CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

STRĂINI ÎN ŢARA NOASTRĂ. VIDEO

Image result for ţara secuilor nu e românia

 

 

 

Un politician reprezentativ pentru politicienii şi formatorii de opinie maghiari din România.

Róbert Kálmán Ráduly  (n. 26 februarie 1968) este un politician român de etnie maghiară, primar al municipiului Miercurea Ciuc începând cu 2004, ales din partea UDMR.
În legislaturile 1996-2000 și 2000-2004 a fost deputat de Harghita, ales din partea UDMR.  

Primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman (UDMR), a fost amendat de CNCD pentru impunerea cunoaşterii limbii maghiare  
declara  în cadrul manifestărilor vizând arborarea unui drapel secuiesc de mari dimensiuni în centrului municipiului harghitean :

„Trăim într-o lume în care limba maghiară a devenit discriminatorie în Miercurea Ciuc. Astăzi este ziua în care trebuie să spunem clar: cunoaşterea limbii maghiare este obligatorie, nu discriminatorie, ci obligatorie în Miercurea Ciuc, începând de la prefect, corespondenţii televiziunilor şi radiourilor româneşti, toată lumea care trăieşte din impozitele secuilor trebuie să ne cunoască limba, limba noastră maternă”, a afirmat Raduly Robert, de pe scena improvizată în apropierea catargului drapelului secuiesc.

 

 

 

 

 

Image result for Róbert Kálmán Rádulyofera steag secuiesc lui iohannis photos

 

 

 

 

 

În timpul unei vizite efectuate în luna iulie a.c. de preşedintele României, în judeţele Harghita şi Covasna, primarul de Miercurea Ciuc  Raduly Robert Kalman, a ţinut să-şi etaleze până la capăt obsesia izolaţionistă, oferindu-i lui Klaus Iohannis un steag al Ţinutului Secuiesc…

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vânzătorii de la Kaufland nu au făcut altceva decât să aplice în practică  directiva liderilor maghiari  de tipul lui Raduly, conform căreia: „cunoaşterea limbii maghiare este obligatorie, nu discriminatorie, ci obligatorie , începând de la prefect, corespondenţii televiziunilor şi radiourilor româneşti, toată lumea care trăieşte din impozitele secuilor trebuie să ne cunoască limba, limba noastră maternă”.
Cât despre „dreptul”cetăţenilor unei ţări de a nu cunoaşte limba ţării ai căror cetăţeni sunt, vă atrag atenţia că noi vorbim aici despre discriminarea unui cetăţean român care nu se poate aproviziona, sau nu poate avea acces la nişte servicii în ţara lui, atunci cînd vorbeşte limba sa natală care este întâmplător şi limba oficială a ţării sale (adică limba română), pe motiv că nu ştie limba unui minoritar…
Cum s-ar simţi oare un ungur din România în faţa unei vânzătoare tătăroaice din Constanţa, care ar refuza să-l servească pe motiv că acesta nu ştie limba tătară?
Ce ziceţi, ar ţipa ca din gură de şarpe că e discriminat ?

Nu cumva ar fi mai bine să încerce să reflecteze serios asupra articolului 13 din Constituţia României, care spune clar că în ţara noastră limba oficială este limba română şi asupra semnificaţiei sintagmei „limba oficială”.
Rostul unei limbi oficiale este şi acela de comunicare interetnică, nu-i aşa?
Altfel ce să facem, să  ne apucăm după mintea unor imbecili, să învăţăm cu toţii  şi noi şi toţi etnicii minoritari, limbile maghiară, germană, turcă, tătară, ţigănească, ucraineana, sârbă, croată, slovacă, bulgară, armeana, rusă, albaneză, greacă, idiş şi alte limbi, sau să vorbim între noi româneşte ?
Ce să facă un ucrainean sau un turc din România, să înveţe limba maghiară, special pentru momentul istoric în care va dori să cumpere mititei de la Kaufland Harghita, sau să insiste ca unguroaica de la tejghea să vorbească  limba ucraineană sau turcă ?
 

07/09/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Preşedintele Iohannis vizitează Harghita şi Covasna. VIDEO

Imagini pentru iohannis photo

 

 

 

Cum a explicat IOHANNIS în SECUIME de ce nu e bună AUTONOMIA etnică  

Preşedintele Klaus Iohannis face o vizită oficială în judeţele Harghita şi Covasna, fiind prima de acest fel efectuată în ultimii ani de un şef al statului român.

Iohannis a participat la o dezbatere organizată la sediul Consiliului Judeţean Harghita, în timpul căreia a fost întâmpinat la Miercurea Ciuc cu mesaje autonomiste, cu imnul secuiesc şi i-a fost înmânat un steag secuiesc, moment în care a răspuns gestului, oferind tricolorul românesc .

Intervenţia lui Klaus Iohannis a fost precedată de alocuţiunile lui Borbely Caba, în calitate de gazdă şi preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita, şi de Tamas Sandor, şeful CJ Covasna.

„Ne dorim să fiţi mediator în relaţia minoritate-majoritate”, i-a transmis Borboly Csaba lui Klaus Iohannis.

„Domnule preşedinte, Noi nu vrem autonomie pe criterii etnice. Noi vrem autonomie pentru bunăstarea şi pacea în regiune, o autonomie de tip Uniune Europeană, ca să dau un exemplu, de tipul Tirolului de Sud”, a fost şi mesajul lui Tamas Sandor.

Acesta a avut şi o intervenţie dură la adresa justiţiei, spunându-i şefului statului că liderii din Secuime sunt persecutaţi de justiţie, „din motive necunoscute”.

„Descentralizarea este obligatorie, regionalizarea este de dorit, dar numai dacă duce la modernizarea administrației, dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea”, a declarat la rândul său  președintele Klaus Iohannis.

„Există trei teme politice la care cred că vă așteptați să mă refer – descentralizarea, regionalizarea și autonomia. România are mare nevoie de creștere economică și de modernizarea administrației.

În lumina acestor obiective cred că descentralizarea este obligatorie, fiindcă aleșii locali știu cel mai bine de ce are nevoie comunitatea și trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a acționa în interesul local.

Regionalizarea este de dorit, dar numai dacă se face în așa fel încât să ducă la modernizarea administrației, pentru a fi mai eficientă în interesul cetățeanului și dacă duce la crearea de noi locuri de muncă prin creștere economică.

Autonomia locală și regională, așa cum tocmai le-am deschis, ajută. Dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea.

La aceste concluzii s-a ajuns la nivel european, unde chiar se recomandă, în cazul unei regionalizări, să nu se realizeze delimitarea regională de linia de limitare etnică”, a declarat șeful statului, la Consiliul Județean Harghita, potrivit Agerpres.

”Dintr-o oarecare eroare, ați folosit steagul statului maghiar. Și cu acela avem un parteneriat strategic, România-Ungaria, dar el nu se bazează pe relații etince sau interetnice, ci pe relațiile între două state vecine”, a spus Klaus Iohannis.

 Şeful statului i-a îndemnat pe tinerii maghiari din judeţele Harghita şi Covasna să înveţe limba română pentru a-şi maximiza şansele de reuşită în viaţă, iar pe politicieni să renunţe la „concepţii care ţin prea mult de politicianism şi prea puţin de oameni”.

„Că doar împreună putem să construim o Românie prosperă”, a argumentat președintele.

 

 

 Surse:

 http://www.puterea.ro/eveniment 

http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/iohannis-vizita-oficiala-in-secuime 

https://www.antena3.ro/actualitate/klaus-iohannis 

 

 

 

18/07/2017 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ACŢIUNI PERICULOASE ALE POLITICIENILOR ROMÂNI DE ETNIE MAGHIARĂ PENTRU O AUTONOMIE CARE IN ESENTĂ SE VREA IN FAPT, INTEPENDENTĂ

 Fata de perna secuiasca-mediafax-foto-vargyasi-levente via Dan Tanasa

După ce a văzut o analiza CNN a discursului sustinut în luna iulie la Universitatea de Vară de la Băile Tusnad (traducerea în limba română a discursului aici) de premierul Ungariei, Viktor Orban, Moise Guran a reactionat salutar într-un editorial argumentat în care atrage atentia asupra pericolului pe care-l reprezintă politica revizionistă a Budapestei.

 

 

 

 

 

 

Faptul că UDMR si PCM lucrează împreună la o autonomie care este doar un prim pas către punctul final al pretentiilor revizioniste maghiare din Transilvania, independența așa-zisului „Tinut secuiesc”.

Curajos șsi demn, Guran spulberă șsi propaganda UDMR în privinta unei pretinse autonomii pentru minorităti cuprinsă în declaratia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

Pregătirile UDMR şi PCM de a se uni sub steagul celei mai periculoase lupte dinRomânia de până acum – o autonomie care, în esenţă şi în contextul UE, este de fapt independenţă.

Lovitura pe care politicienii români de etnie maghiară o pregătesc, se bazează, din păcate, pe lipsa de cultură istorică a cetăţenilor români de astăzi.

Şi, dacă stau bine şi mă gândesc, se bazează şi pe dogmatismul stupid al manualelor de istorie după care noi, românii, am învăţat şi învăţăm.

 

MOISE GURAN: SCURTĂ ARGUMENTAŢIE ISTORICĂ, FAŢĂ DE ACŢIUNILE POLITICIENILOR ROMÂNI DE ETNIE MAGHIARĂ

UDMR speră (şi există unele şanse de reuşită) ca aducând pe masă declaraţia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918,  să obţină şi susţinerea unei parti a populaţiei româneşti din Ardeal pentru acest tip de autonomie.

Atâta doar că declaraţia vorbea despre o autonomie „provizorie, până la întrunirea Constituantei”, iar libertăţile „privind instrucţia, administraţia şi judecata” în limba sa proprie, a fiecărui popor, se referă la perioada provizorie, care a şi încetat legal odata cu adoptarea  Constituţiei din 1923.

Un alt lucru important pe care nu îl spun cărţile noastre de istorie şi, deci probabil, nu prea îl ştiu nici românii, nici maghiarii din România, este că ţara noastră a ezitat doi ani de partea cui să intre în Primul Război Mondial, tocmai pentru că în epocă exista un puternic curent privind reunirea românilor din Regat si Ardeal prin eliberarea democratică a natiilor conlocuitoare în imperiul austro-ungar, dar asta împotriva nationalismului egocentric maghiar, privit atunci la fel de periculos ca şi permanenta ameninţare rusească.

Altfel spus, românii, multi chiar din Regat, sperau în 1914 că, la finalul războiului, Viena va gira o Românie Mare, pe argumentul simplu, democratic si rational că în Ardeal românii erau si atunci, ca si acum, majoritari.

REVENIND LA PROSTIILE POLITICIENILOR ROMÂNI, DE ETNIE ROMÂNĂ…

 Ministerul român de externe a blocat acţiunea la Curtea Europeană de Justiţie  împotriva unei iniţiative cetăţeneşti prin care austriecii din Tirol (partea din Italia), germanii din Danemarca şi Belgia şi maghiarii din Slovacia şi România, cereau de facto Comisiei Europene modificarea Tratatului de la Lisabona.

România nu este aşadar singură, are alături de ea Comisia Europeană şi Constituţia Uniunii, dar primul ministru Ponta face non combat, demite prefectul de Harghita şi oferă UDMR şi PCM libertate totală de mişcare în zonă, asta numai pentru nişte afurisite de voturi.

O SOLUŢIE MAI INTELIGENTĂ DECÂT POLITICA LUI VIKTOR

Haideţi să ne înţelegem cu toţii: ungurii nu ne sunt duşmani.

Nici cei din Ungaria (cărora le pasă de Ardeal fix cât le pasă românilor din România de Basarabia) şi, cu atât mai puţin, cei din Transilvania.

La fel ca in Maramureş sau ca in orice altă regiune istorică, investiţiile in infrastructura din zonă vor duce la dezenclavizarea judeţelor Harghita şi Covasna, la fel cum s-a întâmplat deja cu Mureşul.

Să mergem mai bine să le bem prieteneşte palinca, să le mâncăm gulaşul şi să fim de acord cu ei că în România sunt ACASĂ. Dar atât!

Autonomia cerută de liderii maghiari e cu totul altceva. De fapt, autonomia este doar un nume, după care se ascunde o independenţă de tip Crimeea.

Iar Viktor Orban ESTE un pericol pentru România. Revenind la tipologia liderului carismatic ce defineşte putinismul aşa cum îl descrie Fareed Zakaria într-un  editorial din Washington Post sau pe CNN, Orban ştie şi înţelege perfect epoca pe care o trăieşte.

Orban ştie, de exemplu, că nu mai contează faptul că România şi Ungaria sunt aliate în NATO (cumva, prin Germania, şi în 1939 erau, iar Diktatul de la Viena tot a împărţit nemţeşte Ardealul), nu mai contează că, în materie de forţă militară, între Ungaria şi România există o diferenţă majoră, atâta timp cât, uite, în Ucraina, Putin Originalul face războaie cu câteva sute de băieţi bine înarmaţi.

Dar oare maghiarii din România asta îşi doresc? Sincer, mă îndoiesc!

De vreo doi ani vă tot avertizez pe la televizor, pe la radio sau pe unde mai îmi dau şi eu cu părerea că Ungaria lui Orban alunecă spre ceva periculos pentru noi românii, că trebuie să ne pregătim pentru un moment de criză similar cumva celui din 1939.

Nu neapărat militar, cât la nivel de intelligence, nu excluzându-i pe maghiari din viaţa socială dacă nu se românizează peste noapte, cât mai ales excluzându-le liderii politici de la posibiliatea de a mai arbitra guvernarea din România.

Desi are si a avut numerosi ministri lăudabili, UDMR nu mai are ce să caute la guvernare, pentru că pur şi simplu a obţinut tot ceea ce legal putea obţine, iar celelalte partide trebuie ele însele să facă un pact national pentru păstrarea UDMR în afara guvernării.

Astfel de chestiuni NU SE NEGOCIAZĂ.

Să-i lăsăm pe unguri să îsi pună steagurile, da!, să ne salutăm prieteneste pe limba lor si pe limba noastrășsi să îi lăsăm în off-side pe liderii politici maghiari care astfel nici nu îsi vor mai găsi rostul în politica românească.Cel puţin nu ca partid etnic.

Să se înscrie în PPDD sau în PRM, dacă în alte partide nu se regăsesc ideologic. Dar să îi facem, prin acţiuni deştepte de la Bucureşti, să îi trimită la plimbare chiar electoratul lor, ungurii din România.

Viktor Orban nu este Vladimir Putin. Chiar dacă este un lider puternic si popular la el acasă,pur şi simplu Ungaria nu este Rusia.Este doar o chestiune de timp până când politicianul Orban va da cu Ungaria de gard. Economic vorbesc. Politic, mi se pare că deja a dat, prin adoptarea modelului Putin.

Dar o deja susceptibilă alianţă între Ungaria lui Orban şi Rusia lui Putin pune, din nou, România în dificultate.

La fel a fost prinsă în fiecare context istoric dificil, şi nu, n-a fost nimic eroic, nici în primul, nici în al doilea război mondial, la fel cum nu e nimic eroic în ceea ce se întâmplă azi la Doneţk.

Nici românii, nici ungurii nu îşi mai pot dori aşa ceva.

 

Moise Guran, biziday.ro/; http://www.dantanasa.ro/

28/01/2015 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: