CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

In R.Moldova comunismul ar putea fi scos in afara legii.

Comunismul ar putea fi interzis in Republica Moldova

31 Mai 2010 by Razvan Iorga

secera ciocanComisia pentru studierea regimului totalitar a propus, luni, condamnarea regimului totalitar comunist din Republica Moldova. Presedintele Comisiei, Gheorghe Cojocaru a mai propus interzicerea prin lege a utilizarii notiunii de comunist in titulatura partidelor si interzicerea utilizarii simbolurilor comuniste si naziste in locurile publice. Toate aceste propuneri au fost prezentate luni in raportul de activitate in fata presedintelui interimar, Mihai Ghimpu, care a si dispus crearea Comisiei. “Decizia univoca si esentiala a comisiei a fost de a propune condamnarea regimului totalitar comunist din Republica Moldova”, a declarat presedintele comisiei, Gheorghe Cojocaru, citat de Unimedia. “Propunem sa se interzica prin lege utilizarea notiunii de comunist in titulatura partidelor, a institutiilor publice si private, precum si interzicerea utilizarii simbolurilor comuniste si naziste in spatiul public”, a adaugat presedintele comisiei.

Inventar pe daune

Membrii comisiei sustin ca in raport au fost incluse mai multe propuneri catre institutiile statului. Printre acestea, crearea unei comisii care sa evalueze daunele provocate de regimul totalitar comunist, ridicarea unui complex memorial in centrul capitalei in memoria victimelor represiunilor comuniste, infiintarea a cate o sala de muzeu in fiecare localitate, in care sa se pastreze toate numele victimelor regimului comunist, etc. Potrivit PRO TV Chişinau, raportul urmeaza sa fie prezentat în Parlament de catre preşedintele interimar, iar o decizie finala va fi luata de catre Legislativ.”Raportul si propunerile urmeaza sa fie analizate in Parlament pana la intrarea in vacanta a deputatilor”, a precizat Ghimpu. El a mai spus ca nu intentioneaza sa scape din vedere anumite propuneri ale comisiei, cum ar fi cea cu privire la interzicerea simbolurilor comuniste. “Nu cred ca sunt in drept sa nu accept munca depusa de catre membrii comisiei. S-a facut o munca enorma. Cred ca demult trebuia sa existe un asemenea studiu”, a conchis presedintele Ghimpu.

Cititi articolul  in intregime la :http://karadeniz-press.ro/kara/comunismul-ar-putea-fi-interzis-in-republica-moldova/

31/05/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, POLITICA | , , , , | Lasă un comentariu

Un alt spion a fost demascat ! A ascuns in toaleta femeilor o camera in miniatura.VIDEO

   Un functionar linistit, cu nevasta si copil acasa avea placeri bizare.Omului nostru ii placea sa vada ce se intampla in toaleta fetelor.

Era tare  curios sa vada cum se dezbraca la toaleta colegele lui…

 Are 32 de ani si era foarte apreciat de sefii sai de la Departamentul IT al Agentiei de Plati pentru Agricultura Prahova.  

 Functionarul in cauza  a cumparat o mini-camera video si amplasat-o  in toaleta femeilor.

A iesit tambalau mare  cand colegele au realizat ca erau filmate in momentele intime.

Domnul cel curios a fost concediat.

 

Puteti afla mai multe amanunte la :

 

   http://stirileprotv.ro/stiri/eveniment/spion-demascat-instalase-in-toaleta-femeilor-o-camera-in-miniatura.html

02/02/2010 Posted by | DIVERTSMENT | , , , , , , , , , | Un comentariu

PCRM: Istoria unui rateu fulminant.

 

261-pcm2Unul dintre puţinele partide care şi-a asigurat un loc special în scurta «viaţă» a statului R. Moldova este, fără nicio îndoială, Partidul Comuniştilor (PCRM). Peste un timp, acesta va ajunge în paginile manualului de istorie. 

Până atunci, însă, PCRM va rămâne în memoria colectivă fie pentru acordarea la timp a pensiilor şi salariilor, fie pentru că a creat impresia de stabilitate economică, fie pentru că a înlocuit racketul criminal cu oamenii legii, fie pentru că, practic, a nimicit agricultura, fie pentru că toţi membrii acestuia se înghesuiau în jurul unei singure persoane, Vladimir Voronin, fie pentru că a consimţit torturarea tinerilor după protestele din aprilie 2009 etc., etc., etc. Dar, cum se explică, totuşi, faptul că R. Moldova a ajuns să fie guvernată, două mandate consecutiv, tocmai de tipajul doctrinar de care, în ‘89, declara că se detaşează pentru totdeauna?

Anul 1990. În România au loc cele patru mineriade; în Africa de Sud Nelson Mandela este eliberat din închisoare, după 27 de ani de detenţie; Lituania îşi declară independenţa faţă de URSS; Mihail Gorbaciov este ales primul preşedinte executiv al Uniunii Sovietice; compania «Microsoft» lansează Windows 3.0; Franţa, Germania şi BENELUX* semnează Convenţia de la Schengen privind libera circulaţie a persoanelor; Germania de Vest învinge Argentina cu 1-0 şi câştigă Campionatul Mondial de Fotbal din Italia; Republica Belarus îşi proclamă suveranitatea; Irakul invadează Kuweitul; Germania de Est şi Germania de Vest se reunifică, formând o singură Germanie; pelicula «Dances With Wolves» (Dansând cu lupii) primeşte Oscar-ul pentru cel mai bun film.

Pe fundalul acestor evenimente, la 23 iunie, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească îşi declară suveranitatea, urmând ca, la 23 mai 1991, Parlamentul să voteze schimbarea denumirii statului în R. Moldova, iar la 27 august 1991, Legislativul de la Chişinău să adopte Declaraţia de Independenţă şi Imnul de Stat «Deşteaptă-te, române!».

Partidul Comunist, interzis

Între timp, Mircea Snegur devine preşedinte. Snegur este fost activist din nomenclatura comunistă, agrarian, care a susţinut, în 1989, proiectul de lege ce conferea limbii române dreptul de limbă oficială şi revenirea la drapelul tricolor, dar şi proclamarea independenţei R. Moldova, tot el semnând Tratatul de aderare a ţării la CSI, uniune calificată drept o nouă formulă a Imperiului Rus.

Un an mai târziu, exact în ziua în care, cu 62 de ani în urmă, fusese semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, Parlamentul R. Moldova adoptă o hotărâre (nr. 683 din 23.08.1991), semnată de Alexandru Moşanu, preşedinte al Legislativului, prin care este interzisă activitatea Partidului Comunist din Moldova pe întreg teritoriul republicii. Drept motiv pentru această decizie a servit faptul că, «de-a lungul anilor, Partidul Comunist din Moldova, care este o parte componentă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a dus o politică antipopulară […], a fost organizatorul represiunilor şi al deportărilor în masă, al colectivizării forţate, al foametei planificate […], a acţionat împotriva renaşterii naţionale a poporului moldovenesc […], a contribuit la formarea, pe teritoriul statului nostru suveran, a două pseudorepublici — marionete ale Centrului […] etc».

Potrivit lui Alexandru Moşanu, preşedinte al Legislativului în anii 1990-1993, cu câteva zile înainte de adoptarea hotărârii de mai sus, el s-a întâlnit cu Mircea Snegur, pentru a-şi coordona acţiunile ulterioare. Moşanu spune că anume la acea întâlnire ei au decis ca PCM să fie interzis prin decret prezidenţial, doar că, ulterior, Snegur l-ar fi anunţat că ar fi mai bine dacă Prezidiul Parlamentului (format din 25 de persoane — n.r.) ar lua o astfel de decizie, ceea ce s-a şi întâmplat la 23 august 1991.

«Aveam zile numărate atunci. Exista o listă conform căreia, dacă biruie puciul ăla de la Moscova**, 25 de persoane trebuiau să fie lichidate — primul era Snegur, al doilea — eu ş.a.m.d. Era o situaţie foarte tensionată atunci când noi am luat acea decizie», îşi aminteşte fostul preşedinte al Parlamentului.

Îndepărtatul ‘91

«Atunci a fost clar pentru toată lumea că Prezidiul a luat o hotărâre ilegală, pentru că nu avea aşa atribuţii — să interzică un partid care, din punct de vedere al Constituţiei, era unul legal şi activitatea lui nu putea fi abrogată prin simplă hotărâre a Prezidiului Parlamentului», ne-a declarat deputatul Victor Stepaniuc, ex-membru PCRM, unul dintre pionierii formaţiunii. Stepaniuc susţine că interzicerea activităţii PCM ar fi putut fi făcută prin lege, de Parlament, dar că, şi în acest caz, problema ar fi fost una discutabilă, din moment ce «prevederile constituţionale de atunci nu erau împotriva pluralismului politic şi multipartitismului».

La rândul său, Alexandru Moşanu recunoaşte că interzicerea PCM, care era un partid politic, nu a fost tocmai o decizie care ţinea de competenţa Prezidiului. «Cea mai bună soluţie, şi de durată, ar fi fost dacă hotărârea era aprobată şi de Parlament, explică primul preşedinte al Legislativului. Or, atunci Parlamentul încă nu funcţiona şi prima şedinţă a fost convocată după Puciul de la Moscova, când a fost proclamată independenţa».

Moşanu menţionează şi faptul că, dacă la aceeaşi şedinţă ar fi încercat să propună deputaţilor legalizarea hotărârii prin care PCM a fost interzis, atunci nici Declaraţia de Independenţă nu ar fi fost votată. «Nu aveam alte soluţii şi trebuia să revenim la hotărâre mai târziu, pentru că în Parlament majoritatea erau comunişti sau pro-comunişti. Nu mergea (în Parlament — n.r.) asta (hotărârea de interzicere a PCM — n.r.), credeţi-mă. Mai târziu, însă, raportul de forţe s-a schimbat în defavoarea partidelor naţional-democratice», îşi aminteşte fostul preşedinte al Legislativului.

Hotărâre, într-o nouă interpretare

Potrivit informaţiei publicate pe site-ul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), în urma suspendării activităţii Partidului Comunist, s-a format un comitet de iniţiativă, în frunte cu Vladimir Voronin, care şi-a canalizat eforturile în vederea anulării legii privind suspendarea partidului în cauză.

Deşi spune că nu a făcut parte din acel comitet, Stepaniuc recunoaşte că a făcut parte din grupurile care au colectat semnături de la cetăţeni pentru repunerea în lege a PCM. «Au fost adunate vreo 84 de mii de semnături, ceea ce însemna un număr solid. La acea vreme, niciun partid politic nu şi-a putut permite aşa ceva, poate doar Frontul Popular, care atunci avea susţinere mare în republică. Multă lume care au semnat nu au fost membri de partid, dar erau susţinătorii lui sau aveau nostalgii…», relatează fostul membru al PCRM.

În consecinţă, potrivit declaraţiei ex-deputatei Vitalia Pavlicenco, făcută publică la 27 iulie 2006, în plenul Parlamentului, peste doar doi ani de la interzicerea PCM, adică în 1993, 91 de aleşi ai poporului (din totalul de 380 câţi erau la acel moment — n.r.) au adresat o interpelare prin care solicitau clasarea hotărârii Prezidiului Parlamentului din 23 august 1991 cu privire la PCM. Cu alte cuvinte, repunerea în lege a Partidului Comunist. Şi asta din dorinţa de a fi «sinceri adepţi ai făuririi unei societăţi civilizate […]» (citat din interpelare — n.r.) şi deoarece unele decizii ale fostului legislativ «cer o nouă interpretare de pe poziţiile zilei de astăzi» (citat din interpelare — n.r.).

Continuare în nr. următor
Nicolae CUŞCHEVICI
* BENELUX — uniune economică în Europa de Vest, compusă din trei monarhii vecine: Belgia, Nederland (Ţările de Jos) şi Luxemburg.
** «Tentativa sovietică de lovitură de stat din 1991» (19 august 1991), cunoscută şi ca «Puciul din august», «Puciul Vodka» ori «Lovitura de stat din august», a fost o încercare a unui grup de conservatori comunişti sovietici de a-l răsturna de la putere pe preşedintele Mihail Gorbaciov şi de a prelua controlul asupra ţării.

31/01/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, POLITICA | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: