CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

FOTO : SALUTARI DIN ROMANIA SECOLULUI XIX !

Cum era privita tara noastra altadata? O idee ne-o putem face din ilustratele pe care le reproducem mai jos, desenate acum doua secole de o firma germana.

Ilustratiile erau insotite de scurte texte care explicau subiectul ales si care  ofereau informatii interesante despre tara noastra.

wine market

Piata de vin

România este binecuvântata cu vii, care cresc mai ales pe dealurile din Carpati. Viţa de vie nu necesită doar îngrijire foarte puţina dar nici nu e necesara foarte multa forţa de muncă, motiv pentru care vinul, într-adevăr, este băutura cea mai intalnita în Principatele Dunarene. Imaginea noastră ilustrează o piaţa vitivinicola toamna. În cazul în care recolta este bună, se organizeaza o sărbătoare.

Water Sanctification

Sfintirea apelor

La data de 6 ianuarie are loc una dintre cele mai mari festivitati in Bucuresti: ceremonia de sfinţire a apei. Mitropolitul binecuvântează Râul Dimbovita, care trece prin capitala. Acest lucru este realizat dintr-un pavilion magnific pe malul raului. Clericul aruncă o cruce în apă in sunetul loviturilor a 21 de tunuri. (Dacă apa este îngheţata, se face o deschidere în gheaţă). Unii tineri aşteapta în apă pentru a recupera crucea, iar norocosul care reuseste primeşte o recompensă financiară. Oamenii vin apoi la râu şi isi iau sticle şi căni cu apă sfinţită.

Visit in a Monastery

Vizita la Manastire

Mănăstirile româneşti sunt renumite pentru modul in care-si intampina oaspetii. Calugarii ofera cazare gratuită şi produse alimentare pentru pelerini şi accepta bani numai de la cei bogaţi. Mancarea este pregătită în curte în zilele de sărbătoare specifice, intre care cele pentru onorarea sfintilor si a Fecioarei Maria. Una dintre manastirile vechi ale ţării este Sinaia, care are un renume mondial.

Return from the Market

Intoarcerea de la piata

Există doar câteva ţări în care conducerea calestilor este la fel de frecventa ca în România. Nu veţi vedea niciodată oameni din clasele superioare care sa mearga pe jos pe străzi, lucru pe care femeile din clasa de mijloc il fac doar rareori. Numai in Bucureşti exista 14.000 de calesti si 50.000 de cai.
Dupa inchiderea pietei, oamenii se amuza organizand curse, lucru ilustrat în imaginea noastră. Caracteristică este caleasca de trei cai, asemanatoare troicii ruse.

National Dance

Dansul national

Românii au dansuri vesele dar si triste, dintre care multe provin din epoca romană. Dansul cel mai renumit este Hora – în care poţi forma un cerc şi se cânte o melodie trista linistita. Este un dans de oameni oprimaţi. Simbolic, de asemenea, este Biru Greu, tradus literal, “impozit greu”. De tipul celor vesele sunt Ratza (”Raţă”), Kindia (”Apus de soare”), şi Mocancutz (”Dans de păstor”). Ele ne amintesc de dansuri copiilor noştri. Ţiganii ofera muzica si intre instrumente exista “Cobza”, o mandolină de formă ciudata.

Gypsy Camp

Satra de tigani

Aproximativ 200.000 de ţigani trăiesc în România. “Tzigani” sunt locuitorii cei mai nefericiti. Din 1856 au devenit egali in drepturi cu agricultorii. Există cinci caste: “lingurari”, “ursari”, “Aurari”, “Lăutari” , “Netosi” (acrobaţi şi ghicitori). Primele patru dintre aceste caste locuiesc mai mult în oraşe, unde au incropit afaceri. Imaginea noastră ilustrează o tabără a tiganilor, cu constructii noi. Atunci când au terminat lucrul, ei canta, danseaza, fumeaza si sporovaiesc.

Sursa

02/09/2010 Posted by | DIVERTSMENT, ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: