7 noiembrie 1989: LA ULTIMA PARADA MILITARA SOVIETICA DIN CHISINAU , MOLDOVENII AU INTORS TANCURILE ARMATEI ROSII IN CAZARMI

 

 

 

In noiembrie 1989, aşa cum se întâmpla în fiecare an, se aniversa cu tam-tam „Marea Revoluţie Socialistă”.

Din Moscova până la Alma Ata, din Chi­şinău la Duşanbe, „oamenii mun­cii” din prima „patrie a socialismului” defilau pe bulevardele centrale, în cinstea evenimentului.

Poli­tru­cii locali, secondaţi de emisarii Krem­linului, aduceau osanale „marelui Ilici”. Piesa de rezistenţă a demonstraţiilor era însă parada Armatei Roşii. Pentru prima oară în istoria URSS-ului, la Chişinău, românii au oprit defilarea soldaţilor.

Atunci tancurile au făcut stânga-mprejur şi s-au întors în cazarmă.

Printre curajoşii care s-au pus în faţa tancurilor s-a aflat şi Vasile Năstase, la acea dată membru în condu­cerea Frontului Popular.

Pentru îndrăzneala sa, a plătit cu 2 săp­tă­mâni de spitalizare. Despre gestul său temerar, dar şi despre alte istorii din anii „revoluţiei de catifea”, cum o nu­meşte, a relatat, în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional, Vasile Năstase.

AMENDAT PENTRU PICHETARE

A ocupat, în trecut, diferite funcţii în presă. A debutat înainte de 1989, la publicaţia „Tineretul Moldovei”, scriind apoi la „Glasul”. A fost ales în pri­mul Parlament al Republicii Mol­dova, deţinând recordul de cel mai tânăr deputat, la 25-26 de ani. După obţi­nerea independenţei a mai lucrat la „Glasul Naţiunii” (redactor şef) şi Euro TV Chişinău (director).

Din 2008, este directorul postului „Radio 10”, care emite integral în limba ro­mână.

„Fac parte dintr-o generaţie care a avut norocul să termine facultatea în mo­mentul în care a început perestroika, spune ziaristul. Noi am intrat într-o altă fază, mai puţin cenuşie decât cea în care au activat, înaintea noastră, Gheorghe Ghimpu, Ion Ha­dâr­că, Nicolae Dabija şi alţii. Ei s-au for­mat într-o perioadă mai complicată.

Eu am fost repartizat să muncesc la publicaţia «Tineretul Moldovei» şi am muncit acolo până în 1989, după care, la indicaţia regretatului Ion Vatamanu, scriitor, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, am acceptat să lucrez alături de el, cu Leonida Lari şi alţi scriitori care au fondat publicaţia «Glasul»”.

A fost cooptat şi în organizaţiile politice reformiste ale românilor din Chişinău. Atunci a suferit pentru prima oară „rigorile legii”. „Primele noastre confruntări cu sistemul au fost atunci când am început piche­tarea Comitetului Central al Partidului Comunist din RSSM pentru a ni se publica programul Mişcării Demo­crate pentru Susţinerea Restruc­turării, îşi aminteşte Vasile Năstase.

Nu s-a publicat în nici un ziar, deşi ni s-a promis. Am avut primul proces judiciar împreună cu Ala Mândâcanu, Alexandru Brodski (un scriitor evreu de origine, care a emigrat ulterior în Israel). Am fost duşi la Judecătoria sectorului Buicani, unde am fost ju­decaţi.

Am plătit o amendă, pentru că la vremea respectivă nu exista instituţia pichetării. În consecinţă nu puteau să ne condamne mai mult, pentru că nu aveau baza juridică.”

 

„ANIVERSARE” CU COMOŢIE CEREBRALĂ

 

La 7 noiembrie  , alături de colegii din Frontul Popular (fosta Mişcare Democrată pentru Susţinerea Res­tructurării), a demonstrat împotriva tancurilor sovietice. A ajuns, ca şi alţii, de la paradă la spital. „Oficia­lităţile au încercat să organizeze o manifestare sovietică, cu o paradă militară în actuala Piaţă a Marii Adunări Naţionale, fosta Piaţa Biruinţei.

Pe atunci, eu făceam parte din Comitetul Executiv al Frontului Popular. Cu o zi înainte ne-am întrunit şi am discutat dacă să participăm sau nu la contracarea acestei manifestaţii sovietice.

Am decis să participăm. În acea zi, dis-de-dimineaţă, ne-am întâlnit la Universitatea din Chişinău, unde era concentrată tehnica militară, am blocat-o, stradă cu stradă, au avut loc chiar lupte de stradă.

Sigur, nu s-au tras gloanţe, dar multă lume a fost rănită. Mulţi participanţi au suferit comoţii cerebrale, inclusiv eu. În acea seară am fost internat la Spitalul nr. 3, din sectorul Răşcani al Capitalei, unde am stat timp de două săptămâni.

Dar ceea ce am reuşit atunci este că tehnica militară nu a mai ajuns în piaţă, a trebuit să cotească pe un bulevard adiacent şi să se deplaseze către locul de dizlocaţie permanentă.

A fost o mare victorie a noastră, pentru că ne-am confruntat nu numai cu un sistem ideologic-politic de partid, dar şi la modul direct, cu militarii care erau plasaţi în acea perioadă în Moldova.

Sigur că printre soldaţi erau comandanţi de tancuri şi tanchete, din Caucaz, din Armenia, Georgia, care, într-un fel sau altul, în mod tacit, ma­nifestau o atitudine favorabilă pentru mişcarea noastră. Şi în ţările lor de baştină exista acest proces.”

După Marea Adunare Națională de la 27 august, 1989, de la Chișinău, la care au participat aproximativ 750.000 de oameni, Republica Moldova mai rămîne timp de cîteva luni prizonieră a ideologiei și guvernării sovietice.

Chiar dacă deputații românofili au  cîștigat lupta cu oponenții din Sovietul Suprem și reușesc să impună limba română ca limbă de stat și adoptarea alfabetului latin, socialismul părea, încă, de neclintit.

 

 

Guvernarea socialistă care își trăia ultimile clipe la Chișinău a încercat să organizeze parada militară, dedicată marii revoluții socialiste din octombrie 1918, dar protestatarii au demonstrat o adevărată lecție de curaj și demnitate națională pentru urmașii lor.

S-au opus cu vehemență și nu au permis intrarea blindatelor în PMAN, care reprezenta deja un simbol al demnității Naționale.

În urma altercațiilor, mai multe persoane au fost arestate.

Ca urmare, pe 10 noimbrie, sediul Ministerului Afacerilor Interne a fost asediat iar evenimentul s-a soldat cu confruntări violente între forțele de ordine și protestatarii care cereau eliberarea persoanelor arestate.

Astfel, curajul și perseverența luptătorilor pentru integritatea națională, limba română, grafia latină și tricolor au determinat cel mai major eveniment politic din Republica Moldova.

 Despre acestea, Vasile Năstase a aflat de pe patul spitalului: „După acele manifestări din 7 noiembrie au urmat altele.

Pe data de 10 noiembrie  a avut loc un incident la Ministerul de Interne.

Cred că a fost o provocare, pentru că atunci s-a dat foc clădirii ministerului, atunci au fost oameni bătuţi cu bestialitate de forţele cu destinaţie specială.

Ministru de Interne era chiar V. Voronin, iar unul dintre adjuncţii lui, colonelul Jukov, dacă nu mă înşel, dăduse indicaţii ca să se tragă în plin asupra mulţimii care asedia Ministerul de Interne. Asta după ce fuseseră reţinuţi nişte patrioţi din acea perioadă.

Din ceea ce mi-au povestit colegii mei, am înţeles că a fost o provocare pentru a facilita schimbarea liderului comunist Simion Grossu, prim-secretarul filialei moldoveneşti a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice a fost înlăturat de la putere şi înlocuit cu Piotr Chirilovici Lucinschi, fost secretar adjunct de partid al filialei din Tadjichistan. Lucinschi avea să devină mai apoi preşedinte al Republicii Moldova din 1996 pînă în 2001.
În materialul video de mai jos, puteti urmari imagini inedite cu altercațiile de la parada bolșevică eșuată de pe 7 noiembrie, 1989, filmate de regretatul regizor, Victor Bucătaru.

Sursa: deschide.md si Jurnalul .ro

Publicitate

VIDEO: DISCURSUL FOSTULUI PRESEDINTE INTERIMAR ,MIHAI GHIMPU,CU PRILEJUL ANIVERSARII A 20 DE ANI DE INDEPENDENTA A R.MOLDOVA

Steagul lui Ştefan cel Mare a sosit la Chisinau.In capitala R.Moldova s-au luat masuri de securitate maxima.

tvrm.md

Steagul lui Ştefan cel Mare a sosit astăzi la Chişinău. La prânz acesta a ajuns la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie. Muzeul este împânzit de poliţişti şi a fost închis pentru vizitatori. 

Exponatul a sosit la bordul unui avion militar român, care a aterizat pe pista Aeroportului Internaţional Chişinău, la ora 11.17. Acesta a fost escortat de angajaţii Brigadei de Poliţie cu destinaţie specială (BPDS) „Fulger” şi ai Comisariatului General de Poliţie (CGP) al municipiului Chişinău.

Angajaţii MAI au luat măsuri sporite de siguranţă. Aceştia au verificat Aeroportul Internaţional Chişinău, traseul de transportare şi sediul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, precum şi teritoriului adiacent. Au fost verificate minuţios şi unităţile de transport care au adus relicva.

Inchis intr-o caseta protectoare cu heliu, steagul se va afla in R.Moldova  ca un simbol la aniversarea a 20 de ani de independenta.

Broderia liturgica bizantina cunoscuta sub denumirea de „Steagul lui Stefan cel Mare”, va fi expusa, intre 27 august si 10 septembrie, la Muzeul National de Arheologie si Istorie a Moldovei din Chisinau, a anuntat ieri, într-o conferinta de presa, directorul general al Muzeului National de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, citat de Agerpres. Organizata în jurul celei mai valoroase piese din patrimoniul cultural al României prezentate pina acum în capitala Republicii Moldova, expozitia este prima de acest fel realizata de România la Chisinau în ultimii 15 ani, celebrind 20 de ani de la declararea independentei Republicii Moldova.
Steagul lui Stefan cel Mare, care nu va mai putea fi admirat niciodata neprotejat, este pastrat într-o caseta protectoare cu heliu. Considerat o piesa cu valoare istorica si artistica exceptionala, steagul a fost restaurat de specialistii Muzeului National de Istorie a Romaniei, proces care a durat 7 ani si jumatate, pina in primavara acestui an. Dupa restaurare, el a fost expus pentru prima data in luna iulie, la Muzeul de Istorie.
Expozitia a fost realizata într-un timp record (6 saptamini), timp în care au fost pregatite o vitrina si o caseta special realizate pentru expunerea în conditii optime a stindardului si a fost realizat un catalog (în limbile româna, franceza si rusa) cuprinzind întreaga istorie a recuperarii acestei piese de la manastirea Zografu precum si detalii referitoare la procesul de restaurare.
Expozitia de la Chisinau este „cea mai grea”  intre cele realizate de Muzeul National de Istorie pina în prezent: vitrinele, panourile si alte materiale auxiliare cintaresc peste o tona si jumatate.

Timpul md. si Ziarul de Vrancea.ro