Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial de pe Vârful Caraiman, intrat in Cartea Recordurilor. VIDEO
Crucea de pe Caraiman, în Cartea Recordurilor
Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, situată pe Vârful Caraiman din Munţii Bucegi,este un monument istoric clasat în grupa A (de valoare naţională şi universală), potrivit Listei Monumentelor Istorice alcătuite de Ministerul Culturii, construit între anii 1926 şi 1928 prin grija Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria.
Cunoscut şi sub denumirea Crucea Eroilor, monumentul a fost ridicat pentru a cinsti memoria românilor care au murit în Primul Război Mondial.
Conform Guinness World Record, Crucea de pe Caraiman se află la altitudinea de 2.291 metri,
Conform site-ului dedicat acestui monument Crucea este situată în şaua masivului Caraiman, chiar pe marginea abruptului către Valea Seacă, la altitudinea de 2.291 de metri, fiind unică în Europa atât prin altitudinea amplasării, cât şi prin dimensiuni.
Ea este executată din profile de oţel, fiind montată pe un soclu din beton armat placat cu piatră, înalt de 8 metri. În interiorul acestuia se află o încăpere care a adăpostit iniţial generatorul de energie electrică ce alimenta cele 120 de becuri de 500 W de pe conturul Crucii.
Monumentul a fost realizat , în perioada 1926 – 1928, „întru slava şi memoria eroilor prahoveni căzuţi în Primul Război Mondial, 1916-1918, pentru apărarea patriei”, aşa cum stă scris pe placa comemorativă fixată pe partea nordică a soclului.
Potrivit documentelor de la vremea respectivă, realizatorii structurii metalice au fost Direcţia de Poduri din cadrul Direcţiei Generale CFR şi secţiile L1 şi L5 Sinaia, proiectanţii – inginerii români Teofil Revici şi Alfred Pilder, iar dirigintele de şantier – Nicu Stănescu.
Proiectul ansamblului a fost conceput de arhitecţii Constantin Procopiu şi Georges Cristinel, iar monumentul a fost inaugurat şi sfinţit pe 14 septembrie 1928, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci.
Construcţia a început în anul 1926 şi s-a finalizat în august 1928. Regina Maria a urmărit îndeaproape execuţia până la finalizarea ei.
Soclul monumentului a fost realizat în anul 1930 din beton armat îmbrăcat în piatră de calcar fasonată şi îngrijit rostuită.
Soclul a fost construit la doi ani după sfinţirea Crucii, pentru o mai bună încastrare a ei, iniţial aceasta fiind introdusă direct în stâncă.
Monumentul are o înălţime de 39,5 metri şi include un soclu din ciment de 8 metri si a fost verificat de către experţii Guinness pe 14 august 2013, se mai spune pe site-ul Guinness World Record.
Surse: Guinness World Records, Mediafax si Descopera.ro
VIDEO SI FOTOGALERIE: O americanca si-a acoperit 95% din corp cu tatuaje si a intrat in Guiness Book.
Julia Gnuse, o tanara americana, rezidenta in Foothill Ranch, California. si-a acoperit circa 95 % din corp cu tatuaje reprezentand simboluri tribale, chipuri de actori pe care ii admira si figuri de desene animate. Ea sufera de porfirie, o boala care afecteaza pielea in momentul in care se expune razelor solare.
La inceput tatuajele au avut rolul de a masca vesnicele rani si cicatrici care ii acopereau corpul pentru ca in timp sa devina un hobby pentru ea.
De aici si pana la recordul omologat de Guiness Book nu a mai fost decat un pas…
VIDEO SI GALERIE FOTO: GUINESS BOOK RECORDS A DECLARAT-O CEA MAI PAROASA FATA DIN LUME
Supatra Sasuphan din Bangkok, Tailanda, era inainte vreme evitata de colegii şi „alintata”cu porecle de genul „fata -lup” sau „fata de maimuta”. Acum ea are în sfârşit un motiv pentru a sărbători pentru ca la 11 ani i-a fost acordat titlul de „World’s Hairiest Girl” (cea mai paroasa fata) de catre faimoasa Guinness World Records.
„Sunt foarte fericita să fiu mentionata in Guinness World Records”, a spus ea unui reporter al publicatiei britanice Daily Mail . ” Tot ce am făcut a fost să răspund la câteva întrebări şi apoi mi-au dat premiul”,a mai declarat fata.
Supatra spune ca acum a devenit foarte populara la scoala dupa recunoaşterea pe care i-a acordat-o ei Guinness World Records.”Faptul ca sunt păroasa mă face speciala”, a spus ea. „Aceasta zi a fost cea mai fericită din viaţa mea!”
Supatra este unul dintre cei doar 50 de suferinzi cunoscuti cu sindromul Ambras – cauzat de un defect cromozomal – boala care este totusi documentata încă din Evul Mediu. Înainte ca boala lor sa fi fost înţeleasa, suferinzii au fost tratati de cei din jur ca fiind „vârcolaci.”
Fata are un păr gros crescut peste faţa, urechi, brate, picioare şi spate. Medicii au încercat un tratament cu laser pentru a elimina parul , atunci când ea avea de doi ani , dar, în ciuda numeroaselor sedinte de epilare pe care le-a urmat, acesta a continuat să se refaca si sa crească mai gros si mai des ca înainte. Parul Supatrei creste din ce în ce mai gros, iar mama ei i-l taie regulat .
Tatal ei speră că totusi într-o zi ea se va vindeca.
Related: Hairiest Man’s World
Sursa: Amusing Planet
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 