CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

UE în era inițiativelor disruptive: a Celor Trei Mări, Hansa 2.0 și Eurasia (I)

Aflat la Varșovia, Steve Bannon a spus într-o emisiune a TVP Info că Polonia este unul din liderii Europei.

Fostul consilier de la Casa Albă vorbea din perspectiva Inițiativei Celor Trei Mări și al rolului strategic ce îi revine aici Poloniei, cu atît mai mult cu cît și cooperarea militară cu americanii a devenit un punct de maxim interes pentru ambele țări.

Nu mai puțin de 3000 de militari ajung astfel în Polonia, specialiști și oameni care se ocupă de logistică, dar și experți care vor instrui armata poloneză să utilizeze cele mai noi tehnici militare și armamentul achiziționat din Statele Unite.

Regiunea Celor Trei Mări, a spus Bannon, se află într-un top 3 privind importanța strategică, iar rolul Poloniei este esențial în noile contexte politice.

Bannon a mai spus că președintele Donald Trump apreciază în mod deosebit rolul asumat de Polonia și că interesele americane și poloneze coincid și în privința apărării ”civilizației occidentale”.

 

 

 

Președinții Duda & Trump / Foto: Facebook

 

 

Chiar dacă pentru interesele americane Polonia se află în top, nu același lucru se poate spune și despre UE, care privește Polonia ca pe o țară de rang secund, fostă socialistă, tampon în fața Rusiei.

Partidul Dreptate și Justiție (PiS), care a venit la putere în Polonia după alegerile din 2015, a arătat, la rîndul ei, mai mult atașament relațiilor transatlantice decât integrării în UE.

La summitul NATO de la Varșovia din iulie 2016, guvernul Beata Szydło a reușit să obțină prezența unei brigăzi de blindate americane (aproximativ 4500 de soldați) pe teritoriul polonez, precum și un batalion NATO (aproximativ 1000 de soldați).

Potrivit fobiilor polone, principala amenințare provine din Rusia, cu semnificative misiuni militare în apropierea granițelor estice ale Poloniei și țărilor baltice, precum enclava Kaliningrad.

Nu e de mirare că guvernele Beata Szydło și Mateusz Morawieckiau semnat înțelegeri și contracte cu operatori din industria de apărare din SUA.

La sfârșitul lunii mai, ministrul polonez al apărării, Mariusz Błaszczak, a anunțat că au început discuțiile cu Washingtonul pentru achiziționarea a 32 de avioane de luptă F-35 de a cincea generație.

În domeniul energiei, de asemenea, Varșovia a semnat cu americanii mai multe contracte pe termen lung, începînd cu 2015, pentru livrarea gazului natural lichefiat către terminalul de la Świnoujście de pe coasta baltică, principalul efort fiind acela de a scăpa de gazele rusești.

Secretarul american pentru energie, Rick Perry, a relevat faptul că pînă în prezent, Polonia a semnat contracte pentru cca. 7 milioane de tone de gaz lichefiat/ an, aceasta reprezentînd cca. 55% din consumul anual de gaze al Poloniei.

Chiar dacă pentru interesele americane Polonia se află în top, nu același lucru se poate spune și despre UE, care privește Polonia ca pe o țară de rang secund, fostă socialistă, tampon în fața Rusiei.

Partidul Dreptate și Justiție (PiS), care a venit la putere în Polonia după alegerile din 2015, a arătat, la rîndul ei, mai mult atașament relațiilor transatlantice decât integrării în UE.

La summitul NATO de la Varșovia din iulie 2016, guvernul Beata Szydło a reușit să obțină prezența unei brigăzi de blindate americane (aproximativ 4500 de soldați) pe teritoriul polonez, precum și un batalion NATO (aproximativ 1000 de soldați).

Potrivit fobiilor polone, principala amenințare provine din Rusia, cu semnificative misiuni militare în apropierea granițelor estice ale Poloniei și țărilor baltice, precum enclava Kaliningrad.

Nu e de mirare că guvernele Beata Szydło și Mateusz Morawieckiau semnat înțelegeri și contracte cu operatori din industria de apărare din SUA.

La sfârșitul lunii mai, ministrul polonez al apărării, Mariusz Błaszczak, a anunțat că au început discuțiile cu Washingtonul pentru achiziționarea a 32 de avioane de luptă F-35 de a cincea generație.

În domeniul energiei, de asemenea, Varșovia a semnat cu americanii mai multe contracte pe termen lung, începînd cu 2015, pentru livrarea gazului natural lichefiat către terminalul de la Świnoujście de pe coasta baltică, principalul efort fiind acela de a scăpa de gazele rusești.

Secretarul american pentru energie, Rick Perry, a relevat faptul că pînă în prezent, Polonia a semnat contracte pentru cca. 7 milioane de tone de gaz lichefiat/ an, aceasta reprezentînd cca. 55% din consumul anual de gaze al Poloniei.

Din 2018, Polonia pare să fi luat în serios și construirea unei centrale nucleare ca parte a politicii sale energetice, iar Statele Unite sînt cît se poate de interesate!

Astfel, secretarul pentru energie Rick Perry și ministrul Krzysztof Tchórzewski au și demarat discuțiile pentru instalarea centralei americane, SUA promițînd totdată și accesul la capitalul financiar necesar – a se citi: împrumuturi din băncile americane – și, evident, transferul tehnologic necesar.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Kolinda Grabar-Kitarović & Andrzej Duda / Foto: Facebook

Dar, dincolo de Polonia, chestiunile privind dezvoltarea infrastructurii, digitalizarea, și investițiile în energie, îmbracă deseori aspecte mai complicate decît s-ar putea crede.

Punerea în funcțiune a terminalului de gaz lichefiat din Krk (Croația) are și o importanță strategică.

Sigur că sursa e tot americană, iar proiectul final include și instalații de regazeificare, dar și o magistrală ce va uni Polonia și Croația, asigurînd gaz american oricărui cumpărător de pe traseu.

Să nu ne mirăm, așadar, că o asemenea inițiativă a generat frisoane la Berlin, unde inițiativa ”Celor Trei Mări” a fost clasificată drept ”sinistră”, iar într-un interviu, din iulie 2017, dat de Angela Merkel celor de la The Economist, spunea că inițiativa pare o încercare de a diviza Europa și de a slăbi influența germană în țările vecine.

Cum și-a exportat Germania criza?

Germania este o țară care are mari probleme în a-și gestiona propriile realități, ca să nu zicem de realitatea din interiorul UE. Germania este a 4-a economie la nivel mondial și prima din Europa.

Pentru ca această poziție să existe, statul german și economia germană exportă cca. 50% din produsul intern brut! Peste jumătate din aceste uriașe exporturi se duc în țările comunitare!

Deci, jumătate din PIB înseamnă exporturile! Iar jumătatea jumătății, un sfer din PIB-ul nemțesc înseamnă produse vîndute pe piața europeană.

Ca să aibă creștere economică, Germania trebuie să își crească PIB-ul constant, și exporturile la fel de constant.

Ceea ce înseamnă că restul economiilor europene trebuie să înghită exporturile germane și orice creștere a economiei germane.

Ceea ce, înseamnă că restul țărilor europene sînt, din bun start, condamnate să nu se dezvolte niciodată, doar pentru a ține Germania pe poziția în care se află.

Dacă Germania nu mai poate exporta în țările UE, acest lucru înseamnă imediat șomaj masiv și instabilitate economică în țară.

La fel stă treaba și cu moneda unică – Euro – stabilită acolo unde nu poate produce inflație în Germania, dar facilitează exporturile. Reglementările de la Bruxelles, impuse intra-unional, cărora li se adaugă taxele autohtone din fiecare țară, ucid mediul antreprenorial.

Ceea ce se vede cu ochiul liber la o simplă analiză a cifrelor privind șomajul, care trece de 20% în Spania, Franța, Italia, Grecia.

Iar în țările din centrul și estul continentului, înseamnă depopulare și căutarea joburilor din Occident.

Ca atare, sigur că inițiativa este ”sinistră” pentru Germania! Ar putea să arunce în capul celei mai mari economii din uniune toate problemele pe care le-a ascuns sub preș cu atîta dibăcie, jupuind șapte piei de pe ”aliați” și ”parteneri”.

Nașterea partidelor ”iliberale” și ”populiste” aici ar trebui căutată în primul rînd! În încercarea statelor unionale de a nu mai plăti tribut ”superiorității” germane.

Prima țară care a stopat dezastrul a fost Ungaria, cînd în fața tendințelor de a sugativa lichiditățile de pe piața maghiară prin credite imobiliare acordate în Euro și franci elvețieni (dacă vă sună cunoscut), guvernul a anunțat băncile că toate creditele populației se vor plăti exclusiv în forinți!

Pentru că a devenit extrem de clar că jucînd după regulile ”europene”, dar care sînt reguli germane, țările din est nu se vor putea dezvolta niciodată! Exact ceea ce România pare să nu priceapă.

 

 

Sursa: Eurostat, 2018 / aproape 60 la sută din cetățenii europeni sprijină intervenția UE în politicile economice ale țărilor unionale.

 

”Agentul” Iohannis intervine

 

Germania, ca atare, a depus eforturi ca să se alăture proiectului I3M, dar a pariat greșit cînd și-a ales ”luptătorul”.

Evident, acesta a fost Klaus Iohannis, care în 2018 a organizat summitul în România. Iohannis a anunțat, ca atare, că și Germania s-ar alătura, dar ceilalți s-au făcut – pur și simplu – că nu au auzit nimic.

Peste un an, în 2019, Germania și-a trimis președintele la summit și aștepta susținere tot din partea lui Klaus Iohannis și din partea președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Și de data aceasta, speranțele germane s-au năruit, Iohannis fiind probabil singura persoană prezentă la summit care nu este citată de nici o publicație prezentă. Pur și simplu a tăcut.

De altminteri, accederea Germaniei ar fi fost dificilă indiferent de prestațiile lui Iohannis, deoarece regulamentul prevede că e nevoie de unanimitate pentru deciziile precum lărgirea grupului, iar polonezii îi consideră pe nemți la fel de periculoși ca pe ruși.

Subminarea Poloniei!

Dacă americanii derulează deja afaceri bănoase cu polonezii, iar chinezii tocmai au semnat un acord comercial privind importurile de pe piața poloneză, nemții nu și-au pierdut nici ei interesul pentru vecinii lor. Mai ales, nu au șters de pe listă posibilitatea de a elimina un competitor din joc!

Ca peste tot, în zonele de graniță, populația e amestecată. Iar în cazul special al Sileziei, lucrurile sînt de-a dreptul interesante, aici mai trăind cca. 300.000 de silezieni (și germani) care și-au revendicat naționalitatea germană.

Silezia a fost întotdeauna o regiune importantă, în special datorită potențialului imens de care dispune. Și ca și resurse, și ca și populație.

Vorbim de resurse de lignit, fier, cupru, argint, aur, zinc, plumb, cadmiu, arsenic, uraniu, bazalt, marmură, calcar.

Agricultura este, de asemenea înfloritoare. Dezvoltarea Poloniei depinde direct de dezvoltarea Sileziei. A industriei de aici. Și înainte de al doilea război, și după, dezvoltarea țării a depins de această regiune, rămînînd în continuare o piesă esențială a întregii economii poloneze.

Ca atare, în ultima perioadă au apărut ca din pămînt puzderie de ONG-uri pro-autonomie sau pro-independență, precum și istorici și mai ales politicieni promotori ai revizionismului istoric, susținuți și de presa germană care încearcă să arunce în aer unitatea Poloniei.

Unii, operează sub mantia ”multiculturalității”, în timp ce alții sînt pe față anti-polonezi și pro-germani, cum ar fi Mișcarea pentru Autonomie din Silezia (Ruch Autonomii Śląska – RAŚ). Până de curând, această organizație a guvernat provincia în comun cu Platforma Civică (PO).

Hansa 2.0 – împotriva centralizării în UE

În februarie 2018, miniștrii de finanțe ai Danemarcei, Finlandei, Olandei, Irlandei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei și au declarat crearea “Noii Ligi Hanseatice”, numită și Hansa 2.0. Vechea Ligă, cea din sec. al XIV-lea, era deopotrivă comercială și defensivă.

Hansa 2.0, noua alianță economică, este menită să asigure interesele țărilor din Europa de Nord în fața influenței crescânde a statelor din Europa de Sud. Membrii Hansa 2.0 propun ca UE să se concentreze pe comerț și să coopereze din punct de vedere economic și monetar, dar și să evite centralizarea și ambițiile politice.

Punctele subliniate de toți membrii noului acord sunt: ​​transformarea Mecanismului european de stabilitate în Fondul Monetar European, o creștere a competitivității anumitor sectoare economice avînd ca obiectiv extindere a pieței deschise.

Un alt scop este de a uni direcția anumitor state în ceea ce privește politica fiscală și de a îmbunătăți competitivitatea Uniunii bancare.

Valoarea centrală a Hansa 2.0 este, așadar, eurozona, iar cîntecele de sirenă adresate Poloniei, membră a Ligii în sec. al XIV-lea, par o abilă capcană de a o deturna de la îndatoririle asumate în cadrul I3M și V4. Polonia, însă, nu doar că nu face parte din zona euro, dar nici măcar nu are vreo dorință să adere pînă cînd cetățenii polonezi nu vor avea un nivel de trai comparabil cu al nemților, de exemplu!

Inițiativa celor Trei Mări este o alianță apropiată ideologic de Hansa 2.0, inițiată de președinții Croației și Poloniei.

Problema principală este că I3M este o inițiativă prezidențială, iar toate statele membre sunt reprezentate la același nivel politic – deși nici unul dintre președinți nu are putere reală și nu controlează fondurile.

Aprecierea în funție de capabilitățile președinților ar putea fi, totuși, hazardată dacă dorim să comparăm cele două entități, căci I3M este dublată de un forum economic, care încă de la constituire a atras atenția mediului de afaceri care a înțeles oportunitatea de a investi în infrastructură, transport și comunicații, iar mediul privat se mișcă mult mai repede decît orice guvern.

 

 

 

Forumul economic al I3M, Slovenia, 2019 / Foro: Facebook

 

 

 

 

Inițiativa Celor Trei Mări – ca proiect politic și economic

La summitul de la Ljubljana, I3M a căpătat o nouă dimensiune, avînd de acum și un fond de investiții destinat dezvoltării transportului, energiei și infrastructurii digitale ale țărilor membre.

Banca Europeană de Investiții s-a alăturat fondului odată cu summitul.

Fondul dispune deocamdată de cca. 500 de milioane de euro, dar se estimează că va ajunge destul de rapid la 4-5 miliarde.

În prezent, se desfășoară negocieri cu băncile de dezvoltare, precum și cu Banca Mondială, deci este de așteptat ca participarea să se extindă la nivelul tuturor celor 12 țări membre.

Președintele polonez, Andrej Duda, a declarat apoi că sursa investițiilor în infrastructură ar trebui să fie banii investitorilor privați, alături de finanțarea structurală și de impozite.

În prezent, potențialul pieței din regiunea Europei Centrale și de Est, este de 1,7 miliarde de euro, iar în următorii zece ani va crește la 2,3 miliarde de euro.

Aceasta ar înseamna că participarea Europei Centrale și de Est în UE va crește de la 10 la sută PIB la 13 la sută din PIB până în 2030. Iată că spaima Germaniei capătă contur!

I3M / Foto: Facebook

 

 

 

Anul acesta, forumul economic a atras peste 600 de reprezentanți din lumea afacerilor din 43 de țări ale lumii.

De departe cea mai masivă prezență a fost cea americană, delegația fiind condusă de secretarul pentru energie Rick Perry.

Nu e de mirare, dacă ne gîndim la magnitudinea investițiilor ce se pot realiza în estul continentului!

Dincolo de conotațiile strict economice, I3M începe să joace și un rol politic în zonă. Participanții la summit au declarat că anul viitor Ucraina ar putea să se alăture inițiativei. Summit-ul de anul viitor va avea loc în Estonia.

Din perspectivă rusească, Inițiativa celor Trei Mări era doar un ”sub-grup economic” al UE, unde Polonia, ca ”proprietară” a ideii, speră să devină distribuitorul central al gazelor americane ieftine pe continent. Comerțul UE-SUA în domeniul GNL (gazelor lichefiate) a atins cel mai mare volum din istorie – mai mult de 1,4 miliarde de metri cubi.

Toate acestea au venit pe fondul unor acuzații constante împotriva exporturilor rusești de energie care susțin că Moscova dorește să le folosească pentru a controla alte state – deși nimeni, niciodată, nu a definit acest straniu concept.

În timp ce Polonia își dezvoltă propria rețea de interese legate de gaze, celelalte țări europene par fie indecise, fie au ales să se alăture Nord Stream 2. Conducta Nord Stream 2, care are ca scop dublarea capacității existente a conductei de 55 de miliarde de metri cub anual, este un joint-venture al Gazprom-ului rusesc și a cinci mari companii europene de energie.

În ciuda amenințărilor de la Washington privind sancționarea celor implicați în proiect, Nord Stream 2 a atras deja peste 670 de companii din 25 de țări.

În iunie 2019, Ministrul de Externe ungar, Péter Szijjártó a declarat că țara sa urmează să primească două miliarde de metri cubi de gaze până la sfârșitul lunii septembrie.

Cele două țări au semnat, de asemenea, un acord prin care Rusia va trimite anul viitor încă două miliarde de metri cubi de gaz către Ungaria, prin Austria.

Angela Merkel și Vladimir Putin la G20 / Foto: kremlin.ru

La rîndul ei, să nu uităm că nici Germania nu se ferește de gazele rusești, cum nu se ferește nici de a căuta soluții de a intra și mai preganant pe piața rusească. În aceeași situație se găsește și Franța, dar și Italia.

Cazul ”Metropol Tapes”, Moscova. Italia nu are voie să iasă din pluton!

Hotel Metropol, Moscova

BuzzFeed News a publicat recent o așa-zisă anchetă privind implicarea unor presupuși politicieni italieni într-o ”manevră de a finanța clandestin” așa-zisa extremă dreaptă europeană, utilizînd bani rusești, proveniți din zona companiilor care se ocupă cu petrolul, cu implicarea companiei italiene Eni și a două bănci de investiții.

Publicația oferă și transcriptul convorbirii din luna octombrie 2018, un soi de ”stenogramă” de tipul celor scurse din zona DNA de pe la noi.

Ca atare, se cunoaște doar o singură identitate, anume cea a lui Gianluca Savoini, un ”apropiat” al lui Matteo Salvini – numit în înregistrările de asemenea publicate de BuzzFeed News drept ”un Trump italian”.

Pe scurt, ar fi vorba despre o companie importantă de petrol din Rusia care ar vinde cel puțin 3 milioane de tone metrice de combustibil pe parcursul unui an către compania italiană Eni, pentru o valoare de aproximativ 1,5 miliarde de dolari.

Achiziționarea și vânzarea ar fi urmat să se facă prin intermediari, vînzătorii aplicînd acestor tranzacții un discount de 4%, adică, în valoare de aproximativ 65 milioane de dolari, pe baza prețurilor combustibililor la acea dată.

Acest discount ar fi urmat să intre apoi în posesia celor de la Lega, care ar fi putut astfel finanța campania europarlamentară din acest an. Dacă din discuții reiese în mod clar că italienii au spus că nu îi interesează să obțină bani pentru uzul propriu, rușii, în schimb, negociază pentru un ”comision” care să li se întoarcă, tot prin creșterea discountului, iar italienii cad de acord, după cum reiese din înregistrări, ei rămînînd la cei 4% necesari ”cauzei”, în ideea ca schema să poată fi repetată la nevoie.

Singura ilegalitate ar fi că de anul acesta legea italiană interzice finanțările externe în zona politică. La vremea desfășurării discuțiilor, nu! Pe de altă parte, compania Eni a negat că prin conturile ei ar fi trecut vreodată asemenea bani.

 

Matteo Salvini și Vladimir Putin la Roma / Foto: Facebook

 

 

 

Acesta este scenariul, iar în Italia practic nu există publicație care să nu reia informația, adăugînd că ”suveraniștii sînt finanțați de Putin”.

Ca să fie mai plauzibil, autorii anchetei readuc în discuție și cazul vicecancelarului austriacHeinz-Christian Strache (FPÖ), care a demisionat în luna mai, chiar înaintea alegerilor, și în cazul acestuia ivindu-se din zona germană (Süddeutsche Zeitung și Spiegel) o înregistrare bizară cu o presupusă ”rusoaică” ce îi propune șefului FPÖ acceptarea de bani rusești.

Deci, Putin și Merkel sau Macron se pot întîlni și pot semna orice contracte, pe oricîți bani și este în foarte mare regulă, nu vin rușii, nu e despre bani rusești, rușii nu controlează nimic, dar dacă Trump, Viktor Orban sau Matteo Salvini se aprope de același Putin, lumea intră în fibrilații.

Vicepreședintele Mike Pence și vicepremierul Matteo Salvini / Foto: Facebook

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Și mai interesant este cum aceste scurgeri îi vizează întotdeauna pe suveraniști și niciodată pe globaliști.

Ceea ce trebuie, totuși, reținut din această scurgere de informații, este faptul că pe ruși – în mod evident – îi interesează ce se întîmplă în Europa și că, simplu spus, joacă la ambele capete.

Pe de o parte își vînd gazul nemților, pe de altă parte tratează cu suveraniștii. Iar aceștia din urmă, par să devină tot mai importanți pentru ruși.

Și, să nu ne facem iluzii, americanii fac exact același lucru!

 

Sursa: https://samizdatul.wordpress.com/2019/07/11/ue-in-era-initiativelor-disruptive-a-celor-trei-mari-hansa-2-0-si-eurasia/

 

12/07/2019 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

László Kövér, preşedintele Parlamentului Ungariei: Alegerile parlamentare din Ungaria ar putea decide soarta Europei

 

 

Alegerile parlamentare din Ungaria, care vor avea loc în primăvara anului viitor, ar putea decide soarta Europei – a afirmat recent la Budapesta László Kövér, preşedintele Parlamentului Ungariei, cu ocazia şedinţei Comitetului Director Naţional al Partidului Popular Creştin Democrat (KDNP).

 

 

 

 

Laszlo Kover is speaker of the Hungarian parliament.

 

 

Politicianul maghiar László Kövér (n. 29 decembrie 1959) este actualul președinte al Parlamentului Ungarei.

  A fost cercetător la Institutul de sociologie de pe lângă Comitetul Central al Partidului Socialist Muncitoresc Ungar şi a făcut stagiul în Uniunea Tineretului Socialist Muncitoresc ungar.

În 1988, împreună cu Viktor Orbán, Zsolt Németh și alții, László Kövér a fondat Federația Tinerilor Democrat Liberali – Fidesz.

A fost ministru fără portofoliu însărcinat cu coordonarea serviciilor secrete ungare, după venirea la putere a Fidesz în 1998.

În iulie 2010, László Kövér este ales ca președinte al Parlamentului Ungariei în locul lui Pál Schmitt. A fost președinte al Ungariei în perioada 2 aprilie 2012 – 10 mai 2012, după demisia lui Pál Schmitt .

Oficialul ungar, care este şi preşedintele Comitetului Director Naţional al principalului partid de guvernământ, Fidesz, a declarat că miza alegerilor este conservarea rezultatelor ultimilor 7-8 ani, precum şi păstrarea Ungariei “ca o ţară maghiară”.

Printre realizările actualei coaliţii a amintit sistemul de politici familiale, spaţiul de manevră dobândit pe plan economic în cadrul Uniunii Europene, respectiv politica naţională aplicată, în urma căreia se realizează reunificarea peste graniţe a naţiunii maghiare.

László Kövér a relevat că Ungaria are o influenţă mai mare în politica internaţională decât cea proporţională cu numărul populaţiei ei, ori faţă de performanţele ei economice, iar prin asta poate contribui la păstrarea caracterului creştin al Europei.

El consideră că din această cauză punctele de vedere susţinute de Ungaria sunt dezbătute şi atacate cu mai multă vehemenţă.

Printre părţile combatante ale acestei lupte politice i-a amintit pe de o parte guvernul maghiar şi majoritatea care îl sprijină, pe de altă parte unele instituţii şi unii birocraţi ai Uniunii Europene pe care miliardarul George Soros “îi are în buzunar”.

Politicianul din partea Fidesz-ului a mai spus că ţările Grupului de la Visegrád au devenit un factor important în politica europeană, asta arată în opinia lui Kövér “schimbarea de direcţie” a lui Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, care a propus eliminarea cotelor obligatorii de refugiaţi.

În contextul sporirii prestigiului internaţional al Ungariei a catalogat o reuşită cooperarea dintre China şi Europa Centrală şi de Est, şi a salutat “Iniţiativa celor trei Mări”.

Vicepremierul Zsolt Semjén, preşedintele KDNP a subliniat de asemenea importanţa responsabilităţii faţă de viitorul Europei.

Conform evaluării sale, “păcatul dublu” comis de Bruxelles periclitează civilizaţia creştină. A adăugat că adversitatea arătată faţă de biserică, familie şi naţiune subminează în mod conştient valorile creştine.

El a afirmat că iacobinismul, comunismul, liberalismul şi ideologiile care au stat la baza mişcărilor politice din 1968, provin din tradiţia francmasoneriei. El a condamnat şi relativizarea creştinismului.

Semjén a mai spus că motivele declinului demografic constituie distrugerea conştientă a valorilor familiei, desconsiderare maternităţii şi punerea sub semnul întrebării a căsătoriei dintre bărbat şi femeie.

 

Sursa:

https://www.hirado.hu/cikk/2017/12/16/presedintele-parlamentului-ungariei-alegerile-din-ungaria-ar-putea-decide-soarta-europei/

 

24/12/2017 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: