CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Răsturnare de situație:Traian Băsescu ar putea intra la închisoare. A mințit oficial !

Traian Băsescu intră la închisoare? Răsturnare de situație în dosar. A mințit oficial

Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea

Cutremur total. Fostul președinte, Traian Băsescu, a ajuns într-o situație fără precedent, pentru care riscă ani grei de închisoare.

Anunțul a fost făcut de judecătorul Cristi Dănileț și susținut ulterior și de un avocat, care atrag atenția că fostul șef de stat a făcut o serie de declarații false, consemnează https://www.capital.ro.

Răsturnare de situație.

Într-o postare pe pagina de Facebook, judecătorul Dănileț susține că Traian Băsescu riscă să intre la închisoare pentru fals în declarații, după ce ÎCCJ a stabilit că fostul președinte a fost colaborator al Securității. 

Mai exact, se pare că Băsescu a trebuit să declare în scris, înainte de a candida la președinția României, că nu a colaborat cu Securitatea comunistă, lucru care ulterior s-a dovedit a fi fals.

Explicațiile judecătorului

„Ca cineva să candideze pentru Parlamentul European, Legea nr. 33/2007 impune la art. 16 alin. (5) lit. e) ca la dosarul de înscriere să depună o declarație pe propria răspundere că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia.

Art. 326 Codul penal stabilește că Falsul în declarații este infracțiune pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă penală. Termenul de prescripție a răspunderii este de 5 ani de la data comiterii faptei”, scrie judecătorul Cristi Dănileț pe pagina de Facebook.

O reacție în acest sens a venit de la avocatul Winzer Kristian, care la rândul său a precizat că fostul președinte poate fi cercetat penal, iar acest lucru trebuie neapărat făcut. El a vorbit despre declarațiile false ale acestuia, dar și despre pedeapsa pe care ar putea să o primească.

Traian Băsescu (PETROV) poate fi și trebuie cercetat penal! În contextul în care astăzi, prin decizie definitivă, instanța de judecată a confirmat calitatea sa de colaborator al securității ca poliție politică, apreciez că Ministerul Public trebuie să se sesizeze din oficiu și inițieze (cu celeritate) o cercetare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații (art. 326 C.Pen.), vizând declararea necorespunzătoare a adevărului la momentul completării de către ”Petrov” a declarațiilor de candidatură la alegerile pentru pentru Senat și Camera Deputaților (2016) și pentru Parlamentul European (2019), în cuprinsul cărora candidatul trebuia să specifice în mod clar dacă a fost sau nu lucrător sau colaborator al securității… 

PS: NU a intervenit prescripția răspunderii penale pentru aceste fapte”, a scris acesta.

La rândul său, Mugur Ciuvică subliniază în https://grupul.ro : Traian Băsescu a trăit 14 ani în minciună.

Fostul președinte a afirmat în repetate rînduri, că nu a fost turnător…

În 9 iunie 2001, liderul PD declara că “nu am fost niciodată informator al Securităţii”.

Traian Băsescu a pozat tot timpul în adversar al securiştilor. La lansarea candidaturii lui Theodor Stolojan la preşedinţie, liderul PD de atunci afirma cu nonşalanţă că “exact structurile din linia a doua a PCR, din structurile Securităţii, cei care dirijau afacerile din comerţul exterior, au realizat deja o reclădire a vechiului sistem.”

Traian Băsescu a pozat tot timpul în adversar al securiştilor. În urmă cu o săptămînă, la lansarea candidaturii lui Theodor Stolojan la preşedinţie, liderul PD afirma cu nonşalanţă că “exact structurile din linia a doua a PCR, din structurile Securităţii, cei care dirijau afacerile din comerţul exterior, au realizat deja o reclădire a vechiului sistem.”

Pe ce s-au bazat minciunile lui Traian Băsescu

Traian Băsescu s-a bazat pe faptul că documentele referitoare la colaborarea sa cu Securitatea au fost distruse. Aşa cum se ştie, din dorinţa de a subordona Securitatea Partidului Comunist, Nicolae Ceauşescu a decis ca dosarele de informatori ale membrilor PCR să fie distruse.

Traian Băsescu a trăit cu convingerea că nimeni şi nimic nu ar putea demonstra faptul că Revoluţia din 1989 l-a prins ca informator cu o vechime de 11 ani al Securităţii.

Apărarea lui Băsescu

Fostul președinte a declarat la Curtea de Apel București că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ.

„Niciodată n-am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Abia când mi s-au dat cele două note, colonelul Tudor mi-a zis: Semnează Petrov. Niciodată nu mi s-a dat un nume conspirativ. Eu nu am ştiut că contrainformaţiile militare reprezintă Securitatea. Eu abia dupa Revoluţie am aflat de legatura contrainformaţilor militare. Am crezut că este un serviciu subordonat comandamentului forţelor navale, asa scrie şi pe frontispiciu.Rapoartele mele au fost depuse la companie nu la Securitate şi sunt semnate „Căpitan Traian Băsescu. Dacă eram colaborator, trebuiau semnate tot cu Petrov”, a spus fostul șef al statului.

Același lucru l-a declarat fostul președinte și într-un interviu pentru Europa Liberă.

VIDEO: ACCESAȚI

https://romania.europalibera.org/a/traian-b%C4%83sescu-nu-mi-aduc-aminte-semnat-note-informative-numele-petrov/29957107.html

Traian Băsescu: Nu-mi aduc aminte dacă am semnat note informative cu numele Petrov

Traian Băsescu și-a văzut dosarul de la CNSAS cu doar câteva zile înaintea alegerilor europene și ar fi recunoscut că notele informative olografe îi aparțin, declarau pentru Europa Liberă surse din instituție.

Anterior, Colegiul CNSAS a aprobat Nota de constatare. Aceasta conține, potrivit informațiilor Europa Liberă, descrierea documentelor găsite în diverse dosare despre Traian Băsescu, copii ale notelor informative, atât olografe, cât și cele redactate de ofițerul de Securitate în urma discuțiilor cu ”sursa”, istoricul dosarului și corespondența dintre diverse instituții.

Traian Băsescu a fost verificat de mai multe ori de către CNAS, ultima adeverință, de necolaborarea cu Securitatea, fiind din februarie 2014. Celelalte sunt din 2002, 2004, 2006 și 2009.

Traian Băsescu a fost verificat din oficiu, în postura de candidat la europarlamentare, iar cercetarea ar fi fost făcută de un angajat al Direcției de Investigații, care, potrivit surselor Europa Liberă, ar fi fost angajat al SRI înainte să vină la CNSAS.

24/03/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

CURTEA SUPREMĂ a respins apelul depus de fostul președinte Băsescu la decizia Curții de Apel București și a confirmat printr-o decizie definitivă că acesta și-a turnat la Securitate colegii și a făcut poliție politică

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a României au stabilit definitiv statutul de turnător al lui Traian Băsescu, după ce au respins ca nefondat recursul acestuia împotriva deciziei Curții de Apel București, care stabilea că fostul președinte al României a fost colaborator al fostei Securități, având ca nume conspirativ ”Petrov”.

Înalta instanță a hotărât:

„Admite excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu. Respinge, ca fiind inadmisibil, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian, împotriva Sentinţei civile nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Respinge, ca fiind nefondat, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian împotriva Încheierii de amânare a pronunţării, din data de 05 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Respinge, ca fiind inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian.

Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul – pârât Băsescu Traian împotriva Sentinţei nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ciuvică Mugur-Cristian, în interesul intimatului-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 martie 2022”, se arată în decizia de miercuri a instanței supreme.

În septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea fostului președinte Traian Băsescu – Petrov de colaborator al Securității. Curtea de Apel a stabilit că:

„Notele informative date de Băsescu se circumscriu unor teme clasice de poliţie politică, specifice Securităţii, fiind vizate exclusiv chestiuni care ţin de viaţa privată sau de dreptul la liberă circulaţie al persoanelor”

– „Băsescu a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.

– „Băsescu mai mult decât să prezinte faptele, le-a interpretat, afirmând că «am înţeles că D.C. ar fi dispus, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo».”

– „Prin furnizarea acestor informaţii, Băsescu a conştientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în relatările sale se pot lua măsuri de urmărire şi verificare, cu încălcarea dreptului la viață privată şi a dreptului la liberă circulaţie şi, prin urmare, a vizat această consecinţă.”

– „Ne aflăm în prezenţa unei îngrădiri efective a drepturilor cetăţeneşti, având în vedere măsurile dispuse pe marginea informaţiilor transmise de Băsescu”.

– „În consecinţă, nesocotind interesele celor denunţaţi, Băsescu a vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată în privinţa acestora, atât timp cât a acceptat că persoanele denunţate puteau să facă obiectul unor investigaţii suplimentare ale Securităţii, ca rezultat al denunţurilor sale.”

Fostul președinte Traian Băsescu a primit până acum nu mai puțin de patru decizii de necolaborare cu fosta Securitate, documente emise de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Potrivit site-ului CNSAS, Traian Băsescu a primit deciziile de necolaborare la următoarele date: 21 februarie 2002, 31 august 2004, 26 septembrie 2006 și 22 octombrie 2013.

Mai amintim că Mugur Ciuvică, preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, a afirmat despre Traian Băsescu că a fost colaborator al Securităţii încă din 2004, motiv pentru care i-a fost intentat un proces de fostul preşedinte.

Mai mult de atât, Mugur Ciuvică a pierdut procesul şi a fost acuzat de calomnie, motiv pentru care a fost pus să plătească şi o amendă uriaşă, de 520 și ceva de milioane de lei vechi (52.000 de lei n.r.). Era cea mai mare despăgubire dată de instanță în momentul respectiv în istoria proceselor de calomnie”, declara Mugur Ciuvică pentru DC NEWS în noiembrie 2021.

Potrivit site-ului CNSAS, Traian Băsescu a primit deciziile de necolaborare la următoarele date: 21 februarie 2002, 31 august 2004, 26 septembrie 2006 și 22 octombrie 2013.

Cercetătoriii de la CNSAS au relevat că potrivit documentelor , primul nume de sursă a Securității comuniste al lui Traian Băsescu a fost „Petrov” și l-a primit perioada în care studia la Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân” din Constanța. Un prim document în acest sens e datat 7 decembrie 1972, adică din primul an de facultate.

Potrivit CNSAS, Băsescu dădea informații la Securitate despre comportamentul, atitudinea și poziția colegilor săi de facultate față de regimul comunist și semna note cu numele conspirativ ”Petrov”.

În timpul procesului, Traian Băsescu a spus: „Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (…) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale”.

Așa cum o dovedesc și documentele publicate de Grupul de Investigații Politice, notele date la Securitate de către Traian Băsescu au avut repercusiuni asupra colegilor săi.

Cornel Dimitriu a fost oprit pentru a lucra pe o navă românească ce pleca în străinătate, în urma unei note informative semnate de Petrov, în care spunea că „Dimitriu Cornel ar fi dispus, în cazul în care ar reuși să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămînă acolo.”

Ofițerul de Securitate care se ocupa de supravegherea informativă a Institutului de Marină, Gheorghe Tudor, a dat aviz negativ pentru Cornel Dimitriu, care a primit interdicție de a părăsi țara, până în 1977.

Motivul invocat de Securitate a fost tocmai acela că „se deţine material informativ furnizat de colaboratorul PETROV, din care rezultă că elevul Dimitriu Cornel ar fi dispus ca, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo.

Având în vedere aspectele raportate mai sus, a concluzionat ofițerul de Securitate, propunem a se aviza negativ”.

Un alt coleg, Constantin Daraban, a fost și el propus negativ pentru practica pe navele de pescuit oceanic, după ce Traian Băsescu „Petrov”, într-o notă de la Securitate din 1972, l-a turnat pe Daraban că a vândut un ceas și două perechi de butoni. Daraban a trebuit să dea explicații Securității, după ce aceasta i-a urmărit corespondența, „pe marginea relațiilor sale cu un cetățean pakistanez”.

La fel, Ion Bîrgău, un alt coleg al lui Băsescu, a fost anchetat de Securitate pe baza informațiilor de la Petrov, care a spus că Bîrgău „a avut relații cu femei de cetățenie cehă” și a venit la Institutul de Marină pentru că vroia „să fie departe de familie”.

Constantin Simionescu a fost turnat la Securitate de Băsescu pentru că a spus că în Occident tinerii au mai multe drepturi și sunt mai liberi.

În baza acestei note informative, Constantin Simionescu a primit aviz negativ pentru a profesa pe navele de pescuit oceanic.

content-image

În 1976, Traian Băsescu a terminat cursurile Institutului și a deveni ofițer de marină la NAVROM Constanța. Potrivit CNSAS, dosarul său personal de la Securitate, cel din anii studenției, a fost distrus de instituția represivă trei ani mai târziu, în 1979, pentru că Traian Băsescu a devenit membru al Partidului Comunist Român.

Doar în situații speciale membrii PCR puteau fi urmăriți de Securitate sau să fie informatori.

De altfel, notele atribuite lui Traian Băsescu și ajunse în instanță au fost găsite în dosarele altor persoane.

După numirea ca reprezentant al NAVROM în portul Anvers, din Belgia, documentele CNSAS arată că în 1988 relația lui Traian Băsescu cu Securitatea fusese din nou reluată. Numele conspirativ e însă altul: „Traian”.

Într-un raport al Securității din același an se menționează că „Traian”, după numirea la Anvers, „la prima venire în țară, în iulie a.c, ia legătura cu organele de securitate și sesizează mai multe aspecte de interes operativ”.

Informațiile date cu această ocazie sunt tehnice, legate de activitatea NAVROM. Spre final, Traian Băsescu strecoară și un detaliu de viață personală: directorul unei companii străine s-a întâlnit cu o femeie în România. Acesta ar vrea să o reîntâlnească la întoarcere.

Traian Băsescu rămâne fără beneficiile pe viață prevăzute de lege pentru foștii președinți ai României, după ce ÎCCJ a decis miercuri că acesta a colaborat cu fosta Securitate.

Printre beneficiile pe care le pierde Băsescu se numără o indemnizație lunară, o locuință de protocol gratuită și protecția SPP.

Parlamentul a adoptat la finalul anului trecut o lege care prevede ca drepturile acordate persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român să fie retrase în cazul în care se dovedeşte că aceştia au avut calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii.

Potrivit legii, foștii președinți ai României beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi:

a) folosinţă gratuita a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţa, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar

b) o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu

c) paza şi protecţie, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază.

Cât privește mandatul de europarlamentar, decizia de colaborare cu fosta Securitate nu are nicio consecință juridică, potrivit fostului președinte al CCR, Augustin Zegrean.

„Nu are consecințe juridice constatarea calității sau necalității de colaborator al Securității, nu are consecințe juridice, ci doar morale”, a declarat el pentru Europa Liberă.

În privința unui posibil fals în declarații, ca urmare a faptului că a completat la candidatură că nu a colaborat cu fosta securitate, cercetătorul CNSAS și istoric Mădălin Hodor, susține că este greu de dovedit o astfel de infracțiune în spețe de acest fel, scrie https://www.hotnews.ro/stiri.

„În declarația aceea nu se spune despre relații cu Securitatea, care să implice o asumare generală, ci de colaborare în sensul legii”.

Mugur Ciuvică, președintele Grupului de investigații politice, va cere revizuirea acelei decizii şi va face plângere penală împotriva lui Băsescu 

„O să văd exact, o să vorbesc cu avocatul care ne-a ajutat în demersurile noastre. Noi, ca GIP, am făcut o plângere penală împotriva lui Traian Băsescu de la decizia Curţii de Apel pentru fals în declaraţii, dar nu s-a întâmplat nimic, ne-au anunţat doar că e in rem şi atât. Ulterior, o să văd în ce măsură aş putea să fac şi eu în nume personal o plângere penală. 

Apoi, chiar dacă are valoare simbolică, pentru corectitudinea justiţiei, voi face o cerere de revizuire a procesului de calomnie, să cer revizuirea soluţiei şi anularea ei. 

Plângerea penală va fi tot pentru fals în declaraţii. Dumnealui, ca orice politician, candidat, demnitar, a completat declaraţii pe proprie răspundere că nu a fost colaborator al Securităţii. În motivarea de la fond, de la Curtea de Apel, se precizează că Traian Băsescu a ştiut tot timpul că este colaborator şi ştia ce urmări are acest lucru asupra vieţii celor pe care i-a turnat.

Cred că va fi menţinută. În baza deciziei conform căreia ştia că e colaborator al Securităţii, ştia foarte bine asta şi când completa acele declaraţii.

Ultima declaraţie a completat-o când a candidat pentru Parlamentul European, aşa că şi actuala funcţie, după părerea mea, este ocupată abuziv.

Pentru că a ajuns europarlamentar în baza unei declaraţii false, în baza unei minciuni. Să vedem ce va spune statul de drept!”, a declarat Mugur Ciuvică în exclusivitate pentru DC NEWS. 

24/03/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA, PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Prin desfiintarea SIIJ, actualul guvern doreste instaurarea controlului politic asupra justitiei

 

 

 

Ministrul Justitiei Catalin Predoiu confirmă, prin desfiintarea SIIJ, că dorește instaurarea controlului politic asupra justiției

Ca urmare a publicarii de catre Ministrul Justitiei Catalin Predoiu a proiectului de lege privind desfiintarea SIIJ si modificarea si completarea unor acte normative din domeniul justitiei, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR), transmis urmatorul comunicat de presa:

Ministrul Justitiei Catalin Predoiu a publicat pe data de 4 februarie 2020 proiectul de Lege privind desfiintarea SIIJ si modificarea si completarea unor acte normative din domeniul Justitiei.

Prin acest proiect de lege, anchetele privind judecatorii si procurorii vor depinde de bunul plac al Procurorului General, a carui numire si revocare in/din functie depinde, la randul ei, in mod direct, de intelegerea politica dintre Ministrul Justitiei si Presedintele Romaniei.

Una din criticile cele mai des rostogolite si manipulatoare la adresa SIIJ a fost ca aceasta sectie ar reprezenta “un instrument de presiune la adresa magistratilor” ce vor fi pusi astfel sub control politic.

In realitate, SIIJ este singura sectie din Ministerul Public in care sefii acesteia nu sunt numiti prin niciun fel de implicare a politicului. Toti procurorii care activeaza in SIIJ sunt selectati prin concurs, doar de catre Consiliul Superior al Magistraturii.

Ca atare, prin acest proiect, Ministrul Justitiei Catalin Predoiu ne spune ca aceasta sectie, complet independenta de politic, trebuie desfiintata, iar in locul ei trebuie pusa puterea discretionara a Procurorului General, numit in urma unor intelegeri politice.

A da putere Procurorului General, numit politic, sa autorizeze punerea in miscare a actiunii penale impotriva unui magistrat inseamna ca acesta va putea oferi impunitate absoluta unor judecatori si procurori sau, dimpotriva, va putea da liber anchetelor – chiar abuzive – fara niciun control si fara nicio explicatie. Totul va depinde de vointa unei persoane numite in functie prin decizie esentialmente politica.

Proiectul de lege reflecta, de altfel, in mod vadit, ipocrizia Guvernului si a Ministrului Justitiei, prin nerespectarea independentei judecatorilor si procurorilor, dar si a drepturilor fundamentale ale cetatenilor.

 

Vom argumenta punctual in cele ce urmeaza cateva dintre viciile proiectului de lege:

 

1. Prin comunicatul de presa, afișat pe site-ul Ministerului Justitiei, se arata ca “proiectul va fi transmis catre CSM pentru procedura de avizare, imediat dupa afisare”

In acelasi timp, proiectul este publicat cu mentiunea ca este supus dezbaterii publice, “in temeiul dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, republicata”.

Or, art. 7 la care face trimitere Ministrul Justitiei Catalin Predoiu prevede in alin. 8 in mod explicit ca: “Proiectul de act normativ se transmite spre analiza si avizare autoritatilor publice interesate numai dupa definitivare, pe baza observatiilor si propunerilor formulate potrivit alin. (4)“.

Ca atare, “consultarea publica” este praf in ochii cetatenilor, afectati in mod direct de acest proiect, cata vreme proiectul va fi trimis spre avizare “imediat dupa publicare”, opinia cetatenilor parand a fi complet indiferenta Ministrului Catalin Predoiu.

De altfel, nu este stabilit niciun termen limita de trimitere a propunerilor cu privire la textul proiectului de lege, fapt ce demonstreaza, o data in plus, ca aceste consultari sunt doar un simulacru.

2. Ipocrizia consultarilor rezulta si din modul in care, in expunerea de proiect, Ministrul Predoiu face referire la consultarea magistratilor

“In urma centralizarii punctelor de vedere ale instantelor si parchetelor, a rezultat faptul ca 85,47% din procurorii respondenti si 72,22% din judecatorii respondenti au opinat in sensul abrogarii prevederilor privind Sectia”, sustine Ministrul Predoiu.

Ministrul Justitiei Catalin Predoiu omite cu buna-stiinta sa precizeze procentul de judecatori respondenti, adica mai putin de o treime din numarul total al judecatorilor. De altminteri, si in cazul consultarii procurorilor, numarul celor care au participat la vot a fost jumatate din numarul total al acestora.

Majoritatea larga a judecatorilor si procurorilor au refuzat sa raspunda ministrului, considerand ca nu au fost consultati intr-un cadru ce corespunde rigorilor legale.

De asemenea, Ministrul Predoiu “uita” sa faca referire la opinia exprimata de judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ai Curtii de Apel Bucuresti, instante cu competenta cea mai extinsa si la cel mai inalt nivel in a judeca cauze de competenta DNA.

Acestia au facut in mod special obiectul anchetelor DNA, peste 100 de judecatori ai CAB si 75 de judecatori de la ICCJ avand dosare deschise la DNA in perioada 2014-2018.

Or, opinia acestora a fost in sensul mentinerii SIIJ cu modificari, nicidecum in sensul desfiintarii acestei structuri, dovada clara a faptului ca acestia apreciaza ca sectia reprezinta o garantie sporita a independentei individuale a judecatorilor.

Faptul ca Ministrul Catalin Predoiu ascunde aceste date demonstreaza ca nu a fost in mod real interesat de rezultatul consultarii, cu atat mai mult cu cat decizia de desfiintare a SIIJ era deja luata la data respectiva, iar Ministrul doar a manipulat acest rezultat pentru a-si valida decizia deja luata.

3. Tot in expunerea de motive se arata ca: “Prin modul de organizare si functionare a SIIJ s-a creat de facto o categorie de cetateni care beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala totala, respectiv procurorii din cadrul SIIJ”.

In realitate, solutiile de clasare ce ar viza inclusiv procurorii din cadrul SIIJ sunt supuse cenzurii instantelor de judecata, astfel incat o astfel de imunitate categoric nu exista.

In schimb insa, prin proiectul Ministrului Catalin Predoiu s-a creat cu adevarat o imunitate de jurisdictie penala atat a Procurorului General, cat si a membrilor din cadrul celor doua Sectii din cadrul CSM si, poate, chiar si pentru alti magistrati.

Astfel, in expunerea de motive a proiectului, pretinsa imunitate a procurorilor SIIJ deriva din faptul ca, “fiind compusa dintr-un numar extrem de redus de procurori, isi pot da ei insisi, reciproc, orice solutie (…) indiferent de situatia de fapt sau de drept si indiferent de ce abuz ar putea face“.

Or, Sectia pentru procurori din cadrul CSM cuprinde un numar de 5 procurori, de trei ori mai mic decat schema SIIJ. Ca atare, rationamentul pe care isi intemeiaza Ministrul Predoiu desfiintarea SIIJ este perfect aplicabil in cazul solutiei legislative propuse de acesta: membrii Sectiei de procurori ai CSM vor aviza vreodata trimiterea in judecata a vreunuia dintre ei, in conditiile in care nu exista niciun control judecatoresc asupra unui eventual refuz, asa cum ar exista in cazul clasarii date de un procuror SIIJ ?

Prin urmare, argumentul Ministrului Catalin Predoiu pentru desfiintarea SIIJ, privind pretinsa imunitate a procurorilor din aceasta sectie, insistent preluat ca atare si rostogolit apoi si in documentele europene, este acum demonstrat ca fiind unul fals si abia prin proiectul propus se creeaza in mod real premisele impunitatii unor magistrati.

4. Cetatenii nu vor avea nicio cale de atac efectiva impotriva refuzului Procurorului General de a autoriza punerea in miscare a actiunii penale

Potrivit art. 16 alin. (1) lit. a) Cod procedura penala, “actiunea penala nu poate fi pusa in miscare, daca lipseste autorizarea organului competent, prevazuta de lege“.

Cu alte cuvinte, plangerii unui cetatean impotriva unui judecator sau procuror pentru infractiuni contra infaptuirii justitiei, infractiuni de serviciu sau infractiuni de coruptie, i se poate sau nu da curs doar prin manifestarea de vointa a Procurorului General.

In lipsa autorizarii punerii in miscare a actiunii penale date de Procurorul General, procurorul de caz nu are alta optiune decat sa claseze cauza sau sa tina dosarul deschis, fara a dispune o solutie, asa cum a constatat Inspectia Judiciara ca facea DNA. Prin aceasta prevedere Ministrul Justitiei Catalin Predoiu incalca flagrant dreptul cetatenilor de a beneficia de un proces echitabil atat cu privire la urmarirea penala, cat si la activitatea instantei de judecata.

In prezent, in cazul solutiilor dispuse de procurorii din cadrul SIIJ, persoana interesata poate formula plangere catre procurorul ierarhic superior, iar ulterior catre instanta de judecata, care poate exercita un control deplin cu privire la actele procurorului.

Prin aceasta noua prevedere, Ministrul Catalin Predoiu le confisca practic cetatenilor dreptul de acces la instanta, in cazul in care acestia sustin ca au fost vatamati prin savarsirea de catre magistrati a unor fapte penale.

5. “Mecanismele propuse contribuie la sporirea garantiilor de independenta recunoscute magistratilor”, se arata in expunerea de motive

In realitate, acestea reprezinta un mar otravit, pentru ca o justitie puternica nu va exista niciodata fara increderea cetatenilor, ale caror drepturi fundamentale trebuie sa le apere.

Mai mult, noile prevederi din proiectul de lege incalca in mod flagrant independenta procurorului in activitatea de urmarire penala, cu efect negativ direct asupra urmaririi penale.

Dincolo de faptul ca Sectia pentru judecatori sau Sectia pentru procurori din cadrul CSM nu sunt instante de judecata penala, sa aprecieze cu privire la temeinicia si legalitatea unui rechizitoriu, noua atributie acordata celor doua sectii din cadrul CSM – de incuviintare a trimiterii in judecata a magistratilor – va avea ca efect scaderea increderii cetatenilor in judecatori si procurori, pe care ii vor banui ca se ascund in spatele unei “superimunitati”.

Acestea sunt doar cateva dintre viciile grave ale unui proiect de lege injust, ipocrit si nascut din campanii de manipulare de o intensitate fara precedent, proiect care, daca va deveni lege, va insemna o lovitura grea data in mod direct actului de justitțe si in mod indirect statutului si independentei judecatorilor si procurorilor.

In expunerea de motive se recunoaste, pe buna dreptate, necesitatea unei protectii adecvate a magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor.

In loc insa sa perfectioneze cadrul legislativ actual, care ofera exact aceste garantii, Ministrul Justitiei Catalin Predoiu a decis distrugerea acestor garantii, punand in loc prevederi abuzive, cu vicii de constitutionalitate si care instaureaza controlul politicului asupra justitiei.

Asociatiile semnatare vor trimite in zilele urmatoare catre CSM si Ministerul Justitiei o analiza amanunțită, articol cu articol a proiectului de lege si vor sesiza institutiile internationale pentru a le aduce la cunostinta faptul ca actualul guvern doreste instaurarea unui control politic asupra justiției.

 

 

jud. dr. Andreea Ciuca
AMR

jud. Dana Girbovan
UNJR

jud. Florica Roman
AJADO

proc. Elena Iordache
APR

 

24/02/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

   

%d blogeri au apreciat: