CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ion Ceban, reprezentant al socialiștilor proruși ai lui Dodon, a câștigat alegerile pentru primăria Chișinăului, capitala R.Moldova

Ion Ceban (PSRM), câştigătorul alegerilor pentru funcţia de primar al Chişinăului

Foto: Ion Ceban (PSRM), câştigătorul prorus al alegerilor pentru funcţia de primar al Chişinăului

Moscova câștigă Chișinăul! Încă o “victorie” glorioasă a Bucureștiului dincolo de Prut! “Felicitări” clasei politice și instituțiilor văzute și nevăzute de la București, care au contribuit la victoria Rusiei la Chișinău!

 

După prelucrarea tuturor proceselor verbale, cele mai multe voturi pentru funcția de primar al Chișinăului – 52,39% – le-a acumulat candidatul Partidului Socialiștilor și al Moscovei, Ion Ceban, Contracandidatul său de la Blocul electorul ACUM, Andrei Năstase, a obținut 47,61% din sufragiile chișinăuienilor, transmite Romanian Global News.

Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, prezentate pe tabloul online, Ion Ceban a fost votat de către 123 807 de chișinăuieni, în timp ce pentru Andrei Năstase și-au dat votul 112 513 de alegători.

Prezenţa la vot în turul II la Chişinău a fost de 37,78%, puţin peste cea din turul I, când a fost de 36,05%.

 

Practic Moscova pune mâna, prin Ceban, pe administrarea celui de-al doilea mare oraș în care locuiesc români. Încă o „victorie” glorioasă a clasei politice și a instituțiilor mai mult sau mai puțin la vedere din România!

Iată ce scria analistul Dorin Popescu cu câteva zile în urmă pe www.contributors.ro;

Pas cu pas se apropie falimentul ideii românești în R. Moldova– cel puțin falimentul celei politice/geopolitice (încă nu și decontarea acestui faliment, la București și Chișinău), pe baza deteriorării considerabile (aproape iremediabile) a capacității (acum nepermis de modeste, a) Bucureștiului de a sprijini ideea pro-europeană și pro-românească în R. Moldova.

La 20 octombrie a.c. vor avea loc alegerile locale generale în R. Moldova. Principala miză a acestor alegeri o reprezintă, ca de obicei, funcţia de primar al orașului Chișinău, chiar și într-un context declarat în mod ipocrit (prin ucazuri scrise simultan la Moscova și Berlin) „vidat de geopolitică” de către socialiști și autohtoniști.

Chișinăul este geopolitică, iar alegerea primarului municipiului și capitalei R. Moldova nu a fost niciodată altceva, în ultimele decenii, decât geopolitică pură – loc de exercitare a unor opțiuni ireconciliabile, clare, lipsite de ambiguitate, între România/Europa și/sau URSS/post URSS.

 Comentatorii remarcă faptul că Ion Ceban este primul primar al Chişinăului, membru al unui partid de stânga, de la declararea Independenţei Republicii Moldova.

„Eu sper, în primul rând, ca după alegerile locale guvernarea să poată continua în bune condiții. Sigur, e o veste tristă pentru Andrei Năstase, pentru coaliția pe care a format-o împreună cu Maia Sandu, dar o înfrângere nu trebuie să blocheze procesul de guvernare, a declarat pentru Europa Liberă fostul europarlamentar român Cristian Preda.Cristian Preda: „Cred că trebuie găsite soluții de cooperare cu Republica Moldova la toate nivelurile, dar sigur că respectând o anumită linie politică, o anumită ordine a politicilor publice. Sunt niște valori care trebuie să ne lege, și nu interese de moment.

Fostul primar al Capitalei, Dorin Chirtoacă a spus că Partidul Liberal este gata de luptă în cazul unor eventuale anticipate.”În cazul în care Dodon se supără pentru apelul care l-am făcut împreună cu Maia Sandu în vinerea înaintea alegerilor că are de gând să rupă coaliția, mai mare rușine pentru el, și, respectiv, noi suntem gata de anticipate”, a subliniat liderul PL.Unchiul lui Chirtoacă, Mihai Ghimpu, a fost însă mai critic în declaraţii. Într-o postare pe Facebook, fostul preşedinte al PL a scris că alianţa cu socialiştii este motivul pentru care blocul „ACUM” a pierdut Capitala. Ghimpu este de părere că Năstase nu trebuia să candideze.„Am spus de la bun început că dacă Năstase iese în turul doi, Ion Ceban devine primar. Aţi mers cu Năstase, ACUM pupaţi-l pe Ivan, scuzată să-mi fie vorba!”, mai spunea Mihai Ghimpu.

Preşedintele Republicii Moldova, sluga rusească Igor Dodon, a susţinut un briefing alături de lidera PSRM Zinaida Greceanâi, preşedinta Parlamentului, şi Ion Ceban, candidatul socialiştilor care, potrivit rezultatelor preliminare, câştigă cursa pentru şefia Primăriei Chişinău. Igor Dodon l-a îndemnat pe Ion Ceban „să fie primarul tuturor”.  

04/11/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

LECTIA KACZYNSKI

Basarabia este şi ea un Katyn. Din întâmplare sau prin destin, ea a repetat soarta «Katynului polonez» sub toate formele posibile, inclusiv împuşcarea din ceafă. Polonezii şi moldovenii, Varşovia şi Chişinăul sunt, însă, fenomene total diferite.

Săptămâna trecută, la Chişinău, Ambasada Poloniei organiza, la Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie, o expoziţie în premieră, absolut inedită, de care Moldova avea nevoie. Şi nu pentru că nu şi-ar avea propriile tragedii, ci pentru că o tragedie sesizată de la o parte este o lecţie care se învaţă, nu ştiu de ce, mai uşor.

 Evenimentul care s-a produs nu este deloc unul cultural, ci mai degrabă unul politic, ieşit cu greu din anonimatul istoriei şi recunoscut până acum cu doar jumătate de gură de Rusia.

 E vorba de tragedia de la Katyn (Rusia), din 3 aprile-9 mai 1940, în urma căreia au fost masacraţi de către NKVD-ul sovietic circa 23 mii de polonezi — elita clasei militare, politice, intelectiuale, administrative şi de afaceri. Expoziţia face parte din categoria evenimentelor care rănesc şi dor. E o lucrare impresionantă, construită pe materiale de arhivă — scrisori, fotografii de familie, fotografii de la locul tragediei, documente oficiale secrete — toate scoase fără jenă în public şi mediatizate peste tot în lume de către instituţiile diplomatice ale Poloniei. Repet: mediatizate în lume de către instituţiile diplomatice ale Poloniei. Cred că asta ar fi lecţia cea mai importantă (nu singura), pe care o avem de învăţat în cazul acestei expoziţii. Pentru că ea vine din verticalitate şi demnitate.

 Naţională şi istorică. În acest sens, ar fi fost extraordinar dacă Ambasada Poloniei ar fi cerut concursul preşedintelui Parlamentului pentru amplasarea expoziţiei la Palatul Republicii, acolo unde îşi ţine acum şedinţele Parlamentul, ca cei care i se mai închină lui Stalin să poată vedea cel puţin Katynul polonez dacă nu vor să-l recunoască pe cel din Basarabia.

Aşa mureau regii

La inaugurarea expoziţiei, însărcinatul cu afaceri al Poloniei în R. Moldova, Marcin Nosal, a vorbit despre tragedia de la Katyn, fără să ocolească noţiunile de crimă, criminali, adresa şi numele lor. A vorbit şi despre «drumul Golgotei» prin care au trecut polonezii până a ajunge la adevărul pe care Moscova, prin Medvedev, l-a recunoscut public (după cea de-a doua tragedie de la Katyn), chiar dacă a trecut totul pe seama lui Stalin.

Moscova i-a minţit pe polonezi zeci de ani, convinsă că le va putea omorî speranţa de a mai vrea să ştie vreodată ce a fost şi cum a fost în 1940 la Katyn, dar nu a fost să fie. Moartea, peste 70 de ani, în aceeaşi Rusie, la acelaşi Katyn, a delegaţiei Kaczynski, este uluitoare ca exemplu de manifestare a spiritului de protest anticrimă şi a demnităţii de a pune adevărul şi onoarea mai presus de toate.

Aşa ştiau să moară doar regii. În timpul în care M. Nosal făcea prezentarea expoziţiei, încercam să evaluez cam câţi dintre ambasadorii noştri sau oficiali de la Externe au organizat în străinătate vreun eveniment similar celui polonez, legat de tragediile noastre din Transnistria sau Basarabia de după 28 iunie 1940: lagăre, deportări, colectivizare, beciuri de execuţie, gropi de var, foamete, case de nebuni…

Am întrebat muzeiştii şi nu au avut ce-mi spune. De ce? Nu avem arhive? Nu avem cu ce sau nu avem cu cine? În contrast cu expoziţia, îmi amintesc de toată foiala «patriotică» şi «pragmatică» de la Chişinău în ajun de 9 mai: câte voci au strigat în favoarea plecării lui M. Ghimpu la parada de la Moscova? Toate, cu excepţia lui Ghimpu. De ce? Ca «să nu ne deteriorăm relaţiile cu Rusia». Ce a urmat? Pactul de la Kiev, Medvedev-Ianukovici de reîmpărţire a influenţelor în R. Moldova, fără consultarea Chişinăului. Alt exemplu, de data asta în contextul expoziţiei: deportările sau condamnarea comunismului. «Comisia Cojocaru» nici nu reuşise să prezinte Parlamentului raportul şi propunerile, că M. Lupu, D. Diacov şi tot PDM-ul au şi făcut-o pe avocaţii comunismului: «să condamnăm comunismul, dar nu acum», «să eliminăm simbolica comunistă, dar mai târziu», etc. Sau, reacţia aceluiaşi Lupu la sugestia Comisiei Cojocaru că Rusia ar fi să plătească R. Moldova despăgubiri de pe urma ocupaţiei sovietice: «nu vom cere recompense, Moldova nu a fost sub ocupaţie», — anunţa Lupu, considerentele fiind aceleaşi: «bunele relaţii cu Rusia».

 Pun cap în cap două raţiuni politice: Varşovia şi Chişinăul. Prima, graţie acestei raţiuni, procedează exact ca şi evreii, balticii, nemţii, armenii şi scoate adevărurile în faţă. «Ai noştri», dimpotrivă, le bagă sub fustă. Mă întreb: polonezii nu vor şi ei, la fel ca şi «ai noştri», relaţii bune cu Rusia?

Sigur că vor, numai că, spre deosebire de moldoveni, polonezii refuză să mai facă aceste relaţii pe contul propriei demnităţi şi istorii. Moartea lui Kaczynski e o lecţie pe care ruşii o vor ţine minte multă vreme, dacă nu vor uita de ea polonezii.

Petru Grozavu,
petru.grozavu.zdg@gmail.com

04/06/2010 Posted by | POLITICA, PRESA INTERNATIONALA | , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: