Gândul zilei. O prevedere speciala pentru robii țigani in Legea medievală a Țării Românești privitoare la hoţie
” Ţiganul sau ţiganca lui sau copilul, de va fura o dată, sau de doao ori sau şi de trei ori, găină, gânscă sau alt lucru micşor, atunce să se iarte.”
– Prevedere din Legea medievală a Țării Românești, intrată in vigoare sub domnitorul Matei Basarab la 1652 cu titlul ”Îndreptarea legii”, glava 346, zaceala 22 –
Dupa cum vedem, aceasta era o reglementare concepută special pentru robii țigani, cărora li se permitea prin lege să fure, dar nu prea mult.
Nu ca in zilele noastre, când bietii țigani nici să fure nu mai au voie…
Ehei, ce vremuri !
Matei Basarab (uneori și Matei Brâncoveanu, n. 1580, Brâncoveni – d. 9 aprilie 1654), a fost domnul Țării Românești între 1632 și 1654.
A adus o contribuție majoră în înlocuirea limbii slavone cu cea românească, în viața oficială, religioasă și civilă a țarii si a introdus prima legislație scrisă: „Pravila mică” (tipărită la mănăstirea Govora, 1640), care a fost tradusă din limba slavonă, precum și „Îndreptarea legii” (Târgoviște, 1652).
Aceasta lege a fost in vigoare până în 1831, când au fost adoptate Regulamentele Organice.
Gândul zilei. O reglementare din Legea medievală a Țării Românești privitoare la hoţie
„Acela ce de mare sărăcie va fura, iar nu mult, ce numai cât va mânca şi cât se va îmbrăca, acela să se iarte; iar de nu vor vrea, atunce să-l şi cearte mai pre puţin, iar nu ca pe un fur, pentru că se chiamă c-au furat dă nevoie.”
– Prevedere din Legea medievală a Țării Românești, corpusul alcătuit sub Matei Basarab la 1652, cu titlul ”Îndreptarea legii”, glava 348, zaceala 6 –
Aceasta lege a fost in vigoare până în 1831, când au fost adoptate Regulamentele Organice.
Matei Basarab (uneori și Matei Brâncoveanu, n. 1580, Brâncoveni – d. 9 aprilie 1654), a fost domnul Țării Românești între 1632 și 1654.
A adus o contribuție majoră în înlocuirea limbii slavone cu cea românească, în viața oficială, religioasă și civilă a tarii si a introdus prima legislație scrisă: „Pravila mică” (tipărită la mănăstirea Govora, 1640), care a fost tradusă din limba slavonă de către Moxa, precum și „Îndreptarea legii” (Târgoviște, 1652).