Cine a îngropat România în dobânzi mai mari decât cele ale tuturor țărilor UE la un loc ?

Grafic: https://www.mesageruldesibiu.ro

Cîțu a îngropat România în dobânzi mai mari decât cele ale tuturor țărilor UE la un loc

Mă feresc să folosesc în exprimări de orice fel ar fi ele, în scris, sau verbal, adjective exaltate, menite doar să atragă atenția, nicidecum acoperite de grozăvia faptului la care mă refer, scrie jurnalistul Mirel Curea în https://www.infobrasov.net/citu-a-ingropat-romania-in-dobanzi-mai-mari-decat-cele-ale-tuturor-tarilor-ue-la-un-loc .

Sunt însă situații în care niciuna din sculele din raftul limbii române nu este suficientă pentru exprimarea consternării, moment în care nu mai pot spune decât „sunt mut”.
Astfel, am rămas mut în fața unei dezvăluiri făcute zilele trecute pe blogul săi, de analistul financiar Radu Soviani.

Din motive de neînțeles, nu a produs un cutremur în societatea românească, nu i-a scos pe oameni în stradă, nu a dus la protagonistului în fața vreunui procuror și nici măcar în fața Parlamentului.

Să o parcurgem:

„Am arătat încă din noiembrie 2020 că în primele 11 luni de guvernare (noiembrie 2019- octombrie 2020), guvernul României a îndatorat populația și companiile cu împrumuturi mai mari decât în primii 19 ani de la Revoluție, respectiv cu 18 miliarde de Euro (față de 17,2 miliarde de Euro împrumuturile cumulate in perioada 1990-2008).
Între timp, la datoria publica s-au mai adăugat 28 de miliarde de lei datorie nouă în noiembrie și decembrie 2020, adică încă 5,7 miliarde Euro și 14,6 miliarde lei datorie nouă în ianuarie-martie 2021, adică încă 3 miliarde de Euro.

Ceea ce a majorat datoria publică cu aproape 27 de miliarde de Euro, în 17 luni. Adică, de 41 de ori mai mult decât a încasat statul român pe Petrom, sau de 540 de ori mai mult decât a încasat statul român pentru Petromidia, sau de 350 de ori mai mult decât a încasat statul român pentru Sidex.
Estimativ, creșterea datoriei publice în 17 luni din noiembrie 2019 și până în martie 2021 a reprezentat de peste 5 ori mai mult decât tot ceea ce a încasat statul român prin privatizările de după 1990. Decât tot: petrol, gaze, energie, bănci, asigurări, industrie.

Cum se finanțează această îndatorare?

Nu numai cel mai scump din Uniunea Europeană. Dar costurile de împrumut ale României sunt mai mari decât costurile de împrumut ale altor 22 de state, însumate.
Datele Băncii Centrale Europene sunt fără echivoc. România se împrumută la prețuri mai mari decât dobânzile însumate ale 22 de state din Uniunea Europeană: cu 2,84% România vs. 2,74% însumat cele 22 de state din UE.”

Subliniez, analiza lui Radu Soviani nu conține absolut nicio presupunere sau speculație, ea este bazată integral pe datele făcute publice de Banca Central Europeană.
Cum să-și exprimi uluiala? Cu „halucinant!”, cu „senzațional!”, cu „nemaivăzut!”? Este mult prea puțin. Cum spuneam, în față unui asemenea fapt, nu poți decât să rămâi mut? Și mai poți face încă vreo câteva chestii.
Una, ar fi să înțelegem de ce Florin Cîțu refuză la absolut să dea vreo explicație, fie publică, în fața presei, fie politică, în fața Parlamentului, cu privire la banii împrumutați, cu privire la dobânzile sălbatice pe care le-a așezat în spinarea românilor pe multe zeci de ani. Este clar, de ce refuză: pentru că nu are ce explicație să dea.

Ce explicație poate exista pentru faptul că o țară săracă, așezată în coada UE, plătește dobânzi mai mari decât suma dobânzilor plătite de toate țările Uniunii la un loc?

Altă chestie care ar putea fi făcută, ar fi ca românii să-l întrebe, peste tot pe unde dau nas în nas cu el, „Florine, cât la sută ți-ai tras pe dreapta?”.

În lipsa oricărei explicații – Cîțu refuză de un an să sufle ceva despre împrumuturile pe care le face în numele românilor – întrebarea este una absolut legitimă.

Nu în cele din urmă, devine din ce în ce mai limpede motivul pentru care Florin Cîțu are o din ce în mai solidă susținere în vederea preluării funcției de președinte PNL, primul tronson de drum bătătorit pentru Cotroceniul care va rămâne liber, la sfârșitul celui de-al doilea mandat al lui Klaus Johannis.

Un asemenea personaj este aur de 24K, este platină pură, pentru regizorii tragi-comediei aflată la al 31-lea sezon, ”România, țară liberă și democrată”.

Concluzie: ”Din 2020 până acum, guvernul toxic a împrumutat peste 50 de miliarde de euro”, susține deputatul Bogdan Trif într-un comunicat de presă.”Cu fiecare zi care trece fără ca românilor să le fie prezentat pe ce s-au dus banii și care este planul Guvernului pentru reducerea datoriei istorice, e tot mai clar abuzul în serviciu de care se face vinovat Florin Cîțu!”.

Publicitate

Anual sunt adoptate zeci de acte normative secrete cărora nu li se publică nici măcar titlul. Cum este condusă ţara cu LEGISLAŢIA SECRETĂ, fără ca PUBLICUL să ştie ceva. VIDEO

 

 

 

 Metodologia funestă prin care groparii economiei naţionale au îngenuncheat un întreg popor.

Nimeni nu poate spune ce conţin cele aproape 500 de HOTĂRÂRI de GUVERN cu PUTERE de LEGE care au fost SECRETIZATE.

 

 

Foarte puţină lume ştie şi chiar şi mai puţină inţelege, ce conţin cele aproximativ 500 de Hotărâri de Guvern cu putere de lege, care au fost secretizate în cele aproape trei decenii care s-au scurs  din decembrie 1989.

Anual apar zeci de HG-uri secrete, pentru care nu se publică nici macar titlurile, iar ce este cu adevarat bizar este faptul ca mulţi dintre înalţii demnitari ai statului nu au habar de prevederile acestor acte normative cu statut special, care nu apar în Monitorul Oficial. 

Procedural, declasificarea se relizează printr-un act normativ de același nivel, altfel spus, tot printr-o Hotărâre de Guvern care să anuleze clasificarea celei pe care o vizează, numai ca nimeni până acum nu a dorit sau nu a fost curios sa afle ce conţin aceste hotărâri de guvern secrete.

Deşi legislaţia europeană prevede ca acestea pot fi făcute publice după o perioada cuprinsă între 20 şi 50 de ani, la noi ele riscă să moară secrete.

 Nu există într-un an calendaristic o limitare numerică  a actelor normative clasificate adoptate în ședințele Guvernului. 

 Hotărârile clasificate pot fi inițiate, în conformitate cu Constituția, de către instituțiile/autoritățile care au atribuţiuni în activitatea de protecție a informațiilor clasificate, adică serviciile secrete, Ministerul de Interne și Ministerul Apărării.

Procedura adoptării unui HG continuă cu votul. Cât despre votanți, doar miniștrii de specialitate (ai Apărării sau de Interne, în funcție de obiectul deciziei) și primul-ministru sunt la curent cu prevederile exacte ale inițiativei.

Restul miniștrilor văd doar cel mult un sumar, a explicat un fost ministru. După aprobarea HG-ului, acestuia i se dă un număr, dar nu este publicat în secțiunea publică a Monitorului Oficial.

Conținutul noii hotărâri „se transmite numai instituțiilor publice interesate, conform dispozițiilor”, au explicat pentru Evenimentul Zilei reprezentanţii  Biroului de Presă al Executivului.

Aşadar, în cazul tuturor  HG-urilor secrete emise “discreţionar”, numai destinatarul FIE EL ŞI FĂRĂ DREPT DE ADMINISTRARE A VREUNEI BAZE DE DATE CLASIFICATE știe conşinutul acestora.

In primul an, după prăbuşirea regimului comunist, în 1990, guvernarea s-a facut exclusiv cu HG-uri clasificate. 

 

Totuşi, de ce ar trebui iniţiat de urgenţă un proces de declasificare a celor cateva sute de HG-uri, care nu au fost publicate niciodata şi despre a căror continut nu au ştiut decât cateva persoane din ierarhia guvernamentală?  

Răspunsul este că  doar astfel poate fi destructurat STATUL PARALEL din ţara noastră, această ocultă  cu ramificatii transfrontaliere care a jefuit economia nationala cu peste 400 de MILIARDE de euro.

Peste 30 % dintre deciziile primului Cabinet Petre Roman au rămas secrete până în acest moment. Conform datelor publicate pe site-ul Camerei Deputaților doar 888 sunt publice, în timp ce  restul de 479 au fost „ascunse”.

Iată sinistra statistica ce poate explica cum a fost îngropat destinul României şi cine sunt adevaraţii gropari ai viitorului nostru.

 

 

1. Petre Roman (premier 1990-1991): Chiar din prima decizie a Guvernului României de după Revoluție este o H.G. care nu a fost publicată nici astazi. Numărul HG-urilor clasificate, în perioada 1990-1992 a fost de 604; in 1990=479 H.G. secrete; in 1991=95 H.G. secrete; in 1992=30H.G.secrete. 

2. Pe timpul Guv. Nicolae Văcăroiu (premier 1992-1996): În timpul lui Nicolae Văcăroiu s-au aprobat 70 de legi secrete si 434 de H.G.-uri clasificate. In perioada 1992-1996 au fost băgate la ”secret” un nr. de 434 H.G.-uri din care in 1993=29, in 1994=69,in 1995=78, in 1996=75, in 1997=39, in 1998=70, in 1999=74) 

3. Pe timpul Guv. Adrian Năstase (premier 2000-2004): pentru aceasta perioada au fost elaborate 97 de legi secrete și 412 H.G.-uri secrete (in 2000=66, in 2001=39, in 2002=56, in 2003=97,in 2004=88,in 2005=39, in 2006=27)

4. Pe timpul Guv. Victor Ponta (premier 2012-2015): până-n august a.c. au fost emise 340 H.G.-uri secrete din care: in 2007=13, in 2008=32, in 2009=43, in 2010=117, in 2011=25, in 2012=17, in 2013=32, in 2014=23,in 2015=38).

 

 

Desecretizarea unor Hotărâri de Guvern este o procedură destul de rară şi greoaie.

„Evenimentul zilei” a reușit să afle care a fost conținutul unor acte normative care au fost inițial secretizate:

HG 947 din 2006, care conținea contractul de consultanță pentru privatizarea Romtelecom. A fost desecretizată câteva luni mai târziu.

HG 410 din 2011, care cuprindea măsuri în vederea asigurării de servicii necesare Ministerului Apărării Naționale. A fost desecretizată în 2013.

 

Hotărârile secrete emise dupa 1989 care au schimbat ţara noastră dintr-o ţară fără datorii externe, într-una cu cele mai neperformante economii din UE,  au distrus prin privatizari DIRIJATE cele mai importante obiective ale economiei nationale. Asa s-a instrainat avuţia naţională , AŞA AU APARUT  BURGHEZIA COMUNISTĂ postdecembristă si capitalismul salbatic de cumetrie. 

 

Concluzia poate fi numai una : este imperios necesar sa fie depolitizat actul administrativ şi mai ales să fie desecretizate acele HG-uri prin care s-a facut transferul oneros al activelor statului în conturile unor interlopi politici!

 

 

 

 

 

Surse:

http://evz.ro/legislatia-secreta-dupa-care-este-condusa-romania.html

https://arhivelesecuritatii.blogspot.ro/2017/09/cum-fost-praduita-romania-prin-hotarari.html

http://sibiu.justitiarul.ro/asa-zisa-democratie-firava-si-sufocata-de-legi-secrete/

 

Gândul zilei

 

 

 

 

 

 

 

Nimic nu este așa permanent ca un program guvernamental temporar.

 

 

 

 

 

 

–  Milton Friedman –

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Milton Friedman (n. 31 iulie 1912 – d. 16 noiembrie 2006, San Francisco), a fost un profesor de economie la Universitatea din Chicago, SUA. A fost elevul lui Frank Knight. 

In 1976, savantul evreu-american a castigat Premiul Nobel pentru Economie. El este socotit drept un reprezentat principal al scolii din Chicago, al economiei de dreapta (a pietei libere). 

De-a lungul carierei, Milton Friedman a adus numeroase contributii la dezvoltarea microeconomiei si macroeconomiei, precum si la dezvoltarea teoriilor referitoare la economia de piata si la minimizarea rolului statului in coordonarea economiei.

Intreaga sa activitate a fost cel mai bine definita chiar de el insusi, prin urmatoarele cuvinte memorabile:

„As vrea ca lumea sa isi aminteasca de mine ca de un prieten al libertatii. Daca analizezi istoria, vezi ca, oriunde exista crestere economica si unde capitalismul infloreste, oamenii traiesc mai mult si mai bine.”