CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Manastirea Sfantul Stefan din Muntele Meteora – Grecia. VIDEO

 

 

 

 

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

Manastirea Sfantul Stefan – Meteora

Manastirea Sfantul Stefan este una dintre cele sase manastiri functionale suspendate pe stancile Meteorei.

Ea este cea mai veche asezare monahala de pe Muntele Meteora, fiind fondata in anul 1192 de catre sihastrul Ieremia.

Manastirea Sfantul Stefan este cea mai accesibila pentru pelerini.

 

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

 

 

Tot pelerinul este fascinat de bogatiile si farmecul Greciei, cu atat mai mult de minunile de la Meteora. Cand te apropii de Kalambaka, venind dinspre Trikala, si privesti catre stancile Meteorei, vei zari sus pe prima stanca la dreapta ta, Manastirea Sfantul Stefan, veghind, mandra de veacuri.

Meteora

Situata in campia Thesaliei, in apropiere de Kalambaka, intre muntii Koziakas si Antichassia, Meteora este unul din cele mai cunoscute centre monahale ale Rasaritului crestin. O adevarata padure de piatra ce izbucneste in mijlocul campiei plaseaza ansamblul monastic intr-un peisaj de o maretie tulburatoare. Meteorele reprezinta cel mai important centru monahal ortodox al grecilor, dupa Sfantul Munte Athos.

 

 

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

 

Exista in aceste locuri peste o mie de stanci foarte abrupte si foarte inalte, formate cu saizeci de milioane de ani in urma in asa numita perioada tertiara care, cu manastirile lor seculare in varf, ilustreaza parca simbolic calea dificila, dar frumoasa pe care trebuie sa o urmeze crestinul catre „Preainaltul Domn al boltilor ceresti”.

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

 

Traseul de la Kalambaka pana la manastiri este fermecator. In dreapta si stanga apar stanci inalte, salbatice. Dupa un parcurs incantator ajungi la Meteora, unul din cele mai frumoase locuri de pe pamant, iar ca fenomen natural, unicul din lume.

Meteora este in totalitate pamant sfant, loc sfant zidit si pazit de Dumnezeu, pentru ca aici s-a sfintit fiecare stanca, fiecare pestera, fiecare piatra, pentru ca o multime de cuviosi ascetici si martiri s-au rugat si s-au indumnezeit pe stancile si vaile acestui loc.

 

 

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

 

Pentru marturia ei crestina, istorica, arhitectonica, artistica si geografica, Meteora este recunoscuta si ocrotita de UNESCO si de alte organizatii internationale.

Prin Legea nr. 2531/11.10.1995 si Hotararea Sfantului Sinod al Bisericii Greciei, teritoriul Sfintei Meteora a fost proclamat, din octombrie 1995, „loc sfant, imuabil si inviolabil”, ceea ce-i asigura protectia si-i garanteaza autenticitatea.

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

 

 

Dintre manastirile existente atunci, unele sunt astazi in stare de ruina: Sfantul Duh, Sfantul Dimitrie, Sfantul Nicolae Padova, Sfantul Antonie, Sfanta Manastire Pantocrator, Ipsilotera, Sfantul Gheorghe Mandilas, Intampinarea Domnului, Manastirea Maicii Domnului Schitul Doumbiani, Manastirea Sfantul Grigorie, Manastirea Sfantul Ioan Botezatorul, Manastirea Sfantul Modest, Manastirea Caligrafilor (aflata pe cea mai inalta stanca).

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

 

Altele se conserva bine si fiinteaza si in prezent constituind o puternica atractie atat pentru pelerini cat si pentru turistii din intreaga lume. Manastirile vietuite de la Meteora sunt urmatoarele: Manastirea Marea Meteora (Schimbarea la Fata), Manastirea Varlaam (1350), Manastirea Sfanta Treime (1458-1476), Manastirea Sfantul Stefan (1350), Manastirea de la Rusanu (1380) si Manastirea Sfantul Nicolae Anapafsa (1527).

Manastirea Sfantul Stefan de la Meteora – scurt istoric

Manastirea Sfantul Stefan se afla pe un platou de piatra; aici se urca pe doua drumuri. Primul porneste din satul Kastraki si al doilea de la Kalambaka, din partea de sud-est. Imediat ce te vei apropia vei zari o veche cetate, statioasa si ademenitoare gata de a te intampina, construita in varful unei stanci gigante a carei suprafata este de 7.500 de metri.

 

 

 

 

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

Desene si gravuri vechi arata ca in trecut, la Manastirea Sfantul Stefan se putea urca mai lesne decat la celelalte lacasuri meteorice datorita unui pod mobil ce facea legatura intre stanca pe care se afla manastirea si versantul Koukoula, diametral opus.

 

Astazi un pod fix in lungime de opt metri te conduce in siguranta la intrarea in manastire.

O inscriptie deasupra usii de la intrare marturisea ca manastirea a fost cladita la anul 1192, dupa cum certifica si istoricii si cercetatorii. Inscriptia, care astazi nu se afla la locul ei, spunea: „Ieremia la 1200.”

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

 

Conform inscriptiei, locul a fost populat inainte de anul 1200, primat al schitului fiind Ieremia. La inceputurile secolului al patrusprezecelea se mentioneaza ca manastirea era chinovie.

La anul 1333, imparatul Bizantului Andronic III Paleologul (1328-1341) a ajuns in Tessalia si a fost gazduit la manastire oferind daruri bogate staretului ei si calugarilor.

De atunci manastirea a inceput sa fie numita bazilica. De atunci manastirea s-a numit regala si patriarhala si s-a bucurat de anumite privilegii, imparatul facand importante donatii.

 

 

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

La anul 1350 a fost cladita Biserica Sfantul Stefan. Drept ctitori ai manastirii apar cuviinciosii Filotheu de la Siatena si Antonios Cantacuzino, fiu de domn sarb.

La anul 1398 domnul unguro-valah Ioan Vladislav a dedicat manastirii un fragment de Lemn Sfant, sfintele moaste ale lui Ioan Prodromul, mosii in Romania si altele.

 

 

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

 

Nepotul sau, Vornicul Dragumar a oferit capul Sfantului Haralambie. La anul 1545, Patriarhul Rafail o denumeste „bazilica, de sine statatoare, patriarhala”.

In anul 1545, micul naos s-a marit, iar Preotul Nicolae a restaurant, partial, pictura.

In anul 1798 s-a construit biserica centrala mareata a Sfantului Haralambie.

 

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

 

Manastirea Sfantul Stefan, cu o bogata lucrare duhovniceasca si filantropica, s-a remarcat pentru rolul de centru strategic al luptei macedoniene, la formarea tinerei generatii si in invatamant.

In perioada episcopului Paisie de Stagon si a staretului Ambrozie, in anul 1850, manastirea a construit in orasul Kalambaka „Scoala Konstandio” si a donat 80.000 de drahme de aur pentru construirea unui gimnaziu in Trikala.

 

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

 

La anul 1888, manastirea avea 31 de monahi, in timp ce la anul 1960 era aproape pustie. In anul 1961 manastirea a fost preluata de maici, astazi fiind infloritoare. Informatiile de mai sus provin din bula de aur imparateasca, sigla patriarhala si alte acte si hotarari oficiale.

Biserica Sfantul Haralambie – biserica centrala a manastirii

Spatios si impunator, naosul central al manastirii, biserica adica, este dedicat Sfantului Haralambie.

Din punct de vedere arhitectonic, biserica este cruciforma cu turle, trei cavitati si patru randuri de coloane, cu pronaos, diaconicon si proscomidie precum sunt si bisericile manastilor de la Sfantul Munte.

 

 

 

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

Biserica Sfantul Haralambie a fost cladita la anul 1798. Portiuni ale naosului central au fost renovate in diverse perioade dupa cum certifica inscriptii in legatura. In pronaosul extern, pe partea stanga exista trei inscriptii dintre care cea din mijloc contine un text mai bogat.

 

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

 

Prima din stanga se refera la ridicarea bisericii in anii episcopului Paisie de Stagon si staretului Ambrozie. Inscriptia din mijloc se refera la o rugaciune a episcopului Paisie de Stagon privind biserica, comunitatea si sufletul sau, rugand pe Dumnezeu sa nu-l dea uitarii in ziua groaznica a judecatii.

Cea de-a treia inscriptie, adica cea dintai din stanga se refera din nou la intemeierea bisericii si vorbeste de initiatorii lucrarii.

 

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

 

 

Pronaosul este simplu, sprijinit pe patru coloane iar in pronaosul extern exista inscriptie care se refera la donatorii intemeietori.

In inscriptie pronaosul extern este numit „Apoltaria” si pentru construirea lui toti cei ce se aflau la manastire si toti cei ce se aflau la manastire pe vremea constructiei.

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

 

Biserica nu este pictata. Un tavan deosebit sculptat in lemn acopera sfanta trapeza. Iconostasul bisericii este si el sculptat in lemn cu deosebita maestrie.

Cuprinde teme simbolice din regnul vegetal si animal precum si minunate sinteze xilografice care se refera la Cina cea de Taina, la Sfantul Dumitru, la Primul Martir Stefan, la Sfantul Gheorghe si altele.

Deasupra icoanei Sfantului Haralambie se gaseste o inscriptie sculptata in lemn care spune:

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

 

 

„Iconostasul Bisericii Sfantului Haralambie s-a realizat pe cheltuiala sfantului de Stagon domnului Gavriil in vremea egumeniei domnului Teofanie ieromonahul de la Sulatena Trikalei de mana lui Mastrocostas si Dimitris din satul Metsovo la anul 1814”.

Tronul episcopal si pupitrele de inchinaciune sunt sculptate dupa cum certifica inscriptie incrustata in lemn din anul 1836, aflata intr-un pupitru sub icoana Maicii Domnului.

O alta inscriptie ce se afla intr-un alt pupitru sculptat in biserica propriu-zisa se refera la icoanele iconostasului, si pupitrelor care s-au realizat la anul 1846.

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

 

In final, mentionam cele doua pupitre care au diferite reprezentari schematice din sidef si fildes realizate prin asa-zisa arta a incadrarii, iar la intrarea in pronaos la exterior exista reprezentari simbolice deosebite sculptate in piatra care infatiseaza vita de vie, cruci cu bratele egale, vulturi cu doua capete, chiparosi si altele.

In centrul pardoselei bisericii propriu-zise este infatisat incadrat in cerc, sculptat, vulturul cu doua capete – „bicefal” -, simbolul de veacuri al puternicului Imperiu Bizantin.

 

 

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

Biserica Sfantului Haralambie construita in anul 1789, impodobita cu minunate sculpturi in lemn, a fost distrusa de bombardamente in 1943, iar ulterior reparata si pictata de celebrul artist contemporan Vlasis Titomis. Este o constructie mareata si impunatoare, cu trei turle.

 

Manastirea Sfantul Stefan de la Meteora – Biserica Sfantul Stefan

 

In afara de naosul central al manastirii, la care ne-am referit, mai exista si vechea Biserica a Sfantului Stefan, care se gaseste in partea de sud-est a stancii. Structural, aceasta este o constructie cu o singura nava, sculptata in lemn, cu pronaos si cu suprafata de 12 metri x 5 metri.

 

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

 

Biserica veche, cu hramul Sfantul Arhidiacon Stefan, a fost construita in anul 1350, dar ulterior devenind neincapatoare, s-a construit biserica mare (1798) cu hramul Sfantul  Haralambie, amintita mai sus.

 

 

 

 

Manastirea Sfantul Stefan - MeteoraManastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

 

Biserica Primului Martir este pictata cu fresce de la anul 1501, dupa cum certifica inscriptia respectiva.

Unii cercetatori sustin ca inscriptia se refera numai la compozitia iconografica a Adormirii Maicii Domnului si ca celelalte fresce sunt mai vechi.

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

 

 

In afara de bisericile pe care le-am descris mai exista si Trapeza, „Arhontariki” (casa de oaspeti), Curtea si Chiliile calugaritelor.

Astazi trapeza a fost transformata in loc de pastrare a obiectelor de cult unde vizitatorul poate vedea cruci minunate sculptate in lemn, Evanghelii lucrate cu aur, Sfinte Potire, cadelnite, icoane de o deosebita maiestrie, odajdii brodate in aur, Epitafuri, coduri manuscrise cu minaturi precum si alte obiecte de cult, lucrari de miniatura si imensa rabdare.

 

Manastirea Sfantul Stefan - MeteoraManastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

In sacristie si in biserica, printre odoare se gasesc cruci, vase de cult, icoane, odajdii, un epitaf, vechi manuscrise cu miniaturi, un brau lucrat cu fir de aur datand din anul 1778 si mansetele brodate cu aur care au apartinut Episcopului Gavriil de Dimitriada.

 

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

In partea de sud a manastirii se afla casa pentru oaspeti unde sunt gazduiti vizitatorii. Astazi la manastire este cultivata cu rezultate deosebite pictura de icoane si muzica bizantina.

Calugaritele se ocupa cu scrierea, cu rezultate bogate, in timp ce altele, cu studii universitare (doctorite, profesoare etc) se dedica sistematic monahismului social.

 

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

 

Muzeul manastirii adaposteste numeroase si pretioase obiecte de cult. Aici poate fi vazut un codex bizantin din anul 1404, donat de Filotei si Antonie Cantacuzino. In felul acesta Manastirea Sfantul Stefan de la Meteora a devenit un fagure spiritual oferind in epoca noastra nesigura o bogata opera crestin ortodoxa si sociala.

 

 

 

 

 

Manastirea Sfantul Stefan - Meteora

 

 

 

 

 

 

 

Articol si fotografii : Crestin ortodox .ro

 

Publicitate

27/12/2015 Posted by | CREDINTA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Cele mai cunoscute icoane făcătoare de minuni .

 

România are 102 moaşte sfinte şi icoane făcătoare de minuni şi 16 izvoare tămăduitoare. Din acest punct de vedere ne aflăm pe locul cinci în lume, într-un top dominat de Grecia.

Mai mult, în ţara noastră sunt patru biserici care păstrează bucăţi din crucea pe care a fost răstignit Iisus.Teologii spun că obiceiul păstrării moaştelor începe în primele secole ale erei creştine.

Comunităţile care trăiau întru Hristos au observat, la acea vreme, că, în mod miraculos, unele trupuri ale creştinilor nu putrezeau, iar mumiile erau înzestrate cu puteri miraculoase, adică făceau minuni.
„Din secolul al XIV-lea domnitorii şi boierii ctitori de biserici căutau să cumpere moaşte prin care să mărească prestigiul ctitoriei. Comerţul se făcea în special cu mănăstirile din Grecia”, a spus preotul Ioan Stoica, şeful biroului de presa al Patriarhiei.

O biserică nu funcţionează fără o bucăţică din corpul unui sfânt
La această oră nici o biserică nu poate funcţiona dacă nu are o bucăţică, cât de mică, din corpul unui sfânt.
Moaştele propriu-zise sunt închise în racle speciale şi se pun, în general, în pronaos. Nu se ştie exact când şi cum au ajuns în Ţările Române câteva bucăţi din lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Hristos.

După ce au trecut prin mai multe mâini, adică au fost vândute-cumpărate de mai multe ori, moaştele sfinte au ajuns în patru biserici, respectiv Biserica Sf. Vasile de pe Calea Victoriei din Bucureşti, Biserica 40 de Mucenici din Sâmbăta de Sus, Mănăstirea Secu şi Biserica Episcopiei din Slobozia.
În ceea ce privesc icoanele, feţele bisericeşti susţin că, cel puţin teoretic, fiecare poate face minuni. \’Puterile\’ lor se trag din faptul că sunt sfinţite înainte de a intra în biserică.

Unele au căpătat o aură de legendă datorită unor cazuri speciale relatate de credincioşi. La aceste icoane se fac, în momentul diferitelor sărbători religioase, adevărate pelerinaje.Institutul Oxford a studiat fenomenul.
Un grup format din 45 de cercetători de la Institutul Oxford a venit, în 2004, special la Craiova, pentru a analiza câmpurile energetice emanate de icoana făcătoare de minuni de la Catedrala Episcopală \’Madona Dudu\’. \’A fost uimitor ceea ce s-a întâmplat. Aparatele au luat-o razna pur şi simplu.

Reactţia specialiştilor a fost ceva de genul:
„Este aproape vie.”
Aşa ceva nu văzuseră niciunde în lume şi fuseseră în foarte multe locuri sfinte\’, a declarat la vremea respectivă preotul Petre Mocanu.
În comuna 23 August, judeţul Constanţa, o icoană a plâns în primăvara lui 2006 cu lacrimi de mir, adunând o mulţime de credincioşi, unii veniţi chiar din Bucureşti, pentru a se ruga la icoana făcătoare de minuni.

Povestea acesteia este simplă: în 2004 au venit în localitate doi călugări. Mai întâi au locuit într-un vagon, apoi într-un cort.
Mult mai târziu au ridicat biserica, dar, se spune, uşor nu le-a fost, au avut probleme cu pământul, le-a ars troiţa din faţa bisericii.
‘Poate că de aceea a plâns icoana, ca să pună capăt tuturor necazurilor. Pentru că icoanele plâng de răutatea oamenilor\’, a declarat părintele Bretanion.Icoana unicat
La 20 km de Botoşani, în Mănăstirea Sihăstria Voronei, o icoană a Maicii Domnului sparge canoanele bisericii. Pentru prima dată în iconografia românească, Fecioara e reprezentată ţinându-şi Fiul de mână şi nu în braţe, aşa cum sunt toate icoanele ce o reprezintă pe Maica Domnului.
Pictura nu a fost niciodată restaurată şi se păstrează în stare perfectă. Călugării cred că icoana e făcătoare de minuni întrucât din ochii Maicii Domnului au curs lacrimi adevărate. Icoana a fost pictată în 1875, în urma unei revelaţii avute de unul din călugări.

Ea simbolizează intrarea Fecioarei în templu, de mână cu Fiul Său, Iisus. Un fapt cu totul deosebit este acela că din orice colţ al schitului admiri icoana ai senzaţia că Maica Domnului te priveşte direct în ochi.Cum e canonizat un sfânt
Chiar şi în zilele noastre există cazuri de mumificări miraculoase ale unor preoţi sau călugări decedaţi.

Trupul preotului Ion Lăcătuş, din Bucureşti, a fost găsit intact, la 7 ani de la deces. Pentru a intra în rândul sfinţilor recunoscuşi de Biserica Ortodoxă, asemenea cazuri trebuie studiate de o comisie a Sfântului Sinod. Dacă din relatările celor ce l-au cunoscut va rezulta că preotul respectiv a trăit o viaţă plină de evlavie, atunci se va trece la canonizarea lui şi, implicit, la transformarea rămăşiţelor sale pământeşti în moaşte.

Icoana Maicii Domnului ODIGHITRIA

 

Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de la Crasna

 

Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului „Vladimirskaia”

Zile de prăznuire: 3 iunie, 6 iulie, 8 septembrie (după calendarul iulian)

Sub milostivirea Ta scăpăm Născătoare de Dumnezeu Fecioară.
Rugăciunile noastre nu le trece cu vederea în necaz, ci ne izbăveşte din nevoi, Una curată şi blagoslovită.

Conform vechii tradiţii, Sf. Evanghelist Luca a zugrăvit trei icoane ale Maicii Domnului. Văzându-le, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu a spus: „Harul Celui ce S-a născut din Mine şi al Meu să fie cu sfintele icoane”. Una dintre aceste trei este cea pe care noi o cunoaştem ca icoana din Vladimir.

Icoana Preasfintei Stăpâne până în anul 450 s-a aflat la Ierusalim, iar apoi a fost dusă la Constantinopol. În prima parte a secolului XII sfânta icoană a fost trimisă de către Patriarhul Constantinopoului Luca în dar marelui cneaz Iurie Dolgoruki, întemeietorului oraşului Moscova şi aşezată de el în mănăstirea pentru fecioare din Vâşgorod. Satul Vâşgorod aparţinuse în trecut sfintei întocmai cu apostolii cneaghine Olga, iar din 1155 a devenit moştenirea fiului cneazului Iurie – Andrei Bogoliubski, care era foarte evlavios şi cucernic.

Mulţimea minunilor săvârşite de la icoană îi erau comunicate cneazului. Printre altele, cneazului i s-a povestit că sfânta icoană de câteva ori şi-a părăsit locul şi s-a aflat în aer; cneazul a înţeles din cele povestite că trebuie să schimbe locul icoanei.

Andrei Bogoliubski constituie o epocă întreagă din istoria poporului rus: crearea nucleului statal al ţării.

Exista un principiu deosebit al vieţii de stat, în comparaţie cu cel de la sud, pe care cneazul Andrei l-a refuzat şi a plecat spre nord. Hotărând să se strămute din Vâşgorod în patria sa, moşiile Suzdalului, cneazul a luat cu sine, fără ştirea tatălui, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

Pe cale, înaintea ei neîncetat s-au slujit tedeumuri. Locuitorii oraşelor Vladimir şi Kleazma au întâmpinat icoana cu multă dragoste şi osârdie. Din Vladimir cneazul s-a îndreptat spre Rostov. Îndepărtându-se de Rostov zece verste, pe malul râului Kleazma caii s-au oprit şi nu voiau să meargă mai de parte.

Au înhămat alţi cai, dar nici aceştia nu s-au urnit din loc. Uimit şi înspăimântat, cneazul a căzut înaintea icoanei Maici Domnului şi s-a rugat cu lacrimi. Preasfânta Fecioară i s-a arătat în vis, având un sul în mână, poruncindu-i să lase icoana în Vladimir, iar în acest loc să zidească o biserică în cinstea Naşterii Ei.

Cneazul a aşezat icoana în Vladimir. Din acestă vreme – 1160 – sfânta icoană începu să se numească icoana Maicii Domnului din Vladimir.

În anul 1164 această icoană a fost purtată de cneazul Andrei în marşul împotriva bulgarilor de pe Volga. Înaintea luptei cneazul Andrei s-a mărturisit, s-a împărtăşit şi, rugându-se înaintea icoanei Maici Domnului, exclamă: „Tot omul ce nădăjduieşte în Tine, nu va pieri!” Şi toată oastea, urmând exemplul cneazului, a sărutat cu lacrimi sfânta icoană şi, chemând ajutorul Maicii Domnului, s-a dus la bătălie.

Bulgarii au fost biruiţi. După victorie, încă pe câmpul de luptă, în faţa icoanei, s-a săvârşit un tedeum. În timpul slujbei în faţa tuturor ostaşilor s-a săvârşit o minune: de la icoană şi Crucea de Viaţă Făcătoare a strălucit lumină, care a luminat întreaga împrejurime.

Fiindcă în aceeaşi zi împăratul bizantin Manuil a văzut lumină de la Crucea Domnului şi, întărit de acest semn, a biruit saraţinii, de comun acord cu cneazul Andrei Bogoliubski şi împăratul a fost instituită ziua de 1 august, sărbătoarea „Scoaterii Cinstitului Lemn a de Viaţă Făcătoarei Cruci a Domnului”.


În anul 1175, în timpul răzmeriţei din Vladimir, cneazul Andrei Bogoliubski a fost omorât. Oraşul căzuse în mâinile tâlharilor. Atunci un preot cu numele Nicolai a purtat icoana pe străzile oraşului şi răscoala s-a potolit.

Multe minuni s-au făcut de la sfânta icoană. În anul 1135 catedrala unde se afla icoana Maicii Domnului din Vladimir a ars până în temelie, dar sfânta icoană a rămas neatinsă. În anul 1237 icoana făcătoare de minuni şi alte sfinţenii au suferit de la hoardele tătarilor: de pe ea a fost scoasă veşmântul preţios, însă icoana a rămas întreagă şi neschimabată.

În anul 1395 Tamerlan cu hoardele de tătari a năvălit asupra pământului rusesc şi se apropia de Moscova. Poporul avea o singură nădejde: ajutorul lui Dumnezeu. Marele cneaz al Moscovei Vasilii a poruncit să fie adusă icoana Maicii Domnului din Vladimir la Moscova.

Zece zile a durat calea icoanei spre Moscova. Pe marginile drumului stătea poporul îngenuncheat şi, întinzând mâinile spre icoană, cerea: „Maica Domnului, mântuieşte pământul nostru!” La Moscova icoana a fost întâmpinată cu o mare solemnitate.

O procesiune formată din tot clerul moscovit, familia marelui cneaz, boierii şi toţi locuitorii Moscovei au ieşit din oraş în câmpia Kucikov şi, întâmpinând icoana, au însoţit-o până la catedrala Adormirii din Kremlin.

„Tor oraşul a ieşit să întâmpine icoana”, povesteşte letopiseţul. Mitropolitul şi marele cneaz, „bărbaţi şi femei, copii şi prunci, orfani şi văduve, de la mic la mare, cu cruci şi icoane, cu psalmi şi cântări duhovniceşti, dar mai cu seamă, cu lacrimi, că nu puteai afla om să nu plângă cu suspine neîncetate şi bocete”, zice letopiseţul.

Maica Domnului nu i-a lăsat pe cei ce nădăjduiau în Ea. În momentul întâmpinării sfintei icoane la Moscova Tamerlan dormea în cortul său. Deodată văzu în vis un numte înalt, de pe care coboarau spre el sfinţiţi ierarhi cu toiege de aur. De asupra lor, într-o măreţie negrăită, într-o strălucire puternică a razelor se afla o Femeie luminoasă.

Nenumărate mulţimi de Îngeri erau în jurul Femeii şi ţineau în mâini săbii de foc. Ridicându-le în sus s-au năpustit asupra lui Tamerlan… El s-a deşteptat, tremurând de spaimă. Înţelepţii şi tălmacii chemaţi să tâlcuiască visul au zis că Femeia văzută de el în vis este Ocrotitoarea ruşilor, Maica Dumnezeului creştin şi puterea Ei este de neînvins.

„Atunci noi nu mai avem ce face”, a exclamat Tamerlan şi a dat ordin oastei să se întoarcă înapoi. Şi tătarii, şi ruşii au fost profund uimiţi de acest eveniment. Iar letopiseţul, descriind cele întâmplate, adăugă: „Şi a fugit Tamerlan, alungat de puterea Preasfintei Fecioare!”.

Renumitul predicator, arhiepiscopul Inokentie al Hersonului, meditând la minunatul ajutor al Maicii Domnului, spunea: „E cu neputinţă să nu cădem până la pământ cu duh de mulţumire înaintea Maicii Domnului”.

De aceea cu vrednicie şi cu dreptate să-i cântăm şi s-o lăudăm pe Ocrotitoarea noastră Cerească, pentru că întotdeauna, când ne aflam pe muchia prăpastiei şi pierdeam orice nădejde, afară de nădejdea la ajutorul cel de sus, Preasfânta Stăpână, Maica Domnului ne dăruieşte slăvita Sa apărare.

În prezent, cu multă părere de rău, această icoană, ca şi icoana Sfintei Treimi a lui Andrei Rubliov se află în Galereia Tretiakov şi doar în anumite cazuri este expusă în biserica Sf. Nicolai din preajmă, spre închinare.

Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula

 

Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Durău

 

Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamţ

25/01/2010 Posted by | CREDINTA | , , , , , , , , , | 4 comentarii

   

%d blogeri au apreciat: