Învierea Domnului – sărbătoarea de Paşte în 2017. VIDEO

 

 

 

 

Christos a înviat !

 

 Modul de calculare a datei Sfintelor Pasti a fost  stabilit la primul sinod ecumenic, tinut in anul 325 la Niceea. 

Anul acesta Biserica Ortodoxa a sărbătorit sfintele sărbători de Paşti pe data de 16 Aprilie, în acelaşi timp cu catolicii.

Mii de creştini din întreaga lume au venit la Ierusalim pentru a participa la ceremonia din Sâmbăta Mare şi au luat Lumina Sfântă, care reprezintă pacea, eternitatea divină şi reînnoirea.

De la Ierusalim, Focul Haric este dus în România şi în toate ţările ortodoxe şi este împărţit credincioşilor.

Paştele ortodox

Sărbătoarea de Paşti comemorează invierea Domnului Iisus Hristos, care a infrânt moartea şi S-a reîntors printre cei vii.

Iisus Hristos a fost răstignit la câteva zile dupa intrarea in Ierusalim, a murit pe cruce şi a înviat dupa 3 zile într-o Duminică. Primele 3 zile din Sărbătoarea Pascală reprezintă pentru creştinătate momente de mare sărbătoare.

Paştele creştin durează 40 de zile şi se intinde între sărbătoarea Învierii lui Hristos şi sărbătoarea Înalţării Domnului, mereu într-o joi. 

Invierea domnului Iisus Hristos din morti este considerata centrul credinţei ortodoxe, iar sărbătoarea de Paşte este precedata de 12 saptamani de pregatire.

Duminicile premergatoare postului

In acesta perioada persoanele credincioase trebuie sa tina post atat fizic cat si in suflet si sa se roage pentru iertarea pacatelor. Trebuie sa isi ierte apropiatii si sa se impace cu cei cu care s-au certat. Sa ierte si sa dea un exemplu de credinta celor din jurul lor.

Postul Mare

Este cel mai lung si mai important dintre toate cele 4 posturi importante. Dureaza 40 de zile si semnifica pregatirea spirituala pentru toti crestinii.

Credinciosii trebuie sa dea dovada de putere de iertare si grija spirituala, trebuie sa se curete prin rugaciune si sa desavarseasca fapte bune. Crestinii trebuie sa se opreasca de la ganduri si fapte necurate, patimi, pofte si rautati.

Saptamana Patimilor

Saptamana patimilor cuprinde perioada de la Florii pana in Sambata cea Mare. In aceasta saptamana se face pomenirea patriarhului Iosif.

Vopsirea ouălor rosii

Cel mai cunoscut obicei creştin de Paşte este vopsirea ouălor în roşu care semnifică sângele lui Iisus Hristos. Conform tradiţiei, Născătoarea de Dumnezeu care a venit să îşi plângă fiul, a avut un coş cu ouă pe care au curs picături de sânge din rănile lui Hristos.

Duminică spre prânz, după Înviere, credincioşii sunt aşteptaţi la biserică pentru slujba cunoscută ca „A doua Înviere”, la care vor fi citite, în 12 limbi, versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei după Ioan.

Săptămâna de după Înviere se numeşte Săptămâna Luminată, în care nu se mai posteşte.

 

 

 

 

 

 

 

 

Publicitate

Lumina Sfântă s-a aprins la Ierusalim la Mormantul Domnului. VIDEO

 

La începutul zilei, un grup de preoţi s-a asigurat că în Sfântul Mormânt nu există nicio sursă de foc, apoi Patriarhul Ierusalimului a intrat in capelă cu lumânări neaprinse, 33 la număr, care semnifică vârsta la care Mântuitorul a fost răstignit.

Credincioşii împreună cu Patriarhul Ierusalimului, Teofil al III-lea şi cu un sobor de ierarhi şi preoţi au înconjurat de trei ori Sfântul Mormânt. În timp ce s-a cântat „Lumină lină”, Patriarhul şi-a scos veşmintele şi mitra şi s-a supus percheziţionării pentru a se dovedi că nu are asupra sa nici un dispozitiv cu care să poată aprinde vreo lumânare.

Patriarhul îmbrăcat numai în stihar a intrat în Sfântul Mormânt.

În interior, Patriarhul a îngenuncheat înaintea dalei de marmură ce acoperă mormântul, pe care se află o candelă neaprinsă şi cărticica cu rugăciunea Luminii Sfinte şi a aşteptat minunea care aprinde lumina de Paşte.

Sfânta Lumină de la Ierusalim s-a aprins, în jurul orei 14.18.Patriarhul a ieşit din Sfântul Mormânt şi a dat Lumina Sfântă preoţilor care aşteptau, precum şi  credincioşilor aflaţi în Biserica Învierii, care adăposteşte Sfântul Mormânt.

 

 

foto: descopera.ro

La aceasta minune  au fost martori sute de credincioşi adunaţi în Biserica Sfântului Mormânt.

De la Ierusalim, Lumina sfanta a ajuns la creştinii ortodocşi din 13 ţări, inclusiv Romania. Tradiţia este respectată an de an în Sâmbăta Mare dinaintea Paştelui Ortodox.

Sfânta Lumină  a fost adusa în ţara noastră sambata seara de o delegaţie condusă de Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul,  Episcop Vicar patriarhal şi de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, pentru a fi împărţită la slujba de Înviere credincioşilor din toată ţara, la ora 24.00.

De pe Aeroportul Otopeni, Lumina Sfântă de la Ierusalim a fost  dusă cu trei avioane de mici dimensiuni la Suceava, Satu Mare, cu escală la  Cluj – Napoca şi Timişoara, pentru clerul şi credincioşii ortodocşi din restul ţării.

Tradiţia Patriarhiei de a aduce în ţară Lumina Sfântă de la Ierusalim a fost instituită în 2009 de PF patriarh Daniel.

 

 

Invierea Domnului – Sfintele Pasti

 

 

 

Invierea Domnului reprezinta cel mai mare eveniment din istoria mantuirii noastre, care ne-a adus posibilitatea mantuirii si care sta la temelia credintei si a Bisericii Crestine.

Numim aceasta sarbatoare ‘Pasti’ dupa cuvantul grecesc care inseamna ‘trecere’, fiindca aceasta este ziua in care Dumnezeu a adus la inceput lumea, dintru nefiinta intru fiinta. Fara Invierea lui Hristos lumea ar fi azi inca toata pagana, Biserica nu s-ar fi intemeiat, crestinismul nu s-ar fi raspandit si n-ar fi fost crezut.

Fara Invierea lui Hristos numele Mantuitorului s-ar fi uitat de atunci, invatatura Lui s-ar fi pierdut, iar mantuirea oamenilor s-ar fi pierdut si ea.