CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

INTREBARI LEGITIME: CE ASTEAPTA MOLDOVENII DE LA NOI? CUM NE VEDEM NOI DINSPRE MOLDOVA? CE VREM IN MOLDOVA?

Fișier:Flag of Moldova.svg

 Steagul Republicii Moldova Harta administrativă a Republicii Moldova

EURACTIV: CUM NE VEDEM DINSPRE MOLDOVA? CE VREM ÎN MOLDOVA? CE AŞTEAPTĂ EI DE LA NOI?

Bucuresti – Chisinau. Moldova e o tema consensuala la Bucuresti, dar vrem o dezbatere pragmatica. De la poduri de flori de peste Prut la poduri concrete, cu proiecte si realizari vizibile. Incepem dezbaterea cu o discutie in trei Bucuresti – Chisinau, implicand publicul din Romania si Moldova, care vine in prelungirea alteia, organizata la Chisinau la inceputul acestei luni. A fost si este o vanatoare de idei. Cristian Ghinea
Pe scurt despre ce discutam aici:
– Fuga creierelor dinspre Moldova spre Romania
– Oportunitati de afaceri in Moldova
– Fratii mai mari sunt mereu enervanti, chiar si cand sunt binevoitori?
– Cum redobandesc moldovenii cetatenia romaneasca?
– Avem nevoie de un Mr. Moldova care sa coordoneze proiectele diferitelor institutii romanesti acolo?
Cand?
Puteti lasa deja intrebarile si comentariile dvs. Incepand de luni, 21 martie, ora 12.oo vom raspunde, vom vocifera si vom comenta. Vom fi doua ore in studiourile HotNews, apoi vom continua doar online. Nu avem ora fixa de incheiere, pana ne plictisim sau va plictisim.
Tot spunem ca e cazul sa trecem de la podul de flori de peste Prut la niste poduri ceva mai concrete, cu proiecte si realizari vizibile. Intr-un fel am inceput.

Vorbim despre Moldova si despre oamenii de acolo din cand in cand, ba cu nervi, ba cu efuziuni, apoi uitam. Cand ma intreaba ziaristii straini sa spun repede si pe scurt interesele Romaniei in UE, printre primele dosare mentionez Moldova.

 E o tema consensuala la Bucuresti, toate partidele din Parlament doresc o relatie speciala cu Moldova si toate isi propun ca Romana sa faciliteze aderarea Moldovei la UE.
Daca tot zicem ca avem nevoie de pragmatism si proiecte, va propun ca dezbaterea de astazi sa fie una pragmatica. Si deschisa.

Pentru ca vorbim de prea multe ori in paralel: noi la Bucuresti, ei la Chisinau. Astazi, vorbim online in trei: la Bucuresti eu si colegul meu de la CRPE Dragos Dinu, la Chisinau Sorin Hadarca, om respectat in societatea civila de acolo, blogger fruntas sub numele Madrizen si presedinte al boardului Fundatiei Soros din Moldova.
Aceasta discutie in trei Bucuresti – Chisinau, implicand publicul din Romania si Moldova (multumim HotNews Moldova – hotnews.md) vine in prelungirea alteia, organizata la Chisinau la inceputul acestei luni. Am vrut atunci o discutie franca pe ce urmeaza in relatia bilaterala, pe proiectele Romaniei in Moldova, intre oficiali de la Bucuresti si Chisinau si intre ONG-uri de aici si de acolo. A fost si este o vanatoare de idei.

Pentru ce vanam idei?Simplu. Incepem la CRPE un nou proiect: vom monitoriza parteneriatul pentru integrare dintre Romania si Moldova (proiect finantat de Fundatia Soros Romania, careia ii multumim pentru sprijin). Am fost la Chisinau pentru a vedea prioritatile lor. Ne-am intors cu doua idei de viitoare rapoarte, mai cautam si altele.

Cele doua idei:

a) Un raport despre investitiile romanesti in Moldova. In ciuda efuziunii relatiilor oficiale si contactelor la nivel uman, prezenta noastra economica acolo ramane firava. De ce? Colegii mei de la CRPE vor investiga aceasta problema. Daca aveti afaceri in Moldova, daca nu aveti dar ar vrea sa aveti, daca lucrati sau aveti experienta pe acea zona economica, povestiti-ne despre experienta. Ne va ajuta sa ne calibram cercetarea.

b) Un raport despre brain drain-ul spre Romania. Ideea a venit de la o participanta la conferinta de la Chisinau, care se plangea ca prea multi dintre tinerii moldoveni care primesc burse in Romania raman aici, deci contribuim fara sa ne propunem la emigratia talentelor din RM.

Alti participanti nu au fost de acord cu ideea, altii au fost de acord ca e o problema, dar ca nu are solutie. Daca studiati in Romania, daca aveti legatura cu elevi si studenti basarabeni in Romania, spuneti-ne daca vi se pare o problema si daca da, exista solutii?

Doar doua cifre relevante: 14.000 de elevi si studenti din RM studiaza in Romania, un calcul aproximativ arata ca Romania a cheltuit 40 de milioane de euro pentru aceste burse dupa 1990.

Alte posibile idei cu care ne-am intors de la Chisinau, dar pe care inca le mai rumegam:

– Un raport special despre promisiunea Romaniei de a dona Moldovei 100 de milioane de euro in 2010 – 2014

– Un raport despre cooperarea culturala dintre cele doua tari

Cum ne vede elita din Moldova?

Dragos Dinu a prezentat la Chisinau rezultatele unui sondaj pe experti pe care l-am derulat la finele anului trecut. Este pentru prima data cand il prezentam in Romania, cu ocazia acestei dezbateri CRPE – EurActiv.

55 de ziaristi, experti, ONG-isti si oficiali moldoveni au raspuns unor intrebari despre Romania. Doar cateva dintre cifrele de acolo:

Ca in multe alte domenii, cei din Moldova apreciaza bunele intentii ale Romaniei, dar raman critici fata de modul de ducere la indeplinire. In ce priveste politica de redobandire a cetateniei, foarte putini o considera nejustificata, dar mult mai multi sunt critici fata de modul in care se acorda propriu-zis cetatenia romaneasca.

Fratii mai mari sunt mereu enervanti, chiar si cand sunt binevoitori?

In ceea ce priveste implicarea Romaniei in sustinerea eforturilor de integrare europeana a RM, de pozitiile luate de autoritatile romanesti fata de politicile promovate de Chisinau, si mult-discutatul (in special de reprezentantii PCRM) amestec al Romaniei in treburile interne ale Republicii Moldova situatia a fost apreciata diferit.

 Astfel, acest “activism” al Romaniei fata de Republica Moldova este apreciat ca amestec in politica interna a RM de aproximativ 17% din expertii care au raspuns intrebarilor noastre, peste 65% considerand ca normala si utila implicarea Romaniei.

Si doua dintre comentariile respondentilor:

„Moldova a avut un frate mai mare si pentru a nu il recapata pe altul in schimb are nevoie de un tutore delicat, competent, cu veleitati de invidiat si bune de imprumutat.”
„Atentia Romaniei fata de R. Moldova nu ca nu este suficienta, mai degraba ea nu este consistenta si aparent nu ia in considerare interesele diferitelor segmente politice si sociale din aceasta tara.”

De unde a plecat discutia?

De la raportul nostru – ”Cum am folosit fereastra de oportunitate? Bilantul unui an de relansare a relatiilor Romania – Republica Moldova” La Chisinau am plecat de la ideea ca fereastra de oportunitate ramane deschisa odata cu instalarea guvernului Aliantei pentru Integrare Europeana

2. A fost foarte bine receptat la nivel oficial, atat in Romania cat si in Moldova, suntem curiosi sa stim si parerea dvs.

Nu vrem sa va plictisim. Pentru cei cu adevarat interesati, raportul se gaseste aici. Pentru cei mai grabiti, reluam mai jos o sinteza a recomandarilor noastre.
Deci, sa discutam.

1. Avem nevoie de Mr. / Ms. Moldova. Republica Moldova este o prioritate pentru Romania, dar aceasta prioritate este gestionata cu un aparat birocratic necoordonat si fragmentat. MAE are un rol central, dar nu are forta de coordonare necesara, Biroul Inaltului Reprezentant pentru RM are un singur angajat si are doar un rol decorativ. Recomandam crearea unui birou puternic, atat la nivel politic cat si la nivel institutional care sa coordoneze politica si politicile Romaniei fata de Republica Moldova. Ar putea fi plasat fie la Presedintie, fie la Secretariatul General al Guvernului, prin intarirea institutiei actuale a Inaltului Reprezentant pentru Republica Moldova.

Noul birou ar trebui sa aiba autoritate de coordonare asupra ministerelor de linie si sa fie creat prin consens intre partide, continuand la nivel de politici consensul existent in Parlament fata de politica pentru RM. Mr / Ms. Moldova ar trebui sa fie numit un fost oficial respectat, cu autoritate personala si politica, bun cunoscator al spatiului estic, cu un profil european si neintegrat in aripa nationalista a vreunuia dintre partidele romanesti (care tind traditional sa acapareze agenda relatiei cu RM, dar nu au credibilitate la Chisinau).

2. Sa ne pliem pe agenda europeana a RM. Chisinaul negociaza acum cu Comisia Europeana viitorul Acord de Asociere. In decembrie 2010 s-au relansat si negocierile pentru un Plan de Actiune Romania – RM pentru aplicarea parteneriatului pentru integrare europeana (prevazut de declaratia Ghimpu – Basescu).

 Indiferent de cine va veni la putere la Chisinau, viitorul acord cu UE va fi extrem de influent pentru viitoarea agenda de guvernare. Negocierile Bucuresti – Chisinau ar trebui sa urmeze deci temele si prioritatile negocierilor Bruxelles – Chisinau. Ambasada romana in RM a inceput acest demers, echipele de negociatori trebuie sa preia mesajul. Nu vrem sa concuram agenda europeana a RM, ci sa ne pliem pe ea.

3. Sa comunicam mai bine la nivel european pe tema redobandirii cetateniei. Raportul cuprinde o serie de argumente pe care Romania ar trebui sa le foloseasca la nivel european pe a sustine politica de redobandire a cetateniei celor care au pierdut-o odata cu invazia sovietica.

4. Suntem in intarziere cu derularea ajutorului financiar de 100 milioane euro. Daca tot am intarziat, macar sa cheltuim bine acesti bani. Cateva principii sunt recomandate:

– Consultare permanenta si cat mai larga cu decidentii, ONG-istii si alti factori interesati si care detin expertiza la Chisinau;

– Concertare cu ceilalti donatori. Decat sa pornim in initiative aventuroase pe cont propriu, mai bine ne aliem cu cei care lucreaza deja acolo de 20 de ani, macar pana acumulam suficienta expertiza locala si rodam procedurile de lucru pe proiecte de dezvoltare, timp in care vom putea crea pentru Romania imaginea de donator serios, care acum nu exista;

– Trebuie sa evitam impresia ca ne platim clientii cu acesti bani. Romania trebuie sa dea banii acolo unde e nevoie de ei, nu pentru a sustine retele clientelare;

– Cat mai putine decizii luate la Bucuresti, cat mai multe la Chisinau. Banii ar trebui cheltuiti in RM, nu cumparand materiale de la Bucuresti, cum s-a facut la interventia de dupa inundatii. Proiectele depuse de autoritatile RM ar trebui evaluate la Chisinau, cu experti independenti din RM. Am capata astfel onorabilitate ca donatori si vom diminua acuzatiile de politizare care aproape sigur vor aparea;

– Sa nu ignoram societatea. Cele doua ministere care vor gestiona banii ii vor canaliza doar prin institutii. Prioritatile stabilite de Romania nu fac posibila decat participarea autoritatilor moldovene (doar ele gestioneaza drumuri si scoli). O reconsiderare ar fi necesara, ca macar o parte din bani sa se adreseze si societatii civile si sa vizeze programe de servicii sociale, democratizare, media. Nu avem nici un motiv sa lucram numai cu statul moldovean (care, din cand in cand ne e ostil) si sa ignoram societatea moldoveneasca (unde am avut mereu prieteni).

5. TVR ar trebui sa creeze TVR Moldova. Exista in RM un public romanesc, care ar trebui sa primeasca atat continutul TVR 1 cat si, suplimentar, continut local. TVR trebuie sa dezvolte o strategie pe termen lung pentru RM, acum depinzand periculos de bunavointa unui potentat local de la Chisinau.

6. Proiectele de infrastructura si energetice promise in ianuarie 2010 sunt in intarziere. Romania a inceput demersurile necesare pentru a obtine fonduri europene. Unele s-au blocat din cauza autoritatilor moldovene, in cazul altora logica comerciala intra in conflict cu cea politica (mai ales in cazul gazoductului). Raportul nostru descrie cu amanunte situatia fiecaruia dintre aceste proiecte. Ca o recomandare generala, este nevoie de implicare politica la nivel inalt pentru a misca lucrurile. Birocratia obisnuita nu inainteaza suficient de repede.

7. In ce priveste Transnistria, Romania nu are si nu trebuie sa-si caute o miza proprie acolo. RM este in fata unor decizii majore in cazul in care negocierile strategice germano-ruse vor include propunerea unei solutii pentru Transnistria. Nu orice solutie este acceptabila la Chisinau, care se teme de un plan Kozak II, deci de o ”transnistrizare” a intregii RM. Dar societatea si clasa politica de la Chisinau nici nu sunt gata macar sa discute de o recunoastere a pierderii de jure a Transnistriei.

Dinspre Bucuresti, abtinerea maxima este dovada de intelepciune, atat in ceea ce priveste pozitii fata de Transnistria, cat si in ceea ce priveste sugestii catre Chisinau. Nu e treaba noastra sa facem nici una, nici alta. Ce putem face, ca membri ai UE, e sa insistam pentru o implicare mai mare a UE in teren. Asa ceva este perfect acceptabil pentru Chisinau, care cere el insusi mai multe resurse si implicarea din partea UE.

Daca Transnistria va ramane de jure sau nu in RM, va fi doar decizia Chisinaului. Probabil ca peste 15 – 20 de ani, daca eforturile internationale esueaza, societatea moldoveneasca va accepta scenariul separarii de jure, cerand in schimb o recompensa foarte mare. Si pentru a face un asemenea pas, doar promisiunea aderarii la UE reprezinta o recompensa destul de mare.

 Dar deocamdata e prea devreme pentru a discuta macar posibilitatea, iar RM are datoria sa incerce sa se mentina unita si nu e treaba noastra sa incercam scenarii premature.

Surse: [CRPE – EurActiv]
prin Basarabia literara
March 19th, 2011

21/03/2011 Posted by | PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: