CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Un text al lui Mihai Eminescu în care este ridiculizată istoriografia maghiară care falsifică istoria poporului român

Un text al lui Mihai Eminescu care dă de pământ cu istoriografia maghiară

“Ioannes Hunniades cuius numen cacteros obnubilat, non tam Hungaris quam Valachis, a quibus natus erat, gloriam auxit.” – Papa Piu II (Aeneas Silvius Piccolomini) născut pe la 1405.

Un text al lui Mihai Eminescu care dă de pământ cu istoriografia maghiară

“În adevăr, nu s-ar crede şi cu toate acestea există până azi istoriografi cărora li se pare nimica toată a escamota un popor întreg de zece milioane de suflete din Dacia, a-l pune în Pind şi a-l face să vie de acolo îndărăt, prin suta a douăsprezecea, de peste Dunăre.

Această teorie, susţinută întâi de Roesler, se bucură şi de favoarea maghiarilor şi astfel, cu vorbe, cu deducţiuni hazardate, cu combinaţiuni asupra unor timpuri egal de fabuloase pentru toate elementele din ţară, ei ar vrea să tăgăduiască drepturile şi existenţa unui popor, a unui element aievea care trăieşte, vorbeşte limba lui proprie, are cultura şi istoria lui proprie, cu un cuvânt al unui popor radical deosebit de cel maghiar.

Ce curioasă idee vor fi având maghiarii despre natura oamenilor şi a lucrurilor când încearcă a face într-o zi ceea ce o mie de ani n-au putut face? Ce copilărie e din partea lor de-a-şi închipui că naţiunile pier de pe-o zi pe alta. Bascii din Spania vorbesc până azi limba bască, sudul Franţei vorbeşte şi cultivă limba provensală, în Belgia, sub pătura subţire de cultură franceză, subzistă două naţionalităţi deosebite, după dispariţiunea imperiului bizantin şi a celui turcesc, adecă dupăo mie cinci sute de ani, vedem încolţind, cu toată lunga dominaţiune străină, toate naţiunile vechi ale Peninsulei tracice; albaneji, români, bulgari, sârbi, greci, unele scăzute la număr, altele crescute; dar toate vii.

Ceea ce n-au putut face cultura bizantină sau cucerirea otomană vor face ungurii prin societăţi de maghiarizare?
În Rusia, dacă s-ar cutremura absolutismul ei actual, am vedea zeci de naţionalităţi deosebite răsărind intact de sub pătura foarte subţire de predominaţiune moscovită.

Până la sfârşitul sutei XV-a românii sunt în Ardeal şi Ţara Ungurească unul din elementele cele mai considerabile în viaţa politică. Trăind sub voievozi proprii şi sub legile lor proprii, fără amestec din partea Ungariei, ziditori şi apărători de cetăţi, pururea buni ostaşi, epoca de aur din ţările noastre, începută cu Mircea şi încheind cu Ştefan cel Mare, e o epocă de aur şi dincolo.

Românii sunt atât de numeroşi în munţii Ardealului încât fragmente ale populaţiunii Maramureşului fondează sub Dragoş statul Moldovei, fragmente din ţinutul Făgăraşului, Ţara Românească.

Cine vrea să-şi facă o idee de energia cu totul elementară a acelui popor să considere că, optzeci de ani după fondarea ei, Moldova ajunge din colţul Ţării de Sus până-n Nistru şi la Cetatea Albă, Ţara Românească într-o sută de ani până în Dobrogea şi pe întreg malul drept al Dunării.

E o epocă aceasta care în Ardeal produce pe Voievodul Iancu, cum îi zic baladele române şi slave, pe Ioan Huniad Corvin. Papa Piu II (Aeneas Silvius Piccolomini) născut pe la 1405, deci contimporan cu toată seria strălucită de eroi ai poporului românesc, zice despre Iancu:
“Ioannes Hunniades cuius numen cacteros obnubilat, non tam Hungaris quam Valachis, a quibus natus erat, gloriam auxit.”

Sursa:

SFÂNTUL PĂMÂNT AL TRANSILVANIEI
Transilvania sub dualismul austro-ungar
MIHAI EMINESCU

Editura SAECULUM I.O.
Bucureşti, 1997, preluare din https://romaniabreakingnews.ro/un-text-al-lui-mihai-eminescu

21/12/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

Ce drepturi si libertati le lipsesc ungurilor spre a se simti si in Romania acasa?

 

 

 

Cateva cugetari despe ,,interesele specifice„ ale ungurilor din Romania

 

 

Ma tot intreb de multa vreme ce anume le-o fi lipsind ungurilor din Romania spre a se simti cu adevarat maghiari?

Ce drepturi si libertati le lipsesc spre a se simti si in Romania acasa?

O stiu ei foarte bine, dar nu o spun. O stim si noi, romanii transilvaneni, fiindca ii cunoastem prea bine!

Singurul lucru ce le lipseste este TRANSILVANIA!

Pana ce nu o vor avea, oricate drepturi si libertati li se vor da, nu vor fi multumiti, vor cere mereu altele si altele…

Au spus-o chiar ei: ,,noua drepturi si libertati de la romani nu ne trebuie decat ca sa le indreptam in contra lor”.

Sunt cuvinte rostite la inceputul celui de al treilea deceniu al secolului trecut, dar care sunt la fel de actuale ca si atunci.

Aceeasi stare de spirit antiromaneasca, spusa insa mai pe ocolite, uneori.

,,Comunitatea maghiarilor din Transilvania are libertatea alegerii, maghiarii din Ardeal au interese specifice, rostea convins Balczo Zoltan, vicepresedintele Parlamentului ungar, reprezentatul partidului Jobbik, de extrema dreapta, la congresul Partidului Civic Maghiar, ce a avut locde curand  la Targu-Mures.

Oare ce o fi intelegand dumnealui prin ,,libertatea alegerii”?

Si care vor fi acele ,,interese specifice” pe care le au ungurii din Ardeal?

Cel putin noi, romanii ardeleni, intelegem bine substratul spuselor dumnealui.

S-ar putea sa ne si inselam. Poate o fi vorba de libertatea alegerii unde anume sa traiasca: in Romania, sau in Ungaria.

Nu avem nimic impotriva niciuneia din optiuni.

Insa daca doresc cu adevarat sa traiasca in Romania, atunci, chiar de nu ne iubesc, ,,sa ne deie buna pace. Sarcina iubirii o luam toata asupra noastra si sa fie ei incredintati ca am fi tot atat de zelosi aparatori ai existentei lor ca si ai neamului nostru”.

Asa scria Mihai Eminescu, in 1876, asa spunem si noi acum, la inceptul secolului 21.

In acest sens, sunt clare si lipsite de orice echivoc cuvintele rostite de Miron Cristea, in sedinta Senatului Romaniei, din 5 mai 1920:

,,Sa fie asigurati fratii nostri maghiari, care au sa traiasca intre granitele Romaniei Mari ca noi nu o sa-i persecutam nicicand si nu o sa le facem raul pe care noi l-am suferit de la ei. Noi vom respecta dragostea lor catre rasa maghiara, vom da respectul si toleranta cea mai mare fata de credinta lor, vom respecate datinile si obiceiurile lor si toate nazuintele lor juste de inaintare”.

Le cerea, in schimb, un singur lucru:

,,sa se identifice cu interesele si aspiratiunile noastre”.

O fi oare vreunul dintre politicienii unguri din Romania, adica cei care ,,s-au urcat azi in spatele lorï „(al ungurilor, n.n.) care poate sa nege, cu argumente serioase, ca cele spuse de Miron Cristea nu au fost si nu sunt respectate?

Nu cred. Fiindca o Europa intreaga  „evident, mai putin Ungaria! „recunoaste ca Romania constituie un exemplu in privinta drepturilor minoritatilor nationale.

Intrebarea este: a fost vreodata cand ungurii din Romania s-au idetificat cu interesele si aspiratiunile noastre?

Raspunsul este unul categoric: NU ! NICIODATA!

Aceasta s-a datorat, in buna masura, politicii revizioniste si iredentiste promovata de guvernele de la Budapesta de-a lungul celor peste noua decenii de dupa 1920, care si-au fixat drept scop desfasurarea unui permanent razboi psihologic pe termen lung impotriva Romaniei.

,,De aceea orice efort romanesc de a asigura maghiarilor conditii de acomodare a fost negat, interpretat ca aranjament de vitrina, fara nici un fel de substanta, sau reinterpretat ca fiind facut numai sub presiunea organizatiilor loiale Budapesteiï” .

Nu sunt vorbe aruncate in vant. Sunt pagini scrise pe baza de documente.

Iar acestea dovedesc ca si atunci cand eram ,,fratiï”, ori, mai bine-zis, ,,prieteniï”, uniti sub stindarul rosu, cu secera si ciocan, al Moscoviei, politicienii de la Budapesta au promovat aceeasi politica antiromaneasca dintotdeauna :

,,Idealul comun (evident, al ungurilor, n.n.) nu poate fi realizat decat printr-o propaganda bine directionata(…). Elementele noastre de incredere trebuie sa se infiltreze in Partidul Comunist Roman pe orice cale posibila, unde vor trebui sa actioneze intens si in maniera disciplinata pentru a castiga incredere si a obtine functii importante, mai ales in administratia de stat”.

Atunci nu au reusit prea mare lucru, fiindca ,,elementele de incredere”, tinute sub stricta supraveghere, nu si-au putut duce misiunea la bun sfarsit.

Pe de alta parte, ungurii, comunisti innascuti, copii de suflet ai Moscovei, erau lacheii credinciosi ai regimului totalitar. Ce nu au reusit insa ei atunci au reusit urmasii lor, acum, cu varf si indesat, cum se spune!

Romania contemporana este guvernata de coalitia udemeristopedelista, iar multe din posturile cheie ale statului, unele de importanta strategica, de securitate nationala, sunt detinute de cei care ne considera ,,invadatori, fara nici o radacina aici”, ori ,,cea mai ticaloasa natiune de pe suprafata pamantului”.

Nu conteaza, totul este musamalizat, totul este iertat, numai si numai sa nu se piarda craca cea mai de sus  puterea, aducatoare de multe si mari foloase, jupuite de pe spinarea ,,prostitului poporï”!

Oare pana cand?

 

 

1. Larry L. Watts  „Fereste-ma, Doamne, de prieteni”, Ed. RAO, Bucuresti, 2011, pag. 101

2. Ibidem, pag. 120

 

Sursa : cuvantul-liber.ro/ILIE SANDRU

03/12/2015 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | 39 comentarii

Continua declaratiile revizioniste facute de inalti reprezentanti ai Ungariei pe teritoriul Romaniei

Foto: Zsolt SemjenPrezent la Universitatea de Vara de la Tusnad, vicepremierul Ungariei  Zsolt Semjen, a declarat că susţine principiul autonomiei teritoriale, sintagma sub care extremismul maghiar ascunde segregarea etnica si inca o etapa a crearii unor regiuni maghiare independente in cadrul unor state ca Romania, Slovacia si Serbia, transmite Romanian Global News.

„Astfel, naţiunea maghiară poate fi ţinută împreună, în sensul dreptului public”, a spus vicepre¬mierul maghiar. De asemenea, el a declarat că Guvernul de la Budapesta va continua să promoveze drepturile maghiarilor care trăiesc în ţările vecine Ungariei, în aşa fel încât ei să îşi păstreze identitatea etnică. „Drepturile noastre naţionale, bazate pe drepturile universale ale omului, niciodată nu le vom subordona valorilor politicii interne ale altor ţări”, a declarat Zsolt Semjen provocator.

Pe extremistul maghiar il ingrijoreaza faptul ca minoritatea maghiara s-ar putea intelege si ar gasi valori comune cu populatia majoritara, astfel modelul slovac in care maghiarii au facut un partid impreuna cu slovacii, partid care respinge extremismul promovat de Budapesta, este respins de vicepremierul maghiar.

Extremistul maghiar a declarat că aceste partide mixte reprezintă nu o dovada de armonie interetnica ci „anticamera predării şi a asimilării”.

 

 
 Tusnad, Romania/Romanian Global News
 
Joi, 21 Iulie 2011

22/07/2011 Posted by | PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: