PEISAJUL PREELECTORAL ŞI PREZIDENŢIALELE 2019

 

 

 

După ce a fost debarcat de la conducerea P.S.D. şi din postul de prim-ministru (Colectiv) în favoarea actualului deţinut Liviu Dragnea, Victor Ponta şi-a însuşit rolul de distrugător al fostului său partid, inventat cândva de Ion Iliescu şi dus la plenipotenţă de Adrian Năstase.

A pus pe picioare „Pro România”, un P.S.D. Bis, şi a început racolările. Cu realizări remarcabile…

După ieşirea de la guvernare a A.L.D.E. de marţi, 27 august, i-a căzut în braţe şi Călin Popescu Tăriceanu.

 

 

 

Foto: Tăriceanu şi Ponta

 

 

  Îl va urma pe Tăriceanu aproape tot partiduleţul A.L.D.E. (mai puţin „noua Titulescu”, Ramona Mănescu, şi poate alţi câţiva), iar Victor Ponta va avea un partid cu o doctrină nou-nouţă: social-liberală.

Informaţia momentului e aceea că Pro România şi A.L.D.E. împreună, se constituie într-o minoritate de blocaj.

Cele două partide mici vor vota moţiunea de cenzură deja anunţată de Ludovic Orban (P.N.L.), dar nu vor vota un nou guvern de dreapta condus de liberali.

Pentru că ei sunt de centru stânga, social-liberali.

În plină campanie prezidenţială şi chiar după aceea, România nu va mai avea un guvern bazat pe o majoritate.

Debandada se anunţă a fi completă.

 

Marea surpriză e candidatura actorului şi scriitorului Mircea Diaconu, susţinut de Pro România şi de A.L.D.E.

„Al treilea om” al prezidenţialelor nu va fi deci Victor Ponta, ci un candidat „independent”, susţinut de Victor Ponta.

Şi de Călin Popescu Tăriceanu, fostul candidat din ultimul an, supărat pe candidatura unilaterală a noii sale partenere de guvernare, Viorica Dăncilă.

Pentru moment, Mircea Diaconu e subestimat de aproape toţi observatorii. Dar nu e deloc exclus ca al treilea om să intre în turul doi al prezidenţialelor. Unde totul va fi posibil.

În noile condiţii, nu e deloc sigur că Sistemul s-a hotărât deja pentru Dan Barna, candidatul globalist.

 

 

 

 

 

Foto: Dan Barna şi Mircea Diaconu

 

 

Într-un tur doi între Dan Barna şi Mircea Diaconu, poate foarte bine câştiga Mircea Diaconu.

Pentru că nu e deloc exclus ca preşedintele încă în exerciţiu să se declare, pe modelul Emil Constantinescu, învins de sistem.

Scheleţii din dulapul său au fost, poate, lustruiţi şi pregătiţi pentru un moment bine ales.

Oricum, Sistemul va alege candidatul cel mai convenabil pentru interesele sale, iar acela ar putea fi Mircea Diaconu.

Nu e deloc clar cum se va ajunge la o nouă majoritate stabilă fără alegeri generale.

Sau poate ne îndreptăm spre o dictatură ?

Prea mulţi români spun că dictatura ar fi, pentru ţara lor haotică de azi, o soluţie de dezvoltare.

Dar cine să facă o dictatură serioasă? Armata, redusă şi subordonată N.A.T.O., de fapt, S.U.A., nu e deloc interesată de o asemenea sarcină.

Preferă studiile, grant-urile, misiunile în teatre de operaţiuni îndepărtate, doctoratele, pensiile consistente.

Securitatea? Securitatea conduce oricum ţara de 30 de ani prin interpuşi – politicieni agăţaţi, ziarişti acoperiţi, aparatul de justiţie subsumat şi protocolat, diplomaţia aservită – şi, în plus, e foarte divizată.

Mulţi generali, în rezervă sau activi, multe găşti, multe şi variate obedienţe externe.

România se îndreaptă deci spre o tragicomică anarhie, starea ei naturală, de fapt, tristă şi veselă în acelaşi timp.

Străinii care nu ne cunosc vor vorbi doar de o instabilitate politică.

Celor care n-au plecat încă din ţară le mai rămân glumele, bancurile, video-urile trimise pe Whatsapp, blogurile şi site-urile, conturile de Facebook sau Instagram şi revistele literare, despre care criticul literar Ion Simuţ tocmai a constatat că nu mai au cititori, şi, bineînţeles, viitoarea mare criză economică mondială, care va ajunge în România, ca de obicei, cu întârziere.

 

 

Textul integral poate fi citit accesând:

https://www.art-emis.ro/jurnalistica/anarhie-vesela-sau-doar-instabilitate-cronica-petru-romosan