CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Povestea celui mai cunoscut portret al lui MIHAI EMINESCU

 

Fișier:Eminescu.jpg

 

 

 

 

Jan Tomas, cehul care a realizat cel mai mediatizat portret al lui Eminescu.

 

 

 

Dintre cele patru fotografii-portret certificate ca fiind ale lui Eminescu, una singura a facut „cariera”.

Ea a ajuns sa se identifice cu efigia poetului national, cu intreaga sa poezie, cu poezia romantica in general si poate chiar cu intregul romantism european.

Daca am face o statistica riguroasa a tuturor multiplicarilor acestei imagini (tinand cont de toate caietele si manualele scolare, de editiile populare ale poeziilor, de editiile critice si de lux, de afise, pliante, plicuri, timbre filatelice si postale, bancnote, monede, medalii etc.) am ajunge la peste un miliard de exemplare.

Eminescu este, fara indoiala, mai mult decat un brand. Este un simbol, oricat ar incerca unii sa-l profaneze.

Fotografia blazon din 1869 s-a impus de la sine, prin eliminarea naturala a tuturor celorlalte.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cele patru portrete care alcatuiesc „careul de asi” al imagologiei Eminescu sunt, in ordine cronologica: cel din 1869, facut la Praga, in atelierul lui Jan Tomas, cel din 1880, facut la Bucuresti de Frantz Duschek, cel din 1884, facut la Iasi, de Nestor Heck, si cel facut de Jean Bieling la Botosani, in 1887-1888.

Incercarea de a consacra o imagine reprezentativa a poetului a facut-o Maiorescu, ilustrand editia princeps „Poesii” cu portretul din 1880, facut de Frantz Duschek.

Dupa moartea poetului, imaginea „livrata” publicului a fost cea a lui Jean Bieling de la Botosani, reprodusa pentru prima oara in volumul „Henriette si M.Eminescu” (Iasi, Editura Saraga, 1893).

 Fotografia convenea imaginarului unei epoci in care Eminescu era considerat filosoful pesimist, care a murit nebun, in mizerie.

Portretul apare pe coperta primelor editii Saraga, pe carti postale, insa aceasta „emblema” va fi in scurt timp refuzata de contemporaneitate.

Fotografia nu-l reprezenta pe poetul de geniu, ci, asa cum spunea Ion Scurtu in 1903, „este potrivita numai pentru a nedreptati pe poet si a falsifica in ochii publicului imaginea fizionomiei adevarate a lui Eminescu”.

Se facea, asadar, inca de pe atunci, referire la necesitatea unui chip ideal, model inconfundabil, absolut si abstract.

Cea de-a treia fotografie, realizata de Nestor Heck la Iasi (1884), a avut o popularitate redusa.

Criticii literari si publicul larg au respins-o, deoarece au recunoscut in ea semnele bolii.

Portretul a fost totusi reprodus in coperta editiei Saraga a volumului „Versuri si proza” (1890), pe prima pagina a unor numere consacrate lui Eminescu din reviste ca „Flacara” (1912) sau „Gandirea” (1929), precum si pe coperta editiei Botez din colectia „Clasicii romani comentati”.

Portretul executat de Frantz Duschek in 1880 pentru albumul Junimii (al doilea, in ordine cronologica) a fost considerat, de cei care l-au cunoscut pe poet, drept cea mai fidela reprezentare a lui Eminescu, in sensul realist si complet al cuvantului: un Eminescu frumos si puternic, o figura usor spiritualizata, de luptator.

Fotografia va fi reprodusa in editia princeps din 1883 a poeziilor eminesciene si pe prima pagina a numarului de doliu al revistei „Familia” (1889).

Dar, contrar acestei acceptiuni teoretice a contemporanilor, privind imaginea „oficiala” a poetului, preferinta artistilor plastici si a publicului s-a indreptat, incet-incet, catre prima fotografie, cea executata la Praga, in 1869 de Jan Tomas.

Cehii nu sunt constienti de impactul extraordinar pe care l-a avut una dinte fotografiile facute de un conational al lor asupra culturii si constiintei publice din Romania: poetul nostru national a fost consacrat, ca imagine emblematica, de fotograful praghez Jan Tomas (1841-1912).

Un fotograf important al epocii, dar nu reprezentativ pentru istoria si cultura poporului ceh. Sau, cel putin, care nu e plasat la nivelul corespunzator prestigiului…

Eminescu ajunsese la Praga in septembrie 1869, cu gandul si dorinta de a urma cursurile Universitatii Caroline, a doua ca reputatie in Imperiul Austro-Ungar (dupa Viena). Ca sa se poata inscrie, trebuia sa-si faca o fotografie.

Un functionar excesiv de scrupulos a respins insa cererea poetului, pe motiv ca documentul de absolvire nu era in regula.

 Dupa ce a stat o perioada la fratele sau, Serban, care locuia la Praga, Eminescu a plecat in acelasi an la Viena. Aici, functionarii Universitatii din capitala Imperiului i-au acceptat certificatul de absolvire si l-au inscris fara probleme ca student auditor.

Ca si Eminescu insusi, fotografia facuta la Praga a traversat toata Europa inainte de a fi celebra in Romania.

Pe urmele lui Jan Tomas

Vechiul nostru colaborator Dan Toma Dulciu, pasionat cartofil, a fost recent la Praga, cu gandul de a afla mai multe despre Jan Tomas, fotograful despre care nici studiile din tara, nici cele din Cehia nu ofereau prea multe date.

Practic, nu se stia decat ca era ceh, ca avea un atelier la Praga, in Piata Sf. Venceslas nr.7 si ca i-a facut prima fotografie-portret lui Eminescu (6 exemplare) in 1869.

 „Am poposit in aprilie 2008, la Praga, dorind sa aflu mai multe despre locurile prin care a trecut Eminescu in toamna anului 1869, dar mai ales pentru a cunoaste personalitatea acestui artist fotograf” – povesteste Dan Dulciu.

„Evident, atelierul lui Jan Tomas nu mai exista demult in P-ta. Sf. Venceslas nr. 7, acolo ridicandu-se, de pe la 1910, un hotel impunator.

 Sansa a facut sa gasesc insa, la colectionarii cehi, sapte fotografii de epoca purtand semnatura atelierului lui Jan Tomas.

Ca si in cazul celebrei fotografii de tinerete a poetului, aceleasi caracteristici tehnice si artistice mi-au atras atentia: cartoane fine, provenind de la Viena, cu intentia de a pune in evidenta trasaturile delicate ale chipului reprodus in fotografie…

Dar lucrul cel mai important este faptul ca pe unul dintre portrete este mentionat numarul de identificare al placii fotografice originale, care se pastra in atelierul artistului, astfel incat peste ani si ani sa se poata reproduce, eventual, la cererea clientului, o alta serie de fotografii.

 Deci, nu este exclus ca, pe langa cele sase fotografii ale lui Eminescu, sa mai existe una, pentru uz intern, si cliseul numerotat.

Intrebarea este: unde se pastreaza, in prezent, arhiva lui Jan Tomas?

Se mai pastreaza oare?”.

 

 

Romanian Global News si Certitudinea.ro

17/06/2015 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

VIDEO: Iasiul de alta data – The Memory of Time

18/11/2011 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Explozie la Iaşi cu exploziv din R.Moldova?

Alarma de gradul zero la Iasi. Autoturismul profesorului Dumitru Paduraru, seful Institutului de Anatomie din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie, a explodat vineri dimineata in fata casei de pe strada Sararie, in care acesta locuieste.

Atacul in stil mafiot, cum este catalogat de anchetatori, s-a petrecut la putin timp dupa ora 9 dimineata, cind profesorul se pregatea sa plece la serviciu. Rezultatele preliminare arată că explozivul ar proveni din R.Moldova, scrie Ziarul de Iaşi.

Dumitru Păduraru apucase sa mearga doar citiva metri cu masina in momentul in care s-a produs deflagratia: o bomba fusese instalata sub masina, in dreptul scaunului soferului.

La fata locului au fost mobilizati criminalisti, pirotehnisti, specialisti de la Serviciul Arme, Explozivi si Substante Periculoase precum si ofiterii de la Brigada Antitero a Serviciului Roman de Informatii (SRI).

Potrivit primelor date ale anchetei, explozia a fost provocata de un dispozitiv exploziv improvizat. Ramasitele acestuia si alte urme ridicate de la fata locului au fost preluate de specialistii SRI, care le vor analiza pentru a stabilii tipul de exploziv folosit precum si modul in care acesta a fost detonat.

Anchetatorii iau in calcul o razbunare asupra profesorului, cu atit mai mult cu cit in urma cu doua luni acesta a fost batut in fata casei de persoane care nu au fost inca identificate.

A explodat cind a dat inapoi

Masina profesorului Dumitru Paduraru, de 47 de ani, era un Cielo alb. Locuinta se afla in apropierea sediului Inspectoratului de Politie. Incidentul s-a petrecut la putin timp dupa ora 9, cind profesorul, care este seful Institutului de Anatomie din cadrul UMF, se pregatea sa plece spre serviciu. Barbatul isi lasase masina parcata pe stradela Sararie, in dreptul casei, iar dimineata cind a plecat si-a adus aminte ca uitase niste documente in casa. A oprit autoturismul dupa citiva metri parcursi, a intrat in locuinta, apoi a revenit la masina.

Dupa alti citiva metri, in momentul in care a ajuns la intersectia cu strada Sararie, a frinat pentru a acorda prioritate celorlalte masini. Anchetatorii spun ca acesta a dat apoi inapoi putin, pentru ca iesise prea mult in intersectie, iar atunci s-a produs explozia.

Potrivit martorilor incidentului, suflul deflagratiei a ridicat autoturismul la aproape un metru de nivelul solului. «Am auzit bubuitura. A fost foarte puternica. Am iesit la balcon si am vazut cum s-a ridicat masina in aer la vreun metru. Dupa care un nor de praf. L-am vazut pe el cind a iesit foarte speriat din masina, a inceput sa dea telefoane, s-a uitat pe sub masina», a spus Dumitru Simionescu, unul dintre martorii incidentului. «Era fum mult si pe proprietarul masinii l-am vazut cind a iesit din masina. Mai departe nu stiu ce s-a mai intimplat ca m-am speriat si am plecat», a spus Sanda Popovici, una dintre locatarele din zona. «S-a auzit o bubuitura puternica si apoi s-a vazut un fum gros. S-a simtit tare bubuitura ca la mine in bucatarie pe perete a cazut varul. Ne-a zguduit destul de tare», a adaugat o vecina.

Vecinii profesorului cred ca incidentul de ieri dimineata are legatura cu activitatea pe care acesta o avea la UMF. «S-au facut reduceri de personal, cica ar fi dat afara pe cineva. El e profesor, are si studenti, ma gindesc ca si asta poate fi. Poate vrea sa-i dea cineva o lectie. Dar sa ajunga sa faca moarte? Dar daca i-a pus bomba in masina, asta nu poate fi un lucru de glumit», spune Danut Saulea, unul dintre locatarii blocului vecin cu casa profesorului.

SRI in alerta

La scurt timp de la explozie, zona a fost impinzita de zeci de criminalisti, specialisti de la Serviciul Arme, Explozivi si Substante Periculoase precum si ofiterii de la Brigada Antitero a Serviciului Roman de Informatii (SRI). La locul incidentului au fost prezenti sefii tuturor structurilor si institutiilor care vor colabora pe parcursul anchetei — SRI, Politie, Parchetul de pe linga Tribunal si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Autoturismul si urmele lasate de explozie au fost cercetate pina la cele mai mici detalii.

Potrivit primelor informatii, deflagratia a fost provocata de un dispozitiv exploziv improvizat, montat sub masina, in dreptul scaunului soferului. Resturile acestuia precum si alte urme ridicate de la fata locului au fost preluate de specialistii SRI care urmeaza sa le analizeze.

Datele despre tipul explozibilului folosit, provenienta acestuia, precum si modul de initiere a exploziei ar urma sa ajunga la dosar in cel mult o saptamina. Prima parere, neoficiala, ar fi ca explozibilul ar proveni din Republica Moldova.

Datele initiale de ancheta arata ca incarcatura exploziva a fost plasata sub podeaua autoturismului, in dreptul scaunului soferului. Explozia a provocat avarii serioase autoturismului, insa anchetatorii spun ca nu a fost atit de puternica incit sa il raneasca si pe medicul aflat la volan.

Pina la expertizarea resturilor dispozitivului, anchetatorii iau in calcul doua variante prin care acesta putea fi detonat. Unul este prin detonare electronica de la distanta, care s-ar putea face si prin apelare de pe un telefon mobil.

Celalalt mod de detonare este cel prin actiune mecanica. In acest al doilea caz, incarcatura pirotehnica ar fi trebuit sa aiba legatura cu rotile autoturismului, care prin rotire sa scoata siguranta si sa detoneze incarcatura.

«S-au gasit mai multe fragmente de fonta, bucati de tabla care probabil provin de la podeaua masinii care a fost sparta, precum si o clapeta de siguranta ca cele de la grenade. Ori s-a folosit grenada, ori clapeta a fost pusa pe un dispozitiv improvizat. Oricum, omul a avut zile», spun surse apropiate anchetei.

Deocamdata, procurorii spun ca fac cercetari pentru tentativa la omor asupra medicului. «In cauza s-a constituit o echipa condusa de procurorii din cadrul Parchetului de pe linga Tribunal care desfasoara activitati sub aspectul savirsirii infractiunii de tentativa la omor. Este o infractiune extreme de grava, chiar daca este vorba doar de o tentativa la omor, noi apreciem ca este de o gravitate deosebita. A existat o explozie. Mai multe date nu pot fi oferite la acest moment al anchetei. Este o ancheta foarte complexa si care benefciaza de suportul mai multor structuri», a spus Cornelia Prisacariu, prim-procuror al Parchetului de pe linga Tribunal.

De fapt, anchetatorii nu aveau aseara nici o pista concreta, neexistind nici un cerc de suspecti bine definit, ci doar supozitii si semne de intrebare legate de cine ar fi putut fi la originea atentatului.

–––

Patru situatii delicate cu care s-a intersectat profesorul

* Atacat si batut crunt in februarie de un necunoscut
Anchetatorii iau in calcul varianta unei razbunari asupra prof. dr. Dumitru Paduraru, cercul de suspecti cuprinzind persoane din mai multe categorii. Ipoteza este cu atit mai veridica cu cit in urma cu aproximativ doua luni medicul a fost agresat in fata locuintei de o persoana care deocamdata a ramas neidentificata. Incidentul s-a petrecut la jumatatea lunii februarie. Prof.dr. Paduraru venise acasa
in jurul orei 21, iar dupa ce a oprit autoturismul, inainte de a cobori, a fost atacat de un individ care l-a lovit cu un box metalic in fata. Medicul a depus atunci plingere la Politie, dosarul fiind inca in cercetari cu «autor necunoscut». Anchetatorii nu exclud ca intre cele doua incidente sa existe legatura.

* Studentii picati la examene
Studentii nemultumiti de rezultatele examenelor sustinute la disciplina prof. dr. Paduraru sint si ei in vizorul anchetatorilor. Politistii nu exclud ca vreunul sau mai multi studenti dintre cei «picati» in sesiune sa ii fi transmis medicului un avertisment. Tot ca razbunare din partea unor studenti care nu au promovat examenele pare sa fie si incidentul din urma cu doua luni in care a fost implicat prof. dr. Paduraru.

* Zvonuri despre avansuri indecente unor studente
Zvonurile legate de comportamentul medicului fata de unele studente sint si ele luate in calcul de anchetatori. Astfel, in mediul universitar de la UMF se vorbeste despre faptul ca profesorul ar fi facut propuneri indecente mai multor studente care doreau sa promoveze examenul sau care doreau note mai mari. De altfel, legat de incidentul din luna februarie, politistii nu exclud ca acesta sa fi fost agresat tocmai din acest motiv.

* Prins in viltoarea spagilor din UMF
In iarna
anului trecut prof. dr. Paduraru a sustinut introducerea testelor grila la examenele de la Anatomie. Propunerea avea, cel putin teoretic, scopul de a crea o metoda de examinare obiectiva, dar si pentru a inlatura acuzatiile de spaga si fraudare a examenelor ridicate in rindul studentilor. Ulterior, modelul de examinare a fost extins la toti studentii din primii trei ani de studiu de la toate facultatile, mai scrie Ziarul de Iaşi.

Sursa:http://www.zdg.md/

25/04/2010 Posted by | PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: