Geniala invenţie a unui român care inca nu poate fi explicata si este aproape uitată de zeci de ani …VIDEO

Comoara dintr-un seif blindat.

Omul de stiinta roman Nicolae Vasilescu – Karpen a descoperit ceva ce pare ca nu poate fi explicat.

Pila Karpen este invenţia care pare definitiv uitată, pierdută, îngropată…

 

 

 

 

 

 

Pila Karpen, numită și pila K (mai rar pila VK), denumită de autorul ei pila termoelectrică cu temperatură uniformă, este o pilă electrică inventată de Nicolae Vasilescu-Karpen A fost brevetată în 1924 și realizată în 1950.

Ea se află expusă la Muzeul Național Tehnic „Prof.ing. Dimitrie Leonida” din București si funcţionează fără întrerupere de 70 de ani.

Pretioasa descoperire  stă într-un seif metalic blindat, chiar în biroul directoarei muzeului. Poliţia a interzis conducerii muzeului să o expună  fără  masuri de securitate excepţională.  Dar muzeul nu are bani pentru aşa ceva si de aceea o ţine închisă în seif.

Nepoţii inventatorului au fost la muzeu, recent, şi au exprimat intenţia de a construi la Politehnica din Bucureşti o copie fidelă a prototipului realizat în 1950, pentru a studia posibilitatea de produce, pentru România, curent electric gratuit.

 Inedita „baterie” creată acum 70 de ani încă mai produce curent cu tensiune constantă de 1 volt, unii dintre specialiştii care au analizat invenţia de-a lungul timpului au afirmat, siguri pe ei, că pila nu poate exista, pentru că pune sub semnul întrebării principiul al doilea al termodinamicii.Numai că ea EXISTA !

Acest principiu precizează condițiile în care are loc transformarea energiei termice în energie mecanică şi are un caracter calitativ, aratând sensul în care se produc spontan transformările, fără să se refere la cantitățile de energie schimbate; este o particularizare a principiului general al schimburilor de energie, conform căruia transformările spontane de energie se realizează de la potențialul mai înalt spre potențialul mai scăzut.

Există şi oameni de ştiinţă care au concluzionat că pila Karpen funcţionează folosind exclusiv energia termică a mediului ambiant.

    

„Pila” a fost brevetată în 1922. Pentru oamenii de ştiinţă de astăzi este de neînţeles cum a fost posibil ca un om de o rigurozitate ştiintifică excepţională, asa cum a fost Karpen, să se apuce de o asemenea „nebunie”.

Lucrarea teoretică se referă la dimensiunile pe care trebuie să le aibă aparatul şi materialele din care trebuie construit. Vasilescu Karpen susţine în aceasta lucrare că pila inventată de el va furniza energie electrică la nesfârşit.

După ce teoria a fost gata, s-a apucat de lucru. Voia să demonstreze printr-un prototip că ceea ce calculase era corect.

Prototipul a fost gata în 1950. Era vorba, în fapt, despre două pile electrice legate în serie, care pun în miscare un minimotor galvanometric.

Acesta, la rândul său, mişca o paletă conectată la un întrerupător. La fiecare jumătate de rotire paleta deschidea circuitul, pentru ca la a doua jumătate de rotaţie să-l închidă.

Timpul de rotaţie a elicei era calculat în aşa fel încât pilele să aibă timp de reîncărcare, respectiv pentru refacerea polarităţii în perioada cât circuitul este deschis.

Motorul şi paletele aveau drept scop demonstrarea faptului că pilele furnizează energie electrică. Astazi nu mai este nevoie de aşa ceva, deoarece există aparate de măsură şi control performante.

Ieşit din comun este faptul că o pila electrică (generator electric considerat stramoşul bateriei) nu poate trăi mai mult de 5 ani, maximum 10 în cazul celor mai performante.

După care se poate arunca, deoarece unul din electrozi se corodează, iar înlocuirea lui înseamnă, de fapt, o pilă electrica nouă. Generatorul electric al fizicianului român s-a încapaţânat însă să funcţioneze şi după 70 de ani de la construire.

Măsurătorile făcute recent la bornele pilei indicau un curent electric cu o tensiune de valoarea celei calculate de inventator, lucru inexplicabil pentru oamenii de ştiinţă.

Pentru a intra un pic în detaliu, trebuie spus că, spre deosebire de ceea ce se învaţă la fizică în clasa a VIII-a, „Pila lui Karpen” are un electrod din aur, altul din platină, iar electrolitul, lichidul în care sunt imersaţi cei doi electrozi, este acid sulfuric de puritate ridicată.

Materialele din care este construita pila reprezintă doar un aspect al problemei. Conform calculelor lui Karpen, s-ar putea construi un aparat similar, de gabarit – respectând exact proporţiile celui existent – care să dezvolte o energie mult mai mare.

 Un asemenea generator ar putea alimenta la nesfârşit o navă spaţială care să călătorească în Cosmos, de pildă.

Pentru aplicarea invenţiei trebuie făcut însă un studiu preliminar de fezabilitate.

Or, aşa ceva nu este posibil, atâta timp cât despre minunea lui Karpen nu ştie decât un cerc restrâns de oameni de specialitate.

Au fost câteva comunicari ştiintifice la Paris, Bucureşti şi Bologna, în care s-a prezentat pe larg invenţia. Profesorului Ionel Solomon, preşedintele Societăţii Franceze de Fizică în perioada 1973-1974, a exprimat chiar convingerea că, la jumătate de secol după inventarea ei, oamenii s-au folosit de Pila Karpen pentru a ajunge pe Lună.

În deceniile trecute, mecanismul minune a constituit chiar obiect de cercetare la Universitatea din Braşov şi Politehnica din Bucureşti.

 Nepoţii lui Karpen au contactat facultatea şi muzeul Tehnic pentru a găsi soluţia de a face o copie fidelă a pilei electrice, ţinând cont şi de faptul că documentele care conţin datele tehnice ale obiectului sunt tot la muzeul „Leonida”.

Această copie va fi folosită pentru a construi un aparat care să rezolve pentru totdeauna nevoia de energie – adică să producă curent electric gratuit.

O posibilă sursă inepuizabilă de energie aşteaptă încă intrarea în producţie de masă, dar cine ştie din ce cauze aceasta nu se întâmplă…

 

  Nicolae VASILESCU-KARPEN – om de ştiinţă, inginer, fizician şi inventator român

       

 

 

 

S-a născut la Craiova la 22 decembrie 1870 si  a decedat in data de 2 martie 1964,in Bucureşti, la vârsta de 94 de ani.

După terminarea liceului, urmează cursurile Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele din Bucureşti pe care o absolvă, în mod strălucit, ca şef de promotie în anul 1891, pe când nici nu împlinise vârsta de 21 de ani.

 Atras de domeniul electrotehnicii, tânărul inginer român a plecat la Paris. Va frecventa aici cursurile Şcolii Superioare de Electricitate al cărei diplomat ajunge în anul 1900 – şi, paralel, pe cele ale Universităţii, al cărei licenţiat în ştiinte fizice va deveni în anul 1902.

Rămâne în continuare în capitala Franţei pentru a-şi face doctoratul în fizică.  

 După doi ani, în 1904, obţine titlul de doctor cu teza: Recherches sur l’effect magnetique des corps electrise en mouvement.

Apreciat pentru realele sale însuşiri, Nicolae Vasilescu-Karpen a fost numit profesor la catedra de electrotehnică a Universităţii din Lille, pe care a ilustrat-o, timp de un an, cu o activitate didactică unanim apreciată de tinerii săi studenţi.

Se reîntoarce în patrie (1905).

În anul 1909, a propus pentru prima oară în lume, printr-o notă adresată Academiei de Ştiinţe din Paris, folosirea curenţilor purtători de înaltă frecvenţă pentru telefonia prin cablu la mare distanţă.

S-a numărat printre cei care au adus o valoroasă şi incontestabilă contribuţie la realizarea complexelor mijloace tehnice în măsură să asigure transportul omului pe Lună.

După aprecierea profesorului I. Solomon, preşedinte al Societăţii Franceze de Fizică – Vasilescu-Karpen „a inventat pila de combustie cu o jumătate de secol înainte ca oamenii să ajungă pe Lună datorita ei”.
A desfăşurat o amplă activitate de cercetări originale în domeniul elasticităţii, aerodinamică, atomistică, termodinamică, electrostatică, teoria cinetică, electromagnetism, fizică-chimie, electrochimie şi pile electrice.

A efectuat studii asupra aderenţei fierului la beton. A construit postul de telegrafie de la Băneasa (1914).

A scris sau a aparticipat la proiecte de centrale electrice şi la proiecte de electrificare a oraşelor (Câmpina, Constanţa).

A scris numeroase tratate printre care se remarca:

– 1904 – Recherches sur l’effect magnetique des corps electrise en mouvement
– 1925 – Manual de electrotehnică generală
– 1942 – Electricitate
– 1957 – Fenomene şi teorii noi în electrochimie şi chimie fizică

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Surse:
Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982; wikipedia.ro; http://danvlaiculescu.blogspot.ro

Publicitate

JAPONEZII AU INVENTAT W.C.-ul SERVIETA.Gotta Go Briefcase

WC portabil

Niban Prea Corporation a inventat o servieta WC confectionata din piele mahon şi  oţel inoxidabil.Această invenţie este destinata   economisirii timpului oamenilor de afaceri japonezi.

Gotta Go Briefcase, asa cum a fost botezata valiza- toaleta a fost conceputa pentru  putea fi evitate momentele  in care un om de afaceri nu poate ajunge la o toaleta publica.

Valiza-toaleta are toate accesoriile necesare unui businessman. Astfel, in servieta se pot gasi un sul de hartie igienica, un buzunar special in care poate fi pastrat un spray dezinfectant, o oglinda, o agenda,ziarul,si multe altele. Valiza poate sustine greutati de pana la 80 de kilograme.

Ramane insa intrebarea:unde se poate duce posesorul cu un astfel de obiect, DUPA ce l-a utilizat?

Gotta Go Briefcase

Looking for a briefcase that is multi-functional? The Gotta Go Briefcase will surely inspire the business-savvy men and women of the world climbing the corporate ladder who will stop at nothing to get an edge… not even to take a dump. In today’s fast paced corporate market, every minute counts and often can be the difference between success and failure. No longer is it feasible or convenient to take time out for toilet breaks, especially in taxis, subways or rail systems where facilities aren’t always provided.

Now, for the GM who has to take a BM, there is the Gotta Go Briefcase. A full functioning briefcase that also doubles as a portable lavatory.

Top Japanese business professionals participated in extensive market research in ways to better maximize time efficiency and encourage higher job performance. As a result, Niban Too Corp. of Japan came up with the Gotta Go Briefcase for an extra edge over corporate competitors.

The water proof briefcase retains an elegant yet durable appearance with high quality Mahogany leather, a strong lightweight aluminum internal structure, and stainless steel bowl with generously equipped sealing lid.

Quietly and discreetly go about your personal „business” anywhere you please with a fold out leather privacy panel which tucks away neatly to the side when you have completed your multi-tasking. A toilet paper dispenser easily swings out and can be conveniently stored in an inconspicuous storage compartment under the padding [for added discretion] when not in use.

Included with the Gotta Go Briefcase are a small tray with cup holder (clips onto the privacy panel), attachable vanity mirror, and refillable hand sanitizing dispenser. The newspaper and air freshener are not included but recommended.

*Maximum weight capacity is 80 Kilos (approx.175 lbs.). Exceeding the recommended weight will void all warranties and may result in rupture of waste tank, possible bacterial contamination of briefcase contents, and massive stench.

(Link)

VIDEO SI FOTO:Americanii vor scoate in curand pe campurile de lupta skateboarduri-tanc

Pare a fi o încrucişare între un tanc mic si un skateboard …

Această invenţie ciudata este de fapt  un vehicul pentru soldaţi aflati in zone de razboi .

Specialistii militari  afirmă ca Shredder DTV se poate deplasa pe  orice tip de teren cu viteze relativ mari , ceea ce ” îl face ideal pentru recunoastere , salvare / recuperare , supraveghere mobila şi  pentru operaţiunile de evacuare a ranitilor „.

Shredder DTV este un autovehicolul motorizat, care poate deveni extrem de folositor in zonele de razboi

Aceasta inventie  permite militarilor să treaca  peste obstacole de mici dimensiuni

Shredder DTV a  fost conceput de  firma canadiană BOG Werks si  a fost prezentat ca o” prima platforma modulara „pentru militari , la o conferinţă  prezentare de vehicule militare la Detroit, luna trecuta .

Conform spuselor producătorului DTV,acesta  este personalizabil astfel ca  poate fi adaptat în funcţie de scopul pentru  care care e utilizat. Există de asemenea o opţiune pentru dotarea sa  cu mitraliere şi alte arme ,ceea ce il poate transforma într-un vehicul de atac formidabil .

Se poate chiar manipula  de la distanţă , astfel încât  să poata fi trimis în misiuni de recunoaştere, în cazul în care ar fi prea periculos sa fie  trimisi soldaţi.

Shredder DTV poate atinge viteze de până la 30 mile/h

Proiectantii  săi susţin că este capabil să călătoreasca  pe orice suprafata si poate fi actionat chiar de la distanţă

Este propulsat de un motor Honda 200cC de doar 15 de cai putere si este capabil sa se deplaseze cu peste 30 mile pe oră  si sa urce pante de 40 de grade .

Este chiar capabil sa tracteze remorci mici şi poate transporta o sarcină utilă de cateva sute de kg.

A fost imaginat  si proiectat de Ben Gulak ,un  student la M.I.T., faimos deja pentru ca a inventat motocicleta Uno, cu rotile dispuse pe laterale, una langa cealalta, pe mijlocul vehiculului.

Sursa