Motivul pentru care Dodonul a criticat Rusia că „s-a grăbit”când a semnat în 1812 Tratatul de la Bucureşti. VIDEO
Foto: Putin i-a făcut slugii sale Dodon un dar cu tâlc – Harta Moldovei înaintea anexării Basarabiei la Rusia
Rusia criticată de Dodon pentru că „s-a grăbit” când a semnat în 1812 Tratatul de la Bucureşti: Astăzi Moldova putea avea un teritoriu mai mare.
DODONISME
În timpul uneia din primele vizite oficiale făcute în Federaţia Rusă, imediat după preluarea funcţiei de preşedinte al R.Moldova, sluga rusească Igor Dodon a ţinut un discurs în faţa studenţilor şi profesorilor de la Universitătea de Stat din Moscova „M.V. Lomonosov”.
Dodonul a vorbit despre principalele etape ale istoriei Republicii Moldova, menţionând cât de important a fost anul 1812 în istoria ţării, când a fost semnat Tratatul de la Bucureşti dintre Rusia şi Turcia, în urma căruia Moldova dintre Prut şi Nistru a fost anexată la Imperiul Ţarist.
Igor Dodon a afirmat că, în anul 1812, jumătate din „Moldova istorică a devenit parte a Imperiului Rus”, în urma Păcii de la Bucureşti, după care le-a spus studenţilor că oponenţii săi adesea îi reproşează că vorbeşte doar de bine despre Rusia.
„Eu voi spune şi ceva de rău. Rusia s-a grăbit în 1812 (…) şi a semnat Pacea şi a divizat Moldova, iar Moldova istorică e şi jumătate din România.
Au împărţit-o în două pe Prut, jumătate a luat-o Rusia, iar jumătate a rămas în Imperiul Otoman.
Dacă atunci nu se grăbeau (ruşii), Moldova era să fie mai mare”, a declarat Dodon, precizând şi că din 1812 Moldova dintre Prut şi Nistru, devenită o gubernie rusească, a fost denumită Basarabia.
R.Macedonia (FYROM) e gata să renunțe la pretenția de a fi singura moștenitoare a tradiției lui Alexandru cel Mare
Foto: Premierul FYROM, Zoran Zaev (dreapta) împreună cu ministrul grec de externe Nikos Kodzias
Premierul R.Macedonia (FYROM), a anunțat că e gata să renunțe la pretenția țării sale că e singura moștenitoare a tradiției lui Alexandru cel Mare, o concesie care ar putea ușura lunga dispută cu Grecia.
Grecia nu permite nici azi Macedoniei să poarte pe scena mondială, o denumire pe care îl consideră că aparţine patrimoniului spiritual elen.
Grecia a obiectat folosirea numelui de „Macedonia” de către autoritățile de la Skopje, după declararea independenței faţă de Iugoslavia în 1991, argumentînd că folosirea acestui nume implică pretenții teritoriale din partea acestei țări.
Obiecțiile autorităților de la Atena au complicat eforturile Macedoniei de a intra în NATO și în Uniunea Europeană.
Oficial, Macedonia se numeşte FYROM, adică Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.
„Renunț la pretenția că Macedonia e singura moștenitoare a lui Alexandru cel Mare”, a declarat premierul Zoran Zaev într-un interviu televizat în seara zilei de 22 decembrie.
„Istoria nu ne aparține doar nouă, ci și Greciei și altor țări”, a spus Zaev, fără a preciza totuşi cum ar urma să se numească țara sa, dacă renunță la pretenția de a fi singura moștenitoare a lui Alexandru cel Mare.
Pentru istoria națională a Greciei, regiunea Macedoniei aparține încă din vremea lui Alexandru cel Mare până astăzi, culturii grecești şi în consecință, asumarea numelui Macedonia de către un alt popor trezeşte în rândul grecilor temerea de a fi privaţi de o parte a patrimoniului lor cultural.
Aşa se explică faptul că Atena dorește să schimbe nu numai numele statului macedonean, dar, de asemenea şi termenii utilizați pentru a desemna limba și naționalitatea locuitorilor acestuia.
România a făcut o greşeală când în 1991 a permis fostei Republici Socialiste Sovietice Moldoveneşti, să se afirme pe plan internaţional sub numele provinciei istorice româneşti Moldova.
România s-a grăbit atunci să accepte numele de Republica Moldova, în ideea de a ajuta Basarabia anexată de ruşi să se desprindă mai repede din ghearele URSS, fără să ţină seama de implicaţiile acestei decizii şi fără să prevadă că acest gest de bunăvoinţă se va putea întoarce împotriva ei.
Aşa s-a ajuns la faptul că în prezent sluga rusească Igor Dodon, ajunsă șeful statului R.Moldova, face declaraţii periculoase privind crearea unei aşa zise Moldove Mari, peste trupul României.
Dodon nu a ascuns că „Moldova Mare” este un proiect la care visează, ignorând cu neruşinare că aceasta ar fi pur şi simplu un rapt teritorial pe seama României.
La fel cum câinele dă din coadă, nu coada din câine, revendicarea la instigarea Rusiei, a unei eventuale „unităţi moldoveneşti” pe seama României, nu poate decât să creeze noi probleme în regiunea noastră.
Şi asta când Basarabia nu a fost niciodată înainte de 1991 un stat de sine stătător, iar partea din principatului românesc Moldova, care se află azi pe teritoriul Statului Român, la constituirea căruia a participat în 1859 după unirea liber consimţită cu Muntenia, este de două ori mai mare teritorial şi de mai bine de două ori mai populată decât actuala Republica Moldova.
Surse:
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 