Gândul zilei. O prevedere speciala pentru robii țigani in Legea medievală a Țării Românești privitoare la hoţie
” Ţiganul sau ţiganca lui sau copilul, de va fura o dată, sau de doao ori sau şi de trei ori, găină, gânscă sau alt lucru micşor, atunce să se iarte.”
– Prevedere din Legea medievală a Țării Românești, intrată in vigoare sub domnitorul Matei Basarab la 1652 cu titlul ”Îndreptarea legii”, glava 346, zaceala 22 –
Dupa cum vedem, aceasta era o reglementare concepută special pentru robii țigani, cărora li se permitea prin lege să fure, dar nu prea mult.
Nu ca in zilele noastre, când bietii țigani nici să fure nu mai au voie…
Ehei, ce vremuri !
Matei Basarab (uneori și Matei Brâncoveanu, n. 1580, Brâncoveni – d. 9 aprilie 1654), a fost domnul Țării Românești între 1632 și 1654.
A adus o contribuție majoră în înlocuirea limbii slavone cu cea românească, în viața oficială, religioasă și civilă a țarii si a introdus prima legislație scrisă: „Pravila mică” (tipărită la mănăstirea Govora, 1640), care a fost tradusă din limba slavonă, precum și „Îndreptarea legii” (Târgoviște, 1652).
Aceasta lege a fost in vigoare până în 1831, când au fost adoptate Regulamentele Organice.
Gândul zilei. O reglementare din Legea medievală a Țării Românești privitoare la hoţie
„Acela ce de mare sărăcie va fura, iar nu mult, ce numai cât va mânca şi cât se va îmbrăca, acela să se iarte; iar de nu vor vrea, atunce să-l şi cearte mai pre puţin, iar nu ca pe un fur, pentru că se chiamă c-au furat dă nevoie.”
– Prevedere din Legea medievală a Țării Românești, corpusul alcătuit sub Matei Basarab la 1652, cu titlul ”Îndreptarea legii”, glava 348, zaceala 6 –
Aceasta lege a fost in vigoare până în 1831, când au fost adoptate Regulamentele Organice.
Matei Basarab (uneori și Matei Brâncoveanu, n. 1580, Brâncoveni – d. 9 aprilie 1654), a fost domnul Țării Românești între 1632 și 1654.
A adus o contribuție majoră în înlocuirea limbii slavone cu cea românească, în viața oficială, religioasă și civilă a tarii si a introdus prima legislație scrisă: „Pravila mică” (tipărită la mănăstirea Govora, 1640), care a fost tradusă din limba slavonă de către Moxa, precum și „Îndreptarea legii” (Târgoviște, 1652).
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 