CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Gândul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 


„Una din pedepsele pentru refuzul de a participa la viața politică, este aceea ca vei ajunge sa fii condus de inferiorii tăi.”

 

 

 

 

 

 

– Platon –

 

 

 

 

 

 
 
 
 
 

Platon  (n. cca.427 i.Hr — d. cca.347 i.H),  a fost un filosof al Greciei antice, discipol al lui Socrate și învățător al lui Aristotel.

Împreună cu aceștia, Platon a pus bazele filozofice ale culturii occidentale. 

A  fost interesat de matematica, a scris dialoguri filozofice și a pus bazele Academiei din Atena, prima instituție de învățământ superior din lumea occidentală.

S-a născut într-o familie aristocratică, având ca tată pe Ariston (descendent al regelui Codros) și ca mamă pe Perictione (care provenea dintr-o familie înrudită cu Solon).

Numele de naștere al său era Aristocles, iar Platon a fost o poreclă primită datorită pieptului său lat.

El a creat specia literară a dialogului, în care problemele filosofice sunt abordate prin discuția dintre mai mulți interlocutori, Socrate fiind cel mai adesea personajul principal.

Platonismul este un termen folosit de savanți pentru a se referi la consecințele intelectuale ale negării realității lumii materiale.

 

25/06/2015 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , | Lasă un comentariu

LEACURI STRAVECHI SCOASE INTACTE LA SUPRAFATA, DINTR-O O NAVA SCUFUNDATA ACUM 2000 DE ANI

 

 

 

Fişier: ViennaDioscoridesAuthorPortrait.jpg

 

Foto: manuscrisul Viena Dioscurides (Wikipedia)

 

 

 

În anul 130 î.Hr., o navă  care transporta  medicamente şi articole din sticlă din Siria s-a scufundat în largul coastei Toscanei de azi din  Italia. Arheologii au descoperit epava si  încărcătura sa preţioasa inca de  acum 20 de ani ,dar abia acum, archeobotanistii au fost în măsură să examineze şi să analizeze cu mijloace moderne leacurile pe care  le  cunosteau medicii Greciei antice .

 

Analizele ADN au arătat că fiecare comprimat milenar descoperit  era un amestec a  mai mult de 10 extracte din plante diferite, de la Hibiscus si pana la la telina .

” Pentru prima dată , avem o dovadă materială a ceea ce  scriau  medicii Dioscoride şi Galen in greaca veche “,a spus Alain TOUWAIDE , de la Muzeul Smithsonian Institution de istorie naturala din Washington DC.Cutiiile cu   pastile a fost descoperite pe epava în 1989  si o mare parte din medicamente erau complet uscate ,a spus   Robert Fleischer de Smithsonian National Zoological Park din Washington .

 

Tratamente  pe bază de plante

 

Fleischer a analizat fragmente de ADN în două din pastile şi le-a comparat secvente din  GenBank -baza de date genetice aflate la  Institutul National de Sanatate al SUA . El a  identificat  morcovi, ridichi, ţelină, ceapă sălbatică , stejar , varza , lucerna si coada soricelului  si a mai constatat  de asemenea ca medicii antici  prescriau extracet de hibiscus , probabil, importate din Asia de Est sau din  India sau Etiopia de astazi.

 

” Cele mai multe dintre aceste plante erau  cunoscute a fi fost folosite de către antici pentru a trata oameni bolnavi “, spune Fleischer . Coada soricelului stopeaza fluxul de sânge din răni , iar  Pedanius Dioscoride , un medic şi farmacolog din  Roma în primul secol d.Hr., a descris morcovul ca un panaceu pentru o serie de probleme .

 

Analizele preliminare ale acestor pastile antice sugerează ca ele conţin si floarea-soarelui, o planta care nu este considerată a fi existat în Lumea Veche înainte ca europeni sa  fi descoperit America în 1492 .

 

În cazul în care constatarea este confirmată , botaniştii vor trebui sa  revizuiasca  istoria tradiţională a plantelor şi a raspandirii acestora, spune Touwaide – dar este imposibil de acum să se afirme cu certitudine că floarea-soarelui dîn pastile , nu este pur şi simplu rezultatul unei contaminari recente.

 

Medicamentele descrise de Dioscoride şi un alt medic grec Galen, au fost adeseori respinse de medicina moderna , motivandu-se ca sunt  empirice si  ineficiente .

 

” Oamenii de ştiinţă au respins adesea tratamentele bazate pe astfel de medicamente , şi  si-au exprimat îndoiala cu privire la posibila lor eficacitate, care era datorata numai prezenţei  opiumului “, spune Touwaide .

 

 El speră să rezolve această dezbatere prin explorarea posibilitatii ca extractele din plante dîn pastile pot  acum recomandate pentru a trata boli în mod eficient.

 

De asemenea, el speră să descopere therian – un medicament descris de Galen , în secolul al doilea d. Hr. , care conţinea  mai mult de 80 extracte diferite de plante – şi documentul cu  dozajele  exacte  pe care medicii antici le-au folosit pentru fabricarea de pastile . ” Cine ştie , poate ca aceste medicamente vechi ar putea deschide noi căi de cercetare farmacologice “, a spus Touwaide .

 

Echipa a prezentat concluziile la Simpozionul internaţional cu privire la Arheologia biomoleculara din Copenhaga, Danemarca .

 

Sursa

 

 

 

Dioscoride : parintele farmacologiei timpurii

 

 

 

Dioscoride Pedanius

 

 

 

Dioscoride (Pedanius Dioscorides),s-a  nascut aprox. in anul 40i.Chr. la Anazarbus, Cicilia,în sud-estul Asiei Mici(acum in Turcia) , si a  murit  in jurul anului  90 i.Chr.  A fost un medic, farmacolog și botanist grec, care a trăit la Roma în timpul împăratului Nero.

 

În timpul vieţii sale a fost chirurg in armata romana, avand posibilitatea sa călătoreasca mult pe tot cuprinsul imperiului  roman,cautand  si cercetand proprietatile plantelor si  substanţelor medicamentoase in toată lumea greacă şi romană .

 

Între aproximativ 50-70 i.I.Chr, a scris lucrarea sa fundamentala, Peri ulhV iatrikhV, cunoscuta în limba latină ca De materia MEDICA.

 

 Acest studiu in cinci parti s-a concentrat asupra ” pregătirii, studiului proprietăţilor, şi asupra testarii medicamentelor “şi a devenit cel mai important tratat de farmacologie în Europa şi în Orientul Mijlociu ,timp de şaisprezece secole dupa moartea lui Dioscoride de Anazarbus.Cel mai faimos dintre copiile acestei carti  care s-au pastrat este bogat ilustrat  si este cunoscut sub numele Viena Dioscurides .Provine din  Constantinopol din anii 512/513 AD si este frumos  ilustrat.Au supravieţuit si copii din limba arabă, din secolele 12 şi 13 .

 

 De Materia Medica este sursa  istorica primara pentru  informaţii despre medicamentele folosite de către greci, romani, şi alte culturi din antichitate si a înregistrat numele unor   plante  dacice   şi tracice ,denumiri care altfel s-ar fi  pierdut.

 

 Ea descrie derivaţi de origine animală şi mineralele care se  utilizeaza  terapeutic , si  este foarte important pentru ca descrie peste 600 de plante  si  habitatul lor şi metodele de preparare şi utilizare a substantelor medicamentoase pe medicamentelor  pe care le conţin acestea .

 

Multe nume de plante comune şi ştiinţifice utilizate în prezent ,sunt legate de numele  lui  Dioscoride , inclusiv numele dat plantelor din familia  DIOSCOREACEAE.

 

 

 

File:Arabic herbal medicine guidebook.jpeg
O copie araba a manuscrisului (Wikipedia)

10/05/2013 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Filosoful antic grec Socrate a fost achitat după 2500 de ani de la moarte, într-un proces rejudecat simbolic , în Grecia.

Filosoful antic grec Socrate (469-399 î.Hr) a fost achitat după 2500 de ani de la moarte, într-un proces rejudecat simbolic, în Grecia.

În primul proces, Socrate, acuzat de nerecunoaşterea zeilor şi de coruperea minţilor tinerilor, a fost găsit vinovat de conspiraţie împotriva Atenei şi condamnat la moarte sau exil permanent.

A ales să moară: a băut cucută şi a murit câteva minute mai târziu.

Rejudecarea procesului a fost organizată de Fundaţia Onassis.

De această dată, Socrate a fost judecat de un complet compus din zece cunoscuţi judecători din Marea Britanie, Franţa, SUA, Elveţia şi Grecia, în prezența a 866 de spectatori.

 

 

DAVID: Moartea lui Socrate.

Socrate le spune adio judecătorilor săi, făcându-i responsabili pe vecie pentru moartea sa…

Marele filosof  a stat înlănțuit 30 de zile, dar în fiecare zi primea vizita prietenilor și se întreținea cu aceștia. Ei n-au stat degeaba și-au pregătit un plan de evadare pe care Socrate  l-a refuzat categoric.

La data executării sentinței, toți prietenii lui Socrate erau de față cu excepția lui Aristippos, a lui Xenofon, aflat în Asia  și a lui Platon , care era bolnav.

Socrate si-a dedicat  ultimele clipe de conversației cu prietenii săi pe tema nemuririi sufletului, iar cuvintele-i ne-au fost păstrate de Platon  în  lucrarea sa „Phaidon”.

Socrate s-a  îmbăiat  pentru ultima oară și  a refuzat  să aștepte ca soarele să fi dispărut cu totul la orizont,  înainte de a bea otrava.

A luat cu  o mână sigură vasul cu cucută,si a sorbit  fără ezitare sau repulsie băutura mortală.

Gândirea socratică gravitează în jurul cunoașterii de sine – Gnothi se auton, cand  spune  ca, esențială pentru om este capacitatea  lui   de a intra în relație de dialog, el punând pe prim plan sufletul,  iar nu corpul.

Socrate a fost primul gânditor care a luat ca obiect al meditației sale, ființa umană.

Începând cu Socrate, omul devine în mod exclusiv o problemă pentru el însuși. „Persoana ta este sufletul tău” spunea Socrate (Platon, Alcibiade).

 

Arena md. si Wikipedia.ro

28/05/2012 Posted by | ANTICHITATE | , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: