„Opera e demnă de foc, autorul de spânzurătoare”- rezoluţia pusă de cenzura maghiară pe monumentala opera a cărturarului român Gh. Şincai, „Cronica românilor şi a altor neamuri învecinate”.

 

 

 

 

 

 

 

 

„Opus igne, autor patibulo dignus = Opera e demnă de foc, autorul de spânzurătoare„.

Aceasta a fost rezoluţia pusă de cenzura maghiară pe monumentala opera a cărturarului român Gh. Şincai, „Cronica românilor şi a altor neamuri învecinate”. 

 

 

 

 

 

 

 

Cărturarul român transilvanean Gheorghe SINCAI, s-a născut la  28 februarie 1754, in localitatea  Raciu de Campie, jud. Mures si a decedat la 2 noiembrie  1816, la Sinea, Comitatul Șaroș, azi in Slovacia.

Istoric, filolog, traducator si poet, Sincai apartinea  micii nobilimi făgără sene.
A urmat teologia si filosofia la Institutul de Propaganda Fide din Roma (1774-1779), iar Facultatea juridica si Scoala normala „Sf. Ana” la Viena (1779-1780), unde isi desavarseste cercetarea istorica si formatia luminista.

Debuteaza editorial cu Elementa linguae daco-romanae sive valachicae, elaborata impreuna cu Samuil Micu, prima gramatică tipărită a limbii române (Viena, 1780).

A lucrat  ca profesor de poetica la Gimnaziul din Blaj din 1781, director al scolii „normaiesti” si al scolilor unite satesti din Transilvania (1782-1794), consacrandu-se  propasirii invatamantului national romanesc prin  elaborarea  unor manuale fundamentale.

Atitudinea nonconformista si colaborarea sa la conceperea celui mai important act politic al românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea, Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae, memoriul naţiunii române din Transilvania din 1791, pentru emancipare politică şi naţională,  adresat  împăratului Leopold al II-lea al Austriei, coalizeaza impotriva-i pe puternicii zilei.

Când memoriul a ajuns la împărat, el căzuse deja de acord cu nobilimea maghiara, dar l-a trimis Dietei pentru dezbatere.

Cancelaria Aulică în frunte cu contele Samuel Teleki, respinge punct cu punct revendicările românilor, considerând inutilă ridicarea in Ardeal unei a patra naţiuni recunoscute, chiar daca romanii erau majoritari când memoriul a ajuns la împărat, el căzuse deja de acord cu nobilimea, dar l-a trimis Dietei pentru dezbatere. 

Memoriul a fost citit în Dietă în iunie 1791, producând consternare şi indignare.

Dieta Transilvaniei, dominata de unguri, refuză să accepte faptul că românii vor să constituie o naţiune politică proprie, chiar daca acestia erau asa cum se mentiona in Memoriu, „cu mult cea mai veche dintre toate naţiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucât este un lucru sigur şi dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice”, motivând că ei se bucură deja de toate drepturile în cadrul naţiunilor existente, iar o naţiune nouă ar răsturna întreg sistemul.

S-a considerat chiar că românii erau suficienţi reprezentaţi în Dietă (deşi din componenţa acesteia facea parte doar un român, din 422 !)

Este intemnitat si destituit din functie (1794), peregrineaza ani in sir .

Numit corector la Tipografia craiasca din Buda, unde  continua munca la Hronica, dar in 1811 cenzura maghiara socotind-o primejdioasa, o confisca. 
Increzator in eficienta politica a culturii, SINCAI concepe un amplu program de luminare a maselor, in cadrul caruia largirea retelei scolilor satesti si tiparirea unor manuale, era secondata de o  vasta actiune de difuzare in mediul taranesc a cunostintelor stiintifice.

Editeaza manuale, precum Prima principia latinae grammatices, A.B.C. sau Alpliavit, A.B.C. sau Bucoavna, Catehismul cel Mare (toate din 1783), indreptare catra Aritmetica (1785), si a unor carti de propaganda stiintifica – Povatuire catra economia de camp (1806), Istoria naturei sau afirei, invatatura fireasca spre surparea superstitiei norodului   -, prima lucrata dupa un izvor maghiar, celelalte, dupa cartile lui I. H. Hellmuth. 

În 1811 a publicat lucrarea istorică, scrisă sub forma analelor, intitulată amplu: „Hronica românilor și a mai multor neamuri în cât au fost ele amestecate cu românii, cât lucrurile, întâmplările și faptele unora față de ale altora nu se pot scrie pre înțeles, din mai multe mii de autori, în cursul a treizeci și patru de ani culese”.

Aceasta monumentala lucrare, a fost tiparita intr-o prima editie completa in 1853.

Opera vasta, ea se intemeiaza pe un material informativ urias, cuprins in 26 caiete in manuscris.

Cules cu metoda si discernamant critic, materialul a fost  ordonat in vederea publicarii intr-un vast corpus de documente, primul de acest fel la noi, intitulat Memoriile dacoromanilor, temelia propriu-zisa a Hronicii. 

SINCAI a avut  in vedere un plan amplu si complet: istoria romanilor din spatiul intra si extracarpatic, corelata istoriei sud-est europene, incepand cu anul 86 pana in zilele sale.

 
Profund implicata in viata natiunii, opera sa a fost  intru totul caracteristica pentru „epoca luminilor” romanesti, cu cele doua registre: primul, politic, al doilea, subordonat lui, cultural, marcand una din cele mai inalte cote la care s-a inaltat gandirea romaneasca a acelui timp.

Autorul a ramas fixat in constiinta posteritatii, in primul rand datorita  Hronicii  romanilor si a mai multor neamuri, care a adus in epoca sa un spirit militant pus in slujba emanciparii poporului roman.  

Viata lui SINCAI apare inchinata  unei singure cauze: aceea a neamului sau nedreptatit. Eroica si curata, ea se inscrie in cultura romana in randul marilor simboluri.

 

 

OPERA

Elementa linguae daco-romanae sive valachi-cae, in colab. cu SINCAI Micu, Viena, 1780 (ed. II, 1805; ed. III, 1980); Prima principia latinae grammatices, Blaj, 1783 (ed. II, 1785); A. B.C. sau Alphavit, mai, 1783 (ed. II, 1788; ed. III, 1796); AB.C. sau Bucoavna, Sibiu, 1783; Catehismul cel Mare cu intrebari si raspunsuri, Blaj, 1783; indreptare catra Aritmetica, Blaj, 1785; Elegia Nobilis Transilvani, Georgii Sinkai de Eadem, in Orodias, Oradea Mare, 1804; Epistola Georgii Sinkai de Eadem ad Spectabilem et Clarissimum Virum loannem de Lipsky, Buda, 1804; Adplausus, Buda, 1806; Povatuire catra economia de camp, Buda, 1806; Hronica romanilor si a mai multor neamuri, I-III, ed. ingrijita de Aug. Treboniu Laurian, A. Panu,  M.Kogalniceanu, Iasi, 1853-1854; Hronica romanilor si a mai multor neamuri, I-III, ed. ingrijita de Gr. Tocilescu, Bucuresti, 1886; Vocabularium pertinens ad tria regna Naturae (fragmente), in Dacoromania, V, 1927-1928; invatatura fireasca spre surparea superstitiei norodului, studiu introductiv si ed. critica de D. Ghise si P. Teodor, Bucuresti, 1964; Opere, I-IV, ed. ingrijita si studiu asupra lb. de F. Fugariu, pref. de M. Neagoe, Bucuresti, 1967-1973; Cronica romanilor, I-III, ed. ingrijita de F. Fugariu, pref., tabel cronologic si note de M. Neagoe, Bucuresti, 1978; Elementa linguae daco-romanae sive valachicae (Facsimil dupa ed. 1780 si 1805), ed., studiu introductiv, trad. textelor si note de M. Zdrenghea, Cluj-Napoca, 1980.

Publicitate