la Facultățile de Teologie din Atena (1927 – 1928), Munchen și Berlin (1928 – 1929) pentru a se specializa în Dogmatică și Istorie bisericească și face călătorii de studii și documentare la Paris și Belgrad.

Reîntors în țară, ocupă funcția de profesor suplinitor (1929), apoi provizoriu (1932) și titular din 1935 de Dogmatică la Academia teologică “Andreiana” din Sibiu. Funcționează ca profesor până în 1946. Între 1929 – 1932 și 1936 – 1937 predă Apologetică, între 1932 – 1936 Pastorală iar între 1929 și 1934), limba greacă. A fost numit rector al Academiei teologice în 1936 și ocupă această poziție până în 1946

Este hirotonit diacon în 1931, preot în 1932 și protopop stavrofor în 1940. Este ales membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Sibiului și consilier arhiepiscopesc.

Începând cu ianuarie 1934 și până în mai 1945 este redactor al publicației “Telegraful Român”.

In 1958 a fost reținut de Securitate alături de membrii mișcării Rugul Aprins, din care nu făcea parte, dar la ale cărei întâlniri participa.

În 1959 este dus la penitenciarul Aiud, unde este ținut luni întregi în regim de izolare. Este eliberat în 1963.

Din ianuarie 1963, odată cu eliberarea de la Aiud, ocupă funcția de funcționar la Sfântul Sinod, reluându-și în octombrie postul la catedră.

În 1968 este invitat la Freiburg și Heidelberg, de către profesorul Paul Miron, pentru a susține conferințe. În 1969 conferențiază la Oxford. Merge la Vatican, ca membru al delegației B.O.R., în 1971.

Este numit “Doctor Honoris Causa” al Institutului ortodox Saint Serge din Paris în 1981 și este premiat la Londra cu distincția onorifică “Crucea Sf. Augustin din Canterbury”, pentru merite teologice și creștinești.

A fost membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 16 noiembrie 1903, la Vlădeni, Comitatul Brașov).

Imagini pentru Dumitru Stăniloae

Este considerat unul dintre autoritățile proeminente ale teologiei europene din secolul XX și cel mai mare teolog român.  A lucrat vreme de 45 de ani la traducerea lucrării „Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii” (în douăsprezece volume).

1999: România a ratificat Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare („Comprehensive Nuclear Test-Ban Treaty” — CTBT), principalul instrument internațional de luptă împotriva tuturor formelor de teste nucleare, negociat la Geneva, între 1994 și 1996 și adoptat de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 10 septembrie 1996; nu a intrat în vigoare din cauza nesemnării și neratificării acestuia de către o serie de state cu programe nucleare.

România a semnat CTBT la 24 septembrie 1996.

2000: A încetat din viaţă, în urma unui atac de cord, fotbalistul dinamovist Cătălin Hâldan.

A jucat pe postul de mijlocaş, având numărul 11 pe tricou. De la debutul său în Divizia A, în 2 octombrie 1994, a jucat 138 de meciuri în prima divizie, fiind supranumit de fanii săi „Unicul Căpitan”.

În memoria sa, una din peluzele Stadionului Dinamo se numeşte „Peluza Cătălin Hâldan”; (n. 1976).

2001: În România a fost creată Jandarmeria Montană. Primul pluton de jandarmi montani, format din 30 de profesionişti în căţărare, lupte şi acţiuni de salvare, a început să patruleze traseele Buşteni, Azuga şi Sinaia.

Imagini pentru Jandarmeria Montană. photos

A fost înființată la cererea primarilor din cele trei stațiuni de pe Valea Prahovei, pentru a interveni, alături de salvamontiști, polițiști și gardieni, în cazul unor turiști blocați la înălțime sau rătăciți pe trasee, pentru a veghea la liniștea și ordinea publică pe munte, pentru a interveni în cazul izbucnirii unor incendii la înălțime, iar alături de silvicultori și polițiști pentru a preveni braconajul și tăierile ilegale de lemne.

2001: A decedat actorul Boris Ciornei.

Борис Чёрней (Boris Ciornei) - актёр - биография - европейские актёры -  Кино-Театр.Ру

S-a născut la data de 7 august 1923, la Lipnic, Soroca, în Basarabia recent unita cu tara mama, Romania.

Absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din București promotia 1952, Boris Ciornei a desfaşurat o îndelugată activitate teatrală la Teatrul Mic din București.

A interpretat numeroase roluri de succes în filme şi la Teatrul Național Radiofonic.

 2017: A decedat  arhitectul şi profesorul Dan Sergiu Hanganu, membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2003; (n. 27 ianuarie 1939).

Imagini pentru Dan Sergiu Hanganu,photos

Stabilit în Canada din 1970, a proiectat aripa nouă a Muzeului Pointe-a-Calliere, clădirea HEC din Montreal, ce adăpostește Facultatea de Studii Economice a Universității din Montreal, sala de concerte din Rimouski, Pavilionul de Design UQAM, Teatrul Nouveau Monde, Mănăstirea Saint-Benoit-du-Lac, studioul Cirque du Soleil, Centrul de arte Juliette-Lassonde, hotelul Godin, zonele rezidențiale din Val de l’Anse.

 A conceput de asemenea în Europa și Asia, proiectele a numeroase alte clădiri cu utilizări variate –  culturale, comerciale și rezidențiale .

În 2004 a primit un doctorat honoris causa de la Universitatea din Laval, Québec.

Tot în 2004, i-a fost acordat premiul Carriere Sam-Lapointe, de la Institutul de Design din Montreal. În 2005 a fost numit Ofițer al Ordinului Național din Quebec, iar în 2008 a primit medalia de aur acordată de Institutul Regal de Arhitectură din Canada.

La 5 octombrie este serbată Ziua Mondială / Națională a Educației

Ziua internațională a profesorului a fost desemnată de UNESCO cu scopul de a marca semnarea Recomandării UNESCO/OIM (Organizația Internațională a Muncii) privind statutul profesorilor.

Recomandarea din 1966 împreună cu Recomandare privind învățământul superior (1977) formează principalul cadru de referință pentru abordarea drepturilor și responsabilităților cadrelor didactice. În România, ziua profesorului este marcată diferit de ziua învățătorului (5 iunie) începând cu anul 2013, conform unei decizii luate de Ministrul Educației Naționale.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfanta Haritina; Sfintii Daniil si Misail de la Manastirea Turnu

Sfânta Haritina a viețuit în timpul împăratului Diocletian (284-305). Rămasă orfana de mică, ea a fost crescută de creștinul Claudiu.

Dometie, dregatorul imparatesc, auzind ca Haritina este creștină, a chemat-o la judecată înaintea tribunalului: “Este adevărat, ca fiind crestina tu insati, îi mai inșeli și pe alții, ademenindu-i la credința ta profană?”

Haritina a raspuns cu curaj: “Adevăr este că sunt creștină, dar minciuna este ca i-aș înșela pe alții; dimpotrivă, pe cei înșelați eu îi scot la calea adevărului, aducându-i pe ei la calea Domnului meu Hristos.”

Pentru credința în Hristos a fost supusă la mai multe chinuri. A fost tunsă și i s-au pus carbuni aprinși pe cap, dar a scăpat nevătămată. A fost aruncată legata în mare, dar Dumnezeu a scos-o la liman.

Pentru ca nici o pedeapsa nu a adus moartea asupra ei, imparatul a decis ca niste desfranati sa o necinsteasca pe fecioara.

Sfanta Haritina s-a rugat ca Dumnezeu sa-i ia sufletul inainte ca acele slugi sa-i intineze trupul. Cum statea ingenuncheata la rugaciune, sufletul ei a iesit din trup si s-a inaltat in Imparatia Cerurilor.

Sfintii Cuvioși Daniil si Misail de la Mănăstirea Turnu

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române reunit joi, 25 februarie 2016, în şedinţă de lucru la Reşedinţa Patriarhală a hotărât canonizarea Sfinţilor Cuvioşi Daniil şi Misail de la Mănăstirea Turnu, având ca zi de prăznuire data de 5 octombrie.

În decursul veacurilor creştine, numeroşi sihaştri s-au nevoit pe Muntele Coziei. Aceşti plăcuţi ai lui Dumnezeu au mers departe de lume, în sihăstria munţilor, întocmai marilor nevoitori ai Bisericii, devenind călugări desăvârşiţi, iubitori de nevoinţă şi de viaţă pustnicească. Ei se pregătiseră din vreme în post şi rugăciune, în ascultare şi citirea dumnezeieştilor Scripturi, ajungând să cunoască Psaltirea pe de rost.

Alţii se rugau cu Rugăciunea lui Iisus în desăvârşită linişte şi ascultare, nevoindu-se singuri ani îndelungaţi. La început şi-au construit bordeie, iar apoi şi-au săpat chilii în stânca muntelui, unde au trăit în post şi rugăciuni neîncetate, răbdând frigul, suferinţele şi ispitele de tot felul de la viclenii diavoli.

Sfinţenia vieţii lor s-a făcut cunoscută multor călugări şi creştini, devenind adevărate pilde de rugăciune, nevoinţă şi vieţuire în Mântuitorul Hristos.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/10/05/o-istorie-a-zilei-de-5-octombrie-video/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  8.  Istoria md.;
  9. istoriculzilei.blogspot.ro;
  10. http://www.cunoastelumea.ro/un-arhitect-roman CreștinOrtodox; Cinemagia.ro.

05/10/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: