CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Masacrele – ruşinea istoriei umanităţii

Un mare scriitor rus spunea cândva : „Omul, ce mândru suna acest cuvânt” !

Latinii aveau o vorba la fel de adevarată: „homo homini lupus”.  Din pacate, mult prea adesea, în decursul secolelor, omul a fost lup pentru semenii sai, comportându-se cu o cruzime demnă mai curând de fiarele salbatice.

 Mai grav e faptul ca, pe langa violenta dovedita in razboaie, cand oamenii s-au ucis unii pe altii luptand de la egal la egal, agresivitatea umana s-a manifestat si fata de persoane lipsite de aparare. Despre cateva dintre cele mai faimoase masacre ale istoriei va invitam sa cititi in randurile ce urmeaza.

Iata cateva crime oribile ramase in memoria umanitatii :

  • Prigonirea creştinilor (în Roma antică înainte de 311/13, în Persia sec.IV, Yemen sec.VI şi ţările islamice ca urmare a cruciadelor)

  • 843 Teodora a II-a, (soţia împăratului bizantin Theophil I ; sau Teofilos (829 – 842) dă ordin de ucidere a peste 100.000 de paulicieni o sectă dualistă “eretică”.

  • 1099 prima cruciadă, după cucerirea Ierusalimului ca. 30.000 – 70.000 de locuitori masacraţi

  • 1209 cruciada franceză contra albigenilor locuitori din sudul Franţei (20.000 de morţi)

  • 1226 şahul Persiei ordonă  masacrarea din motive religioase a 100.000 de georgieni.

  • 1474 – 1782 prin acţiunea inchiziţiei de prigonire a vrăjitoarelor au ucis ca. 40.000 – 60.000 de oameni

  • 1572 în Noaptea Sfântului Bartolomeu (23/24 august) catolicii francezi au masacrat 3.000 – 10.000 de hughenoţi (vezi şi Henric al IV-lea al Franţei)

  • 1894 – 1896 – 1915 masacrarea armenilor de către turci (600.000 – 1.500.000 de victime)

  • 1928 – 1953 sistemului stalinist cad jertfă peste 20 de milioane de oameni (printre care erau şi prizonieri de război germani)

  • 1933 – 1945 în Germania nazistă şi pe teritoriul aliaţilor ei sunt exterminaţi peste 11 milioane de oameni de diferite naţionalităţi, dintre care circa 6 milioane erau evrei

  • 1939 – 1945 în Germania prin programul „Kindereuthanasie“ şi „Erwachseneneuthanasie“ sunt omorâţi circa 5000 de copii şi 70.000 de adulţi handicapaţi

  • 1943 – 1976 în China prin „revoluţia culturală” a lui „Mao” sunt omorâţi ca. 70 de milioane de oameni

  • 1965 – 1966 regimul Sukarno din Indonezia ca represalii pentru o lovitură de stat neizbutită sunt masacraţi între 100.000 – 1 milion de oameni

  • 1975 – 1979 peste 2 milioane de oameni sunt omorâţi în lagărele comuniste din Cambodgia

Cei trei lideri care conduc detaşat pe lista crimelor în masă, sunt Mao Zedong, Stalin şi Hitler; ei fiind răspunzători de omorârea a peste 140 de milioane de oameni.

In cazul  masacrarii  populaţiei civile, sau a prinzionierilor, făptaşii sunt  consideraţi astazi  de Legea internationala  criminali de război.

  • Masacrul de la Kraljevo şi Kragujevac, (Iugoslavia) ca şi masacrul de la Kondomari (insula Creta), de trupele germane în timpul celui de al doilea război mondial ca răspuns la acţiunile partizanilor.

  • Masacrul de la My Lai efectuat de trupele SUA (în 1968 morţii sunt locuitorii unui sat vietnamez)

 

Masacrul de la Thessaloniki

 

Una dintre actiunile represive intreprinse de imparatul roman Teodosie I, la 390, i-a vizat pe locuitorii orasului grecesc Thessaloniki, rasculati impotriva sa. Motivul revoltei? Porunca imparatului ca un popular conducator de care, la spectacolele de circ, sa fie arestat, fiindca avusese o idila cu o slujnica de la Palat.

Vizitiul a fost arestat dar „fanii” sai s-au razvratit, cerand eliberarea lui. Multi dintre rasculati au fost prinsi si adusi in hipodromul orasului unde trupele gotice din serviciul lui Teodosie i-au masacrat – numarul victimelor fiind estimat la 7000 de oameni.

Masacrul din  Granada

Pe 30 decembrie 1066, o multime furioasa de musulmani a luat cu asalt palatul regal din Granada, aflata atunci sub stapanire maura si l-au asasinat pe vizirul evreu Iosef ibn Naghrela, declansand apoi un pogrom crancen impotriva populatiei iudaice din oras.

Potrivit cronicarului arab Abu Ishaq, peste 4000 de evrei au fost ucisi într-o singura zi.

 

Masacrul din noaptea Sf. Bartolomeu

Una dintre cele mai cumplite crime comise in numele religiei a avut loc în noaptea de 23 spre 24 august 1572, în Franţa.

 La instigarea mamei sale, Caterina de Medici, regele Carol al IX-lea a hotarât să lase mâna libera catolicilor fanatici in asasinarea liderilor protestanti din Paris, la sase zile de la nunta sorei acestuia cu protestantul Henric de Navarra.

Vicleana regină-mamă a vazut atunci un excelent prilej pentru a lichida partida adversarilor religiosi.

S-a declanşat un veritabil carnaj, fiind asasinaţi zeci de mii de „hughenoti” – cum erau numiti adepţii curentelor protestante – de-a lungul si de-a latul ţării.

Cu două zile inainte, intriganta Caterina poruncise uciderea amiralului Gaspard de Coligny, lider hughenot care avea, credea ea, o influenta nefasta asupra suveranului, indemnându-l sa intre in razboi cu Spania.

Dar Coligny fusese doar ranit si tânărul rege Carol, care nu stia despre urzelile mamei sale, promisese sa-i pedepseasca pe atentatori.

Nu i-a fost insa greu viclenei regine sa-l convinga ca hughenotii erau pe cale sa se revolte si sa-l detroneze si inspaimântat, tânarul suveran a autorizat uciderea principalelor lor capetenii. Cei mai multi protestanti se aflau chiar in Paris, participând la celebrarea nuntii liderului lor, Henric de Navarra, cu sora regelui, Margareta. Uciderea amiralului Coligny, aruncat de la fereastra camerei unde zacea ranit, a dat semnalul inceperii macelului.

Instigate de agitatorii care puneau in seama hughenotilor situatia economico-sociala dezastruoasa in care se zbatea regatul, masele populare, majoritar catolice, i-au atacat pretutindeni pe hughenoti. Se estimeaza ca 3000 de protestanti au fost ucisi in aceasta noapte si in ziua care a urmat la Paris, si 70.000 in intreaga tara, masacrul marcând reizbucnirea razboaielor religioase in Franta.

Masacrul armatei lui Elphinstone

 

Akbar Khan a fost unul dintre cei mai temerari luptatori afgani de gherila, in razboiul contra britanicilor, desfasurat la mjlocul secolului XIX.

Dupa ce trupele britanice si indiene au cucerit capitala Afganistanului, in ianuarie 1842, o revolta a patriotilor autohtoni a alungat garnizoana lasata de englezi, constand in 4500 soldati britanici si 12.000 auxiliari indieni.

Acestia au incercat sa ajunga la garnizoana britanica din Jalalabad, situata la circa 160 km distanta, dar partizanii afgani i-au hartuit neincetat, ultimele ramasite ale armatei conduse de generalul Elphinstone fiind anihilate langa Gandamak.

Un singur britanic, chirurgul William Brydon, a reusit sa scape cu viaţă si sa ajunga la Jalalabad.

Masacrul de la Batak

Lupta poporului bulgar pentru eliberarea de sub jugul otoman, la sfarsitul secolului XIX, a fost eroica dar si sangeroasa. Unul dintre cele mai intunecate episoade ale sale l-a constituit masacrul de la Batak.

Pe 30 aprilie 1876, 8000 de soldati turci, sub conducerea lui Ahmet Aga Barun, au inconjurat orasul, ocupat de insurgentii bulgari.

Dupa primul asalt otoman, net inferior numeric si logistic, răsculaţii bulgari au cerut sa negocieze capitularea.

Ahmet Aga a fost de acord si a jurat sa isi retraga trupele daca rasculatii vor renunta la arme. Dupa ce rebelii au fost dezarmati, perfidul comandant turc a dat ordin detasamentelor de basbuzuci sa ia cu asalt orasul. Aproape 5000 de locuitori au fost ucisi, majoritatea fiind decapitaţi.

Masacrul de la Bai Yar

Bai Yar este o râpă situată nu departe de Kiev, capitala Ucrainei. Aici, în decurs de doar doua zile, pe 29 si 30 septembrie 1941, echipe ale SS, alaturi de colaborationişti locali şi politişti ucrainieni au executat sumar 33.771 de evrei civili. Acesta este considerat unul dintre cele mai mari masacre din istoria Holocaustului.

Acţiunea a fost ordonata de catre Guvernatorul militar al Kievului, General maiorul Friedrich-Georg Eberhardt (15 ianuarie 1892 – 9 septembrie 1964), SS-Obergruppenführer Friedrich Jeckeln (2 februarie 1895 – 3 februarie 1946), si Comandantul Einsatzgruppe C Otto Rasch (7 decembrie 1891 – 1 noiembrie 1948). Masacrul s-a desfasurat între 29 si 30 septembrie 1941.

Bai Yar a rămas  locul unor executii sumare, pâna la parasirea Kievului de catre armatele germane. In total în această râpă au fost executati un numar de 100.000 de persoane: evrei, ucrainieni, prizonieri de razboi si civili.

Masacrele comise de NKVD-ul sovietic.

Fişier:Flag of the Soviet Union.svg

Uniunea Sovietică nu a recunoscut semnarea de către Rusia Imperială a Convenţiilor de la Haga din 1899 şi 1907 şi apoi pe cele de la Geneva, care precizau printre altele şi regimul deţinuţilor de război. URSS a refuzat să facă acest lucru până în 1955.

In cursul retragerii rapide a Armatei Rosii din fata trupelor naziste, in vara anului 1941, membri NKVD au comis o serie intreaga de executii in masa asupra prizonierilor in Polonia, Tarile Baltice si acele regiuni din URSS pe care sovieticii le lasau in mana invadatorilor.

Cifra totala a mortilor este estimata de istoricii rusi post-sovietici, potrivit datelor din arhive, la peste 100.000, dintre care 10.000 numai in partea vestica a Ucrainei. Nici până astazi Rusia nu a recunoscut aceste crime barbare.

Broniki : Vara lui 1941. Armata germană avansează pe teritoriul Ucrainei de Vest. La 1 iulie, în preajma localităţii Broniki, unităţi ale batalionului 2 infanterie şi ale regimentului 60 artilerie angajează lupte cu forţele diviziei 20 blindate din Armata Roşie. După lupte crâncene, germanii se predau când termină toate rezervele de muniţie.

Cei 180 de militari germani, care au supravieţuit, au fost forţaţi să se dezbrace, apoi le-au fost legate mâinile la spate şi au fost  măcelăriţi toţi prin înjunghiere, împuşcare sau aruncaţi în aer cu grenade. Cadavrele au fost descoperite a 2-a zi de către un batalion de recunoaştere german. Nici un ofiţer sovietic nu a fost acuzat…

Feodosia : În Peninsula Crimeea, pe malul Mării Negre, se află portul Feodosia. În data de 3.11.1941 oraşul a fost cucerit de infanteriştii germani din Diviziile 46 şi 170. Cum urma atacul asupra Sevastopolului, o mare parte dintre militarii germani au fost mutaţi din oraş.

Au rămas doar spitalele militare în care erau trataţi răniţii şi un mic detaşament care să asigure ordinea.  În 29.12.1941, dupăamiază, oraşul a fost bombardat de flota sovietică, apoi au debarcat unităţi de infanterie şi marinari.

De abia pe 18.01.1942 germanii s-au întors în Feodosia.

Ce au găsit ? Marea majoritate a personalului medical ucis. Răniţii germani fuseseră aruncaţi pe ferestrele spitalului, pentru a face loc ruşilor. Peste corpurile aruncate, fusese turnată apă pentru a înghţa mai repede.

Mormane de cadavre aruncate pe plajă, cu urme de bătaie şi mutilări. Erau aşezate la marginea apei astfel încât să fie pătrunse de apă şi congelate Au reuşit să supravieţuiască 12 oameni, ascunşi în pivniţe.

Grischino : Localitatea situată la nord-vest de Donetz era un important centru industrial din URSS, mai precis din Ucraina. Ocupată de germani, a fost recapturată de Armata Roşie şi din nou de germani prin Divizia 7 Blindată printr-o contraofensivă în februarie 1943. Au fost găsiţi 596 de morţi . Asasinările s-au făcut, în majoritate prin împuşcare. Multe cadavre purtau urmele unor mutilări oribile. Bestiile roşii le tăiaseră nasurile şi urechile, le amputaseră organele genitale şi erau băgate în gură. S-au găsit asistente medicale violate şi cu sânii tăiaţi. În subteranele gării fuseseră adunaţi 120 de militari germani şi împuşcaţi cu mitralierele.

În acest odios masacru şi-au pierdut viaţa: 406 germani, 89 italieni, 9 români, 4 unguri, toţi prizonieri de război. Au mai pierit muncitori, voluntari ucrainieni şi asistente medicale germane. Ca de fiecare dată, istoria nu iartă, au existat martori supravieţuitori, civili care au povestit grozăviile petrecute şi niciodată pedepsite…

Masacrul de la Katyn

La 5 martie 1940, intr-o padure situata in apropierea localitatii Katyn a fost comis un teribil genocid, circa 22.000 de oamenii fiind ucisi si aruncati in gropi comune de catre soldatii Armatei Rosii.

Katyn, locul tragediei.

8000 dintre victime au fost ofiteri ai armatei poloneze luati prizonieri in timpul invadarii Poloniei de catre rusi, iar restul au fost arestati sub acuzatia ca ar fi fost „membri ai agenturilor de spionaj straine, jandarmi, spioni, sabotori, mosieri, patroni, avocati sau preoti” si ca ar fi  facut propaganda contra sovieticilor.

Masacrarea românilor  la Fantana Alba, Bucovina de Nord – 1 Aprilie 1941.

[NKVD.jpg]

  • 2.000- 3.000 persoane din Patrautii de Sus, Patrautii de Jos, Cupca, Corcesti, Suceveni in coloana pasnica purtand in fata un steag alb si insemne religioase s-au indreptat spre granita cu Romania.

  • In poiana Varnita, la 3 km de granita, au fost mitraliati de sovieticii ascunsi in padure.

  • Supravietuitorii au fost urmariti de cavalerie si spintecati cu sabiile.

  • Ranitii au fost legati de cozile cailor si tarati in in 5 gropi comune sapate dinainte unde au fost ingropati de vii: batrani, femei, copii, sugari.

  • Altii au fost arestati de NKVD-ul din Hliboca (Adancata), torturati si aruncati de vii intr-o groapa comuna din cimitirul evreesc peste care s-a turnat var nestins,chiar daca unii mai miscau si mai respirau si chiar daca unii prunci mai scanceau la pieptul mamelor lor ucise….

1944 – Masacrul prizonierilor de la Bălți, in Basarabia

„În anul 1944, la năvala hoardelor rusești care au invadat Basarabia, Armata Roșie a făcut zeci de mii de prizonieri militari. În orașul Bălți au fost concentrați cca. 50.000 de militari , care ținuseră piept hoardelor dezlănțuite. Dintre cei 50.000 de militari, 80% erau români, iar ceilalți erau aproximativ: 5.000 germani, 2.000 unguri, iar restul cehi și polonezi.

În nord-estul orașului, unde curge râul Răut și se formează mlaștini, KGB a găsit locul cel mai nimerit să amplaseze lagărul îngonjurat cu garduri înalte de sârmă ghimpată.

Din acel lagăr unii mai curajoși au evadat, dar au fost mitraliați. Totuși, au mai fost și fugari scăpați, pe care nu i-a găsit nimeni, decât că s-au făcut singuri cunoscuți, după destrămarea Uniunii Sovietice.

Informații despre crimele petrecute în acest lagăr s-au publicat în „Curierul de Nord” din orașul Bălți. Din declarațiile celor evadați s-au stabilit crimele KGB săvârșite la Bălți.

Toți cei 50.000 de prizonieri au fost împușcați în ceafă de militarii N.K.V.D.-ului  și aruncați în șanțurile mocirloase pe care tot ei le-au săpat la ordin (exemplu tipic al asasinilor N.K.V.D.-iști , întocmai ca în cazul Katynului, unde diferă numai numărul celor asasinați).

Îndată ce au fost date în vileag cele întâmplate, s-au făcut sondaje în mlaștini, în anii 1991-1992, iar rezultatele au fost cutremurătoare: nici hârlețele, nici lopețile nu au mai putut fi utilizate din cauza mulțimii scheletelor și osemintelor răspândite în acele mocirle.  O piramidă de oase și cranii,   au fost strânse pe un loc mai uscat, peste care s-a așternut o mare cantitate de pământ bătătorit și s-a ridicat în felul acesta un delușor mai înalt, o moviliță în trepte, tot din țărână, iar pe partea ei de sus s-a așezat o troiță…

In cursul retragerii rapide a Armatei Rosii din fata trupelor naziste, in vara anului 1941, membri NKVD au comis o serie intreaga de executii in masa asupra prizonierilor in Polonia, Tarile Baltice si acele regiuni din URSS pe care sovieticii le lasau in mana invadatorilor.

Cifra totala a mortilor este estimata de istoricii rusi post-sovietici, potrivit datelor din arhive, la peste 100.000, dintre care 10.000 numai in partea vestica a Ucrainei.

Masacrul de la Nanjing

Cunoscut si sub denumirea de „ororile de la Nanjing”, episodul se refera la groaznicele crime de razboi comise de invadatorii japonezi dupa cucerirea orasului Nanjing, pe atunci capitala a Chinei, la 13 decembrie 1937.

Intr-un interval de sase saptamani, armata imperiala nipona s-a dedat la fapte terifiante, la crime, violuri, incendieri, jafuri, asupra prizonierilor de razboi si civililor chinezi.

Desi executile au debutat sub pretextul eliminarii soldatilor chinezi deghizati în civili, un mare numar de persoane nevinovate au fost intentionat ucise, multe dintre ele fiind mai intai torturate sau violate.

Potrivit informatiilor adunate de Tribunalul Militar International pentru Extremul Orient , întrunit după razboi, aproape 200.000 chinezi ar fi fost ucisi, fiind identificate  în gropi comune ramaşitele pamânteşti a mai bine de trei sferturi dintre ei.

Masacrul de la Srebenica

Unul dintre cele mai socante episoade ale istoriei contemporane s-a produs in iulie 1995, in localitatea bosniaca Srebenica. Circa 8000 de barbati si copii musulmani au fost impuscati de catre unitati ale Armatei Republicii Srpska (VRS), sub comanda generalului Ratko Mladici, la masacru participand si membri ai unitatilor paramilitare din Serbia, cunoscute sub denumirea de „Scorpionii”.

 Pana acum, circa 5600 de victime ale genocidului au fost identificate, gratie analizei ADN. Inainte de declansarea acestui genocid, Natiunile Unite declarasera Srebenica „zona sigura”, protejata de ONU, dar nu a facut nimic pentru a impiedica masacrul, desi circa 400 de militari olandezi din trupele de mentinere a pacii se aflau in regiune

 Surse: Wikipedia,Grupul Independent pentru  Democratie, Istoria incomoda wordpress.com

 

05/11/2012 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Execuţiile din China îngrijorează Amnesty International.In CHINA au fost mai multe execuţii decât în tot restul lumii

Reproduc din  articolul

Execuţiile din China îngrijorează Amnesty International:

Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Amnesty International a cerut Chinei să facă public numărul exact al executărilor, ca urmare a aplicării pedepsei cu moartea.

   În raportul anual, Amnesty notează că numărul prizionerilor executaţi în China e considerat secret de stat. De asemenea, rapoartele arată că regimul comunist de la Beijing autorizează mai multe execuţii decât în tot restul lumii.

   Anul trecut, potrivit informărilor oficiale, în lume au fost executaţi 714 condamnaţi. În afară de aceştia, mii prizioneri ar fi fost omorâţi doar în China, fără să fie cunoscut numărul exact.

   Autorităţile chineze susţin că ar fi omorât prin împuşcare sau administrarea unei injecţii letale mai puţini oameni decât anul trecut, dar au refuzat să ofere detalii.

   Experţii Amnesty International susţin că pedeapsa cu moartea e aplicată acum pentru 68 de acte ilegale, incluzând acte neviolente. În plus, multe persoane au fost condamnate şi executate pe baza unor mărturii obţinute prin tortură. De asemenea, raportul menţionează că prizionierii nu au adesea dreptul la apărare.

   Pe de altă parte, organizaţia pentru apărarea drepurilor omului salută faptul că pentru prima oară în istoria modernă în Europa nu a fost pusă în aplicare anul trecut nici o condamnare la moarte.

   În lume, deşi există 58 de ţări care aplică pedeapsa cu moartea, în 2009 doar în 18 state au fost înregistrate executii.

01/04/2010 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

PETELE NEGRE ale istoriei ROSII: Impuscati pentru ca au pus intrebari, trimisi in gulag pentru un pumn de grau

Gulag…

 Peste 2400 de persoane au fost impuscate, iar alte 230 au fost deportate in lagarele de concentrare staliniste, la ordinul Troicii NKVD-ului din RASSM, intr-un singur an, in perioada august 1937 – noiembrie 1938. Acestea sunt primele date prezentate de Comisia pentru studierea si aprecierea regimului comunist totalitar, dupa examinarea arhivelor Ministerului de Interne.


Troica Speciala era formata din trei persoane – ministrul de Interne, Procurorul General si primul secretar al Partidului Comunist, organ paralel cu sistemul judiciar, insarcinat cu pedepsirea rapida a “elementelor antisovietice”.

 

Troica se intrunea de 2-3 ori pe zi, iar uneori avea si cate 11 sedinte, in care decidea soarta a sute de oameni. De cele mai multe ori, sentinta era “Rastreleati!” (n.n. “Impuscat!”, trad. din rusa) si doar rareori oamenii erau trimisi in lagare sau li se confisca averea.

 

Erau condamnati, laolalta, oamenii de diferite etnii, insa moldovenii-romani mai aveau un cap de acuzare: promovau valorile nationale.

 

Motivele erau mai mult decat ridicole. “Oamenii erau condamnati pentru ca erau normali, puneau intrebari si nu acceptau realitatea. Deseori erau invinuiti de spionaj sau pentru ca preziceau caderea regimului”, a spus Gheorghe Negru, membru al Comisiei.

 

Istoricii au descoperit ca in lagarele de concentrare nu au fost deportati in mare parte doar culacii, dupa cum s-a crezut pana acum. Cei mai multi erau tarani saraci sau din clasa de mijloc. 50 la suta din deportati erau moldoveni, de origine etnica romaneasca.

 

Un taran era condamnat la ani grei de munca silnica in gulag pentru ca a furat un pumn de grau sau un stiulete de porumb, in timp ce demnitarii de stat, care erau prinsi cu delapidari de sute de mii de ruble, riscau in cel mai rau caz sa-si piarda locurile de munca sau sa fie exclusi din partid.

 

“Nu vrem sa facem din acestia eroi, dar nici sa-i numim tradatori nu putem, precum i-a calificat regimul. Ceea ce este important e ca dupa 1956 au fost eliberati din asa-numitele asezari speciale, dar niciodata nu au fost reabilitati. Ei au fost lipsiti de drepturi in toata perioada sovietica: copiii lor nu puteau sa invete in institutii superioare de invatamant, sa aiba functii de raspundere”, a declarat Igor Casu, vicepresedintele comisiei.

 

In 1944, odata cu intrarea sovieticilor pe teritoriul Basarabiei, in timpul raziilor pentru “identificarea dusmanilor regimului sovietic”, au fost arestate circa 50 de mii de persoane, dintre care jumatate au fost condamnate. Intre 1941 si 1946 au activat asa numitele “detasamente de lichidatori”, care aveau acelasi scop.

 

Potrivit presedintelui Comisiei, Gheorghe Cojocaru, istoricii vor studia, incepand cu aceasta saptamana, si arhivele Serviciului de Informatii si Securitate.

 Comisia pentru studierea si aprecierea regimului comunist totalitar a fost creata prin decret prezidential pe 14 ianuarie. Comisia urmeaza sa prezinte, pana pe 1 iulie 2010, propuneri cu privire la problema studiata.

Sursa:Stirea Zilei md.

24/02/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: