CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Primul imn al R. Moldova independente

 

 

 

 

 

 

Ziua imnului naţional al României – Deşteaptă-te române!, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită an de an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, acesta  a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998. La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu şi publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann.

Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania.

A fost intonat în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în cel de-al Doilea Război Mondial.

„Deşteaptă-te române!” a fost intonat oficial pentru prima dată la 29 iulie 1848, în cadrul unei manifestări organizate în Grădina Publică din Râmnicu Vâlcea, în prezent Parcul Zăvoi, la iniţiativa domnitorului Ştirbei Vodă.

  La data de 11 martie 1907, ziarul ”Basarabia” din Chișinău, editată de patriotul Alexis Nour cu litere românești,  a îndrăznit să publice cântecului ”Deșteaptă-te, române!”. Drept  urmare, la nici un an de la fondare, ziarul a fost interzis, tipografia şi redacţia arse, iar redactorii săi au fost arestaţi şi deportaţi de autoritățile rusești.

Desteapta-te, române!”, imnul national de astăzi al României, a fost pentru o vreme primul imn al  Republicii Democratice Moldovenesti (1917 – 1918) şi al Republicii Moldova (1991 – 1994), odată cu adoptarea tricolorului albastru, galben, roșu, ca drapel de stat.

Cu melodia „Deșteaptă-te, române” s-au deschis, în 21 noiembrie 1917, lucrările Sfatului Țării, iar când, în decembrie același an, s-a proclamat Republica Democratică Moldovenească, „Deșteaptă- te, române”, a devenit imn de stat.

 

 

 

 

 

Și la Odesa, încă la 1 mai 1917, la marea manifestaţie a moldovenilor veniţi de pe toate fronturile s-a cântat imnul bardului ardelean Andrei Mureşanu, „Deşteaptă‑te, române!”, pe piepturi  cu tricolorul românesc.

 La ”Primul Congres al Moldovenilor din Stânga Nistrului” (Tiraspol, 17-18 decembrie 1917) prezidat de Ștefan Bulat (tânăr învățător transnistrean, absolvent al Seminarului Pedagogic de la Bairamcea), Tricolorul a fost arborat de profesorul Georghe Mare pe clădirea unde se desfășura . 

Această situație a durat până în 27 martie 1918, când s-a realizat unirea cu România și, desigur, s-a adoptat Imnul regal.

Mai târziu, după cum se știe, moldovenii transnistrieni au rămas în 1918 între frontierele URSS-ului. 

„Deşteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist în România, timp de aproape o jumătate de secol.

A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991.

În același an, în 1991, la 27 august, „Deşteaptă-te române!” devenea  primul imn al Republicii Moldova independente, fiind aprobat cu entuziasm, odată cu votarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, la cererea participanţilor la cea de-a III-a Mari Adunări  Naţionale, din aceeaşi zi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La mai puţin de trei ani de la acel eveniment, lucrurile au încept să o ia razna odată cu constituirea în Parlamentul de la Chişinău a grupării majoritare agrariano-socialiste, în urma alegerilor din februarie 1994. Odată ajunşi la putere, aceştia au început revizuirea a tot ce s-a obţinut în anii de renaştere naţională şi consfinţit pe 27 august 1991.

Liderul lor, Petru Lucinschi, imediat după alegeri a declarat că intenţionează să anunţe un concurs pentru un nou imn de stat, își amintește jurnalistul basarabean Valeriu Saharneanu

Inițial, la 7 iunie, Parlamentul a înlocuit „Deşteaptă-te, române!” cu câteva strofe din poezia „Limba noastră”, iar la 16 iunie a fost constituită o comisie pentru scrierea noului imn de stat.

Societatea civilă a protestat chiar de la primele aluzii privind  schimbarea imnului. Încă la 10 martie 1994, poetul patriot basarbean Grigore Vieru avea să remarce:

„Dreptatea istorică va blestema poetul şi compozitorul care vor îndrăzni să ridice mâna asupra imnului «Deşteaptă-te, române!», cocoţându-se ei în locul strălucirii şi dureroasei lui necesităţi“.

Protestele societăţii civile însă nu au fost luate în seama. Burduhoşii şi şaşlâcarii – cum îi numea regretata poetă Lidia Istrati pe agronomii şi preşedinţii de colhoz ajunşi peste noapte reprezentanţii nostrii în Parlament – erau dispuşi să accepte orice imn, numai nu o piesă în care să apară cuvântul ROMÂN , scrie

Concursul a fost sabotat de intelectualitatea de creaţie şi a eşuat. Mai bine de un an s-au chinuit parlamentarii să găsească ceva potrivit, ca la 22 iulie 1995 să aprobe strofele 1, 2, 5, 8 şi 12 ale poeziei „Limba noastră” drept imn de stat şi oficial al Republicii Moldova.

 

 

 

02/08/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Lozincile antinaționale ale lui Sabin Gherman sunt folosite de vicepreședintele consiliului județean Covasna pentru a-și bate joc de imnul național

 

 

Vicepreședintele consiliului județean Covasna continuă să-și arate alergia la imnul național, folosind argumentele lui Sabin Gherman, Foto: captură facebook

 

 

 

Vicepreședintele consiliului județean Covasna continuă să-și arate alergia la imnul național, folosind argumentele lui Sabin Gherman, Foto: facebook

Vicepreședintele consiliului județean Covasna continuă să-și arate alergia la imnul național, folosind argumentele rătăcitului Sabin Gherman.

Și în alte țări a fost cântat pe străzi imnul național pentru a întări sentimentul de solidaritate dintre cetățeni, numai că  acolo difuzarea imnului a fost întâmpinată cu reacții pozitive.

La noi în țară, vicepreședintele consiliului județean Covasna își bate joc nepedepsit de imnul național al României…

Deși a primit în replică mai multe comentarii legate tocmai de această atitudine antinațională pe care o manifestă împotriva imnului României, Grüman Róbert, vicepreședintele consiliului județean Covasna, persistă în ideea sa, aducând de această dată și argumente antinaționale din partea lui Sabin Gherman, care ne spune dintr-o postare video redistribuită pe contul de socializare a lui Grüman Róbert, că prin difuzarea imnului național nu este nici o deosebire față de ceea ce făcea Gheorghe Funar, “care vopsea dintr-un sentiment prost înțeles… patriotic”.

În postarea video redistribuită pe facebook de către Grüman Róbert, vicepreședintele consiliului județean Covasna, Sabin Gherman perorează și el următoarele aberații la adresa imnului național:

“Asta vă mâncă pe voi în freză? Să puneți imnul național? Care-i deosebirea față de Funar? Că și el vopsea, dintr-un sentiment prost înțeles, da patriotic. Dă-i să meargă! (…) Vopsea băncile…”, spune Sabin Gherman.

 

Tot acest Grüman Róbert, vicepreședintele consiliului județean Covasna, așadar un înalt reprezentant al Statului Român, scria recent pe facebook :

“Ar trebui să plângem sau să râdem? Imnul național român a fost difuzat astăzi la ora 17:00 din mașina poliției, în semn de solidaritate cu medicii și cetățenii care rămân acasă.” 

 

 

 

 

Foto: captură facebook / Grüman Róbert
Foto: captură facebook / Grüman Róbert

Notă:  

 

Despre măruntul domn Sabin Gherman nici nu mai are rost să comentăm, pentru că știe cam toată lumea deja cu cine și cu ce avem de a face în cazul lui.

Dar să descoperi că un oficial al statului român, plătit din bani publici, susține un punct de vedere antinațional, îndreptat împotriva valorilor și simbolurilor statului român, asta într-adevăr este o chestiune absolut revoltătoare.

Adică ceea ce-i permis și respectat în alte țări europene, la noi trebuie batjocorit și ridiculizat, și asta tocmai de către un funcționar public? Păi cât mai rezista ăsta pe funcție într-un stat normal la cap?

Îl anunțăm pe domnul Grüman Róbert că atâta vreme cât îmbracă haina de funcționar al statului român, nu trebuie nici să plângă și nici să râdă atunci când este intonat imnul național.

Dacă nu-l lasă inima să simtă deloc românește și nici un strop de patriotism la adresa imnului României, atunci măcar se poate abține de a face comentarii batjocoritoare la adresa imnului național.

Oare cum s-ar fi comportat societatea civilă în Ungaria dacă un etnic român și-ar fi arătat un asemenea dispreț la adresa imnului național al Ungariei?

 

04/04/2020 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , | Lasă un comentariu

SIMBOLURI NAŢIONALE PE CARE LE PREŢUIM. VIDEO

12/03/2019 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: