CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Originea unor nume de cartiere din București. VIDEO

 

 

 

 

 

File de istorie: Originea numelor cartierelor din București

 

București este capitala României și, în același timp, cel mai populat oraș, centru industrial și comercial al țării. Prima mențiune a localității apare în 1459.

În 1862 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale și mass-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă și elita bucureșteană i-au adus porecla „Micul Paris”.

În prezent, capitala are același nivel administrativ ca și un județ și este împărțită în șase sectoare.

Bucureștiul este împărțit în mai multe cartiere, fiecare purtând un nume caracteristic zonei în care se află. Pentru a înțelege mai bine istoria capitalei României, vă prezentăm etimologia numelor celor mai importante cartiere din București:

 

 

 

Baltă Albă – Aici se afla o groapă de văr, unde, în vremea lui Caragea se ingropau cadavrele ciumaţilor.

Istoria leaga numele cartierului Balta Alba de obiceiul morbid al inceputului de secol XI cand  in zona se afla  groapa de var unde, pe timpul ciumei lui Caragea in  anul 1813, se ingropau cadavrele ciumatilor, pentru ca mortii erau atat de multi incat nu se mai prididea cu inhumarile si exista teama raspandirii epidemiei.

Atunci, s-a dat ordin sa se sape gropi comune si sa fie bagate acolo victimele, sa se arunce var peste ele si sa fie astupate. Din cauza ploilor insa, varul a iesit la suprafata, formand balti albe.

 

 

 

Băneasa –  Contrar impresiei majoritatii bucurestenilor, cartierul Baneasa nu se numeste astfel de la Padurea Baneasa. Potrivit unor surse, “Baneasa” vine de la nevasta banului Dimitrie Ghica (1816-1897).

Alte surse spun altceva: cartierul Baneasa, fosta comuna suburbana Baneasa, a luat nastere pe o portiune din vechea mosie a Mariei Bibescu, contesa de Montesquiou Fezensac (1845-1929), sotia contelui Odon de Montesquiou Fezensac si matusa printului George-Valentin Bibescu.

 

 

Bucurestii Noi:  In 1898, Nicolae Bazilescu, avocat si profesor la Facultatea de Drept, a cumparat mosia Maicanesti-Grefoaicele (apartinand de comuna Baneasa din acele vremuri), aflata in zona de nord-vest a orasului.

Bazilescu a parcelat terenul si a scos la vanzare jumatate din loturi, cealalta jumatate fiind donata primariei. Pana in 1913, 1.423 de persoane au cumparat terenuri aici. Din acest motiv, noii asezari i s-a dat numele de Bucurestii Noi.

 

 

Berceni – Francisc Rákóczi al II-lea (1676-1735) pleacă la turci  inainte de Razboiul curutilor (1703-1711) ca sa discute despre rasturnarea Imperiului Habsburgic. La fel procedează şi o parte din apropiaţii lui Rákóczi.

Mai exact o ceată de husari conduşi de groful Miklós Bercsényi. Nu  se stie dacă au stat doar ca să-şi tragă sufletul ori s-au oprit de tot, cert este că, undeva la sud de Bucureşti, husarii Berceni au luat o pauză.

 

 

Colentina – Probabil este doar o legendă, Colentina vine de la “colea-n-tina” – cu referire la locul băltit unde Matei Basarab i-ar fi urlat pe turci într-o bătălie. O vreme s-a numit şi “Olintina”.

 

 

 

Cotroceni – Numele îi vine de la “a cotroci”, “cei care “cotrocesc”. Un vechi regionalism care înseamnă “a cotrobăi”, “a scotoci”, “a scormoni”.

De unde vine, insa, “a cotroci”? Cotroceni era un vechi sat, atestat documentar pentru prima data in timpul domniei lui Mihai Viteazul.

Langa sat se afla falnica si deasa padure a Cotrocenilor.In 1671, satul a intrat in proprietatea marelui logofat Serban Cantacuzino. Acuzat ca urmarea sa devina Domn, si-a atras ura domnitorului Gheorghe Duca, fiind nevoit, astfel, sa fuga pentru a-si salva viata.

Scaparea a gasit-o in Padurea Cotrocenilor, unde a stat ascuns trei zile, iar drept multumire a ridicat pe un lacas de cult mai vechi o frumoasa biserica de zid: manastirea Cotrocenilor.

 

 

 

 

Crângași – Etimologia este evidentă. Cândva aici era o prelungire din Codrul Vlăsiei – un crâng. Cei care traiau acolo se numeau, normal, crangasi.

 

 

 

Cartierul bucurestean 13 Septembrie si-a luat numele de la Ziua Pompierilor, amintind de 13 septembrie 1848, cand a avut loc batalia din Dealul Spirii, intre pompierii condusi de Pavel Zaganescu si trupele otomane conduse de Kerim Pasa.

 

 

 

Dămăroaia – Această moşie parcelată a aparţinut boieroaicei Maria Damaris.

 

 

Cartierul Domenii a fost construit in perioada interbelica pentru elitele bucurestene. Numele zonei este legat cu dezvoltarea Bucurestiului dintre anii 1920-1940, unde s-au vandut parcele si loturi de pamant angajatilor din Ministerul Agriculturii si al Domeniilor, de unde si numele de Domenii.

 

 

 

Dealul Spirii – A fost dat de  numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se mai zicea şi “Spirea”), care a ridicat în 1765 pe Dealul lupeştilor o biserică (Spirea Veche).

 

 

 

Dristor – Vine de la breasla piuarilor care şi-au avut satul în această parte a Bucureştilor. Aşezarea meşterilor piuari care se numeau «dârstari», «dârsta» fiind piua din piatră folosită la fabricarea postavului şi dimiei. Piuarii fabricau «dârste» şi pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviţei, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanta economică pentru târgul Bucureştilor.

Se mai pune ca numele cartierului Dristor ar fi  legat de cetatea Drastorului (Silistra). Odinioara, exista Drumul Silistrei, ce ducea, dupa cum arata si numele, spre Silistra, si care si-a schimbat, mai apoi, denumirea in Calea Calarasi. In vremea fanariotilor, exista breasla darstorenilor (negustori), alaturi de breslele chiprovicenilor, brailenilor.

Cetatea Silistra (Dristor) a fost luata drept gaj impreuna cu Principatele Romane de Rusia, conform Regulamentului Organic la 1829.

Intre razboaie, prin locul care inainte se chemase “Gura Lupului”, trecea drumul ce pleca de la sud de Bucuresti si tinea pana la Silistra: Drumul Dristorului (Diristorul si Kaliacra – provincii romanesti la sud de Dunare).

 

 

Dorobanti si-a primit numele in anul 1878, dupa Razboiul de Independenta dintre 1877-1878, ca omagiu adus trupelor de dorobanti care au luptat la Plevna, Vidin si Grivita.

 

 

Drumul Taberei –  Denumirea cartierului  este legata de trecutul acestor locuri unde, in timpul Revolutiei de la 1821, Tudor Vladimirescu si-a stabilit tabara de panduri.Platoul intins al Cotrocenilor este legat si de numele lui Aurel Vlaicu, al carui prim zbor temerar cu avionul construit de el a avut loc aici  la 17 iunie 1910.

 

 

 

Paradoxal, cartierul Ferentari, considerat astazi una dintre zonele rau famate ale Capitalei, are cea mai rafinata origine a numelui: vine din cuvantul latinesc “Ferentarius” – soldat din infanteria usoara a legiunilor romane.

Ferentari, construit in perioada 1945-1947, a fost gandit ca un cartier muncitoresc si numara in jur de 600 de apartamente.
In secolul al XVI-lea apare o atestare documentara a mosiei “Florestii de pe Colentina”.

Sub Mihai Viteazul e atestat satul Florestii (al Floreascai), pe Colentina, la Est de oras. Se impartea in trei asezari distincte: Floreasca de Sus, de Mijloc si de Jos. Satul Floreasca de Jos era numit si Gradistea Florestilor.

 

 

 

Floreasca – După numele boierilor care au stăpânit locurile respective: Floreștii.

  In anul 1922 a aparut cartierul Floreasca, ridicat pe marginile gropii de odinioara.La sfarsitul secolului al XIX-lea, pe acest loc se afla un cartier suburban, locuit de subofiteri si de ofiteri din gradele inferioare din armata. Din punct de vedere administrativ, zona face parte din orasul Bucuresti incepand cu 1950, ulterior ridicandu-se aici cartierul de blocuri.Denumirea cartierului a fost preluata de la artera de circulatie care-l strabate.

 

 

Ghencea – Cuvântul vine din limba turcă. Pe vremea fanarioţilor, Ghenci-aga era şeful arnăuţilor din garda domnească. Aici s-a ridicat o biserică. Biserică era a Ghencei.

 

 

Giulești –  Denumirea vine de la o proprietate boiereasca care apartinea Giulestilor. Giulestii au fost pomeniti in documentele medievale incepand cu anul 1548. Localitati cu numele de Giulesti exista in toate provinciile romanesti.

Giulea este un nume vechi in onomastica romaneasca, provenind de la numele latinesc Iulius.

 

 

Lipscani – Cuvântul vine din limba slavă – Lipsk, Lipsko (“locul cu tei”). Acest “loc cu tei” este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniţi în Bucureşti cu lucruri aduse de la târgul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.

 

 

Militari – În secolul 19 aici era zona de instrucţie militară, probabil şi o garnizoană. O vreme a funcţionat aici “Pirotehnia Armatei”.

 

 

Pantelimon – Îşi ia numele după Mănăstirea Sf. Pantelimon. În greacă “pan” înseamnă “tot” şi “éléïmon” înseamnă milă. Panteleimon = cel milostiv, întreg-milostivul.

 

 

Strada Pajurei a primit aceasta denumire in anul 1959, cand a fost inceputa constructia primelor blocuri pe un teren liber.

 

 

Rahova –  Numele e relativ nou şi vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate în secolul 19 spre aducere aminte a Războiului de Independenta: Calea Griviței, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei şi Calea Dorobanţilor.

 

bucuresti 449x300 File de istorie: Originea numelor cartierelor din București

 

 

 

Sălăjan – Un nume şi mai nou. Nu vine de la Sălaj, ci vine de la Leon Szilaghi , un fruntas al miscarii  comuniste, Leon Szilaghi, cunoscut si sub numele de Leontin Salajan.

 

 

 

Titan – Îşi ia numele de la fabrica de ciment “Titan” construită la începutul secolului XX., mai exact in anul 1912.

 

 

 

Unii spun ca “Vatra Luminoasa” a fost o denumire data in spiritul bolsevic al timpului pentru ca lumina venea, nemijlocit de la rasarit – de la rusi.

Altii sustin ca denumirea isi are alta origine: la 1 august 1906, Regina Elisabeta, sustinuta de Regele Carol I si de inalti reprezentanti ai clasei politice a vremii, a fondat Societatea Orbilor din Romania.

 

 

 

Vitan – De la D. Papazoglu aflam ce este acela un vitan: “În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau pașiunea”.

 

cultural.bzi.ro

09/08/2014 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

IMAGINI DIN SECOLELE XVIII-XIX ALE VECHIULUI BUCURESTI

 

 
 
Mânăstirea Mihai Vodă, 1793 (sursa: Wikipedia)
 
 
 
 
Bucureștii la 1859, văzuți din Dealul Mitropoliei (sursa:sebastian-corn.tapirul.net/)
 
 
 
 
 
 
 

Marele foc din București, la 1847 (sursa: http://casedeepoca.wordpress.com/)

 
 
 
 
 
 
Biserica Stavropoleus, 1868 (sursa: bucuresti.infarom.ro/pictura19)
 
 
 
 
 
 
Baș-boierul Iordache Filipescu, 1843 (sursa: bucurestilocurisiistorie.blogspot.com)
 
 
 
 
 
 
Alexandru Ioan Cuza vizitând cartierul ”Tabaci” inundat la 1862 (sursa: ringincentrulvechi.ro)
 
 
 
 
 
 
Taraful lui Ochi-Alb, 1860 (sursa: klassiskgitar.net/)
 
 
 
 
 
 
Domnitorul fanariot Nicolae Mavrogheni, în trăsura trasă de cerbi (sursa: lechevalblanc.wordpress.com)
 
 
 
 
 
 
Întâmpinarea principelui de Saxa-Coburg, 1789 (sursa: Wikipedia)
 
 

Sursa: tiparituriromanesti.wordpress.com

10/11/2011 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: