CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Un document referitor la drepturile etnice ale românilor anexat la Tratatul de pace de la Bucureşti din 1913

România în 1913 – arbitrul Balcanilor « Civitas Politics

O simplă scrisoare

După războiul balcanic, situaţia s-a schimbat. Prin pacea de la Bucureşti (1913) drepturile etnice ale Aromânilor au fost stipulate într-o scrisoare anexată la Tratatul de pace, şi semnată de către reprezentanţii Greciei, Bulgariei şi Serbiei, scrie Blogul armânescu daimadeadun.wordpress.com

Iată conţinutul acelei scrisori:

„Grecia, (Bulgaria, Serbia) consimt a acorda autonomia şcolilor şi bisericilor Aromânilor ce se vor găsi în viitoarele posesiuni greceşti (bulgăreşti, sârbeşti) şi a îngăduit crearea unui episcopat pentru aceşti Aromâni, cu facultatea pentru guvernul român de a subvenţiona numitele instituţii prezente şi viitoare, sub supravegherea guvernului grec, (bulgar, sârb).”

Această scrisoare deşi a fost anexată tratatului, totuşi n-a fost parafată, astfel că a rămas ca o simplă scrisoare, schimbată între reprezentanţii celor trei ţări balcanice şi reprezentantul României.

Atât a putut obţine guvernul nostru de pe atunci, cu toate că a dictat pacea dela Bucureşti.

N-a apucat să intre în vigoare convenţia dela Bucureşti şi a isbucnit războiul mondial.

În tot timpul acestui războiu, şcolile secundare au fost închise, iar cele primare au funcţionat cum a dat Dumnezeu.

Ce s-a petrecut după războiu.

Sârbii, considerând tratatul dela Bucureşti caduc, au închis toate şcolile şi Bisericile româneşti din Macedonia sârbească, şi închise au rămas până azi!

Paralel cu această măsură arbitrară, au pornit o acţiune de desnaţionalizare forţată împotriva Aromânilor; interzicerea de a vorbi limba maternă afară din casă; obligativitatea numelui de botez sârbesc, etc., etc.

Grecii au fost mai puţin brutali decât sârbii. Ei au lăsat să funcţioneze şcolile şi Bisericele româneşti, luând în schimb o serie de măsuri administrative şi economice, care au avut ca efect împuţinarea simţitoare a numărului de şcoli.

Astfel din vreo 45 de şcoli câte aveam în ajunul războiului balcanic au rămas numai 27.

Tot în Grecia mai funcţionează şi 5 şcoli secundare: un liceu la Grebena, un gimnaziu la Ianina, un gimnaziu la Salonic, o şcoală superioară de comerţ la Salonic şi o şcoală normală şi profesională de fete în acelaş oraş.

În Bulgaria s-au folosit aceleaşi mijloace ca în Grecia.

Nu s-au închis şcolile, dar s-a dus o acţiune susţinută de teroare administrativă şi sărăcire, prin amenzi, fisc, etc.

Astăzi nu mai avem acolo, decât: două şcoli primare, una la Giumaia de Sus şi una la Sofia, şi un gimnaziu la Sofia.

În Albania. Aromânii de aci sunt lipsiţi de orice drept etic, recunoscut prin vreun act juridic oarecare.

Aşa se explică de ce, din 20 de şcoli primare şi 2 gimnazii, câte au avut înainte, n-au mai rămas decât 3-4 şi acestea când închise, când etatizate, după bunul plac al guvernului albanez!

În concluzie, vom spune: marea majoritate a Aromânilor e lipsită de drepturi etnice, iar acei dintre dânşii cari continuă a se bucura de oarecari drepturi, nu au nici o garanţie că le vor fi respectate şi în viitor.

(I. Nica – “Problema aromânilor”)

10/05/2021 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Un comentariu

RADIO FRANCE INTERNATIONALE: IN PLINA CRIZA, GRECII GASESC FONDURI PENTRU A CUMPARA IDENTITATEA AROMANILOR DIN ALBANIA

Grecia a fost falimentată de aromâni.

Aflata de vreo doi ani in faliment de facto, Grecia se joaca de-a tancurile si fregatele militare pe banii cetatenilor Europei. Pe cine sa mai intereseze atunci că, in plina criza, grecii gasesc chiar si fonduri pentru a cumpara identitatea aromânilor?

Cititi mai jos un interviu realizat de un reporter al Radio France Internationale cu părintele Dumitraq Veriga, preot aromân din Korcea, despre intensa campanie de deznaționalizare dusă de Grecia la adresa comunității aromâneşti din Albania.

RFI radio france interview eglise biserica church

Părintele Veriga: Problema stă astfel – grecii vor să aibă un număr cât mai mare de conaționali în Albania. Și pentru asta îi plătesc pe aromâni să se declare greci. Să știți că spre exemplu, un pensionar de 65 de ani care se declară grec primește peste 380 de euro.

Ștefan Popescu: Pe lună?

Părintele Veriga: 380 de euro pe lună, chiar dacă n-a muncit deloc pentru aceşti bani.

Ștefan Popescu: Putem spune, părinte, că s-a pierdut cauza românismului în Albania şi că partida a fost câştigată de greci?

Părintele Veriga: Sigur că putem spune asta și totul din cauza banilor pe care îi dau. Și cine nu dorește euro?

Ștefan Popescu: Şi România nu ajută?

Părintele Veriga: Nimic.

Ștefan Popescu: Numai moral şi cultural…

Părintele Veriga: Moral şi cultural şi cu burse de studiu. Dar dacă un aromân se declară grec, autoritățile grecești îți dau imediat și cetățenia.

Ștefan Popescu: Părinte, dumneavoastră de ce nu v-ați declarat grec?

Părintele Veriga: Cum să mă declar eu?! Asta nu se poate! Eu nu pot să fiu trădător al Neamului meu! Nu pot gândi așa ceva, deși mi-au oferit! Eu nu am voie să merg în Grecia. Nu-mi dau viză. La consulatul grec, când m-am dus ultima dată mi-au spus „Dacă te declari vlaho-grec primeşti viză”. Am zis „Salut!” şi am plecat.

Ștefan Popescu: Și n-ați fost deloc în Grecia?

Părintele Veriga: Am fost cu șase ani înainte. Aveam un frate bolnav, era acolo internat la spital. Atunci mi-au dat o viză dar cu mare greutate, cu întrebări de genul „Unde mergeţi? De ce mergeţi?” Aveau frică de mine că aş face propagandă românească în Grecia.

Ștefan Popescu: În Pind?

Părintele Veriga: Păi în Pind, Pindul este tot vlah dar se ascund, le este frică să se declare vlahi, aromâni.

Ștefan Popescu: Dar aici, în Albania, nu vă este frică să vă declarați aromâni?

Părintele Veriga: Eu n-am frică, dar multora le este frică. Au frică să nu fie atinși la bani. Au frică să nu iasă în pierdere. Eu n-am frică pentru că nu am bani. Eu nu pot să pierd naționalitatea mea! Și vorbesc și cu alții, care au cedat și le spun „Ruşine!”, „Cum aţi putut?”.

Ștefan Popescu: Și ce vă răspund? Evocă dificultățile materiale?

Părintele Veriga: Îmi spun „Tu o să rămâi așa!” Așa o să stau, știu cum este!

Ștefan Popescu: Copiii vi i-ați școlit în România?

Părintele Veriga: Numai o fată. Şi acum munceşte aici la Korcea.

Ștefan Popescu: Ce v-ați dori de la România?

Părintele Veriga: Pentru biserică, numai pentru biserică.

Ștefan Popescu: Seminariști să vă trimită, să vă continue cineva munca?

Părintele Veriga: Ar trebui, dar nu vin.

Ștefan Popescu: De ce nu vin, părinte, pentru că mulți seminariști din Biserica Ortodoxă se duc în Franța, în Canada, în loc să vină aici în Albania, la frații noștri?

Părintele Veriga: Ar fi foarte bine să vină aici. Știți, sunt și probleme cu episcopia de la noi, episcopul este albanez și nu-i pare bine să vină alții.

Preluare de pe blogul  daimadeadun.wordpress.com

27/11/2011 Posted by | AROMANII DIN BALCANI | , , , , , , | 13 comentarii

   

%d blogeri au apreciat: