Filmul documentar realizat de Channel 4 despre evenimentele din 20 martie 1990 de la Tg.Mures, plătit de Budapesta!

Regizorul documentarului în care „ungurul“ Mihai Cofariu era bătut cu bestialitate, la 20 martie 1990 la Târgu-Mureş, recunoaşte că filmul a fost finanţat de un producător maghiar şi că nu a avut niciun punct de vedere din tabăra românilor.

 Peter Swain dezvăluie că pentru filmul său despre Târgu-Mureş, din martie 1990, a fost plătit de un producător originar din Ungaria, Paul Neuberg. Acelaşi producător a furnizat imagini şi indicaţii.

În urmă cu 20 de ani, imaginile prezentând un bărbat căzut pe trotuar, lovit cu bestialitate de trecători, făceau înconjurul lumii, înnegrind imaginea României cu mult înaintea Mineriadelor.

Punct central, cu valoare de simbol al confruntărilor de stradă din Târgu-Mureş, persoana respectivă a fost mai întâi o victimă anonimă, un simplu „cineva”, primindu-şi numele abia la câteva săptămâni de la brutalităţile îngrozitoare surprinse de camera de filmat. Presa din ţară l-a prezentat ca fiind „românul Mihai Cofariu”, ţăran din localitatea Ibăneşti, judeţul Mureş.

Pe numele său real Mihai Cofar, bărbatul s-a transformat peste noapte, printr-un soi de fotosinteză ciudată ce folosea ca sursă de creştere lumina reflectoarelor, în simbolul perfect al tensiunilor interetnice de la Mureş.

Presa locală şi centrală din România l-au revendicat şi transformat în erou, călcat în picioare de cotropitorii moderni. Şi mai obscenă a fost însă mutaţia sa mediatică realizată în presa internaţională, unde, în chip cu totul eronat, a fost prezentat drept un maghiar bătut de români.

Producţia ce a stabilit acest curs a fost un documentar, finanţat de un producător originar din Ungaria, Paul Neuberg, realizat de „Channel 4″ din Anglia şi prealuat de toate agenţiile mari de presă din Europa, dar şi de alte posturi de televiziune celebre, precum cea germană ZDF. Concluzia, bazată pe o combinaţie de dezinformare, lipsă de interes şi proastă analiză a indiciilor, nu a fost infirmată sau rectificată nici măcar după aflarea adevărului.

„Contacte politice locale maghiare”

Peter Swain, britanicul care a regizat documentarul respectiv, intitulat „Şi zidurile s-au prăbuşit: vecini răi” (And The Walls Came Tumbling Down: Bad Neighbours) se află în prezent în India.

Nu-şi mai aduce aminte de documentarul din 1990. „Am făcut atât de multe de atunci…”, spune Swain, surprins să afle ce valoare enormă a avut producţia sa în contextul prezentării confruntărilor de stradă din martie 1990.

Potrivit lui Peter Swain, documentarul ce a reprezentat pentru presa internaţională etalonul evenimentelor din Târgu-Mureş a fost produs şi finanţat de la Budapesta. Echipa de filmare a ajuns în România după confruntările de stradă din 19-20 martie 1990, însă britanicul nu poate preciza o dată exactă a sosirii. Interviurile de la faţa locului au fost completate cu imagini ale brutalităţilor din stradă, cumpărate sau primite de la „cei alături de care lucram”.

În timpul sejurului din România, echipa de filmare a dialogat numai cu maghiari din zona Ardealului. Filmul „fusese planificat de câteva săptămâni”, iar legătura cu Ardealul a fost făcută prin nişte „foarte bune contacte politice locale maghiare”.

Mai mult, Peter Swain recunoaşte: falsa identitate etnică a lui Mihai Cofariu le-a fost furnizată de cei care le-au dat imaginile: producătorul şi sursele sale. Iar informaţia nu a fost niciodată verificată.

continuarea in Adevarul

AGENTIA DE PRESA RUSA RIA Novosti e foarte ”ingrijorata”: ”Schimbarea limbii moldovenesti cu cea romana anihileaza identitatea poporului”

Prin inlocuirea limbii moldovenesti cu limba romana in Constitutia R. Moldova, practic vor fi lasati fara identitate nationala moldovenii care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova, se arata intr-un comentariu postat pe RIA Novosti.”Presedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, si-a reiterat intentia de a face unele modificari in Constitutia tarii referitoare la statutul limbii moldovenesti. Ghimpu considera ca limba de stat a tarii ar trebui denumita romana si nu moldoveneasca”, se arata intr-un comentariu al agentiei ruse RIA Novosti.

„Discutiile pe subiectul ce reprezinta limba moldoveneasca – o alta denumire a limbii romane, un dialect al acesteia sau o limba de stat independenta – sunt purtate de lingvisti de mai multe decenii. Si tot de atat timp oamenii de stiinta gasesc argumente in favoarea fiecareia dintre variante”, scrie autorul comentariului.

„Tocmai de aceea merita sa privim la aceasta problema dintr-o alta latura. Doar limba reprezinta unul dintre factorii principali de existenta a poporului, principala particularitate ce il identifica.”

„Bineinteles, in sase ani situatia se putea schimba, dar nu atat de radical pentru ca in constiinta oamenilor limba materna sa-si piarda identitatea. Oricum, astfel de chestiuni nu ar fi trebui rezolvate de personalitatile politice, ci de catre populatia tarii prin referendum”, considera autorul comentariului.

„De aceea, astfel de declaratii induc ganduri triste ca in spatele dorintei de a ‘modifica’ denumirea limbii, practic de a-i oferi oficial statutul de neexistenta, se ascunde nimic altceva decat incercarea denationalizarii a moldovenilor. Iar poporul fara constientizarea faptului ca este purtator de limba si unitate devine usor de dirijat”, se mai arata in comentariu.

„Cu ce vor sa completeze golul din constiinta nationala nu este greu sa presupunem. Despre aceasta domnul Ghimpu, care nu ascunde faptul ca este roman si ca vorbeste in limba romana, spune des si deschis: ‘Uniunea Sovietica a inventat natiunea moldoveneasca pentru a justifica ocuparea teritoriala a Moldovei actuale”‘ sau ‘Eu ma inchin in fata celor care a luptat pentru pace, pentru democratie, pentru ca pe acest pamant sa locuiasca romanii, in Rusia – rusii, in Franta francezii, in Germania – nemtii’ „, scrie RIA Novosti.

„In consecinta, reiese ca la nivel de subconstient, fiind de acord ca limba moldoveneasca nu exista, se cere si acceptarea statalitatii romane a R. Moldova, care printr-o ‘greseala sovietica’ a fost rupta de la patria sa. Adica, sub semnul intrebarii se pune, in principiu, rolul moldovenilor in istorie, durabilitatea prezentei acestora pe teritoriul R. Moldova, deosebirile nationale ale lor, realizarile in cultura, sport si literatura. Reiese ca aceasta nu este o natiune, ci doar o populatie ce locuieste pe teritoriul altadata romanesc”, comenteaza autorul.

„Este incontestabil faptul ca Romania si R. Moldova au un trecut istoric comun. si cuvantul cheie aici este trecut. Iar in prezent, avem limba moldoveneasca, a carei dezvoltare, din cauze istorice, a avut o cale diferita, avem un popor moldovenesc si o Republica Moldova suverana si independenta. Si oricat de mult si-ar dori unii politicieni acest fapt nu-l pot schimba”, conchide comentariul.
Sursa: NewsIn