CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

10 noiembrie 1989: Înlăturarea dictatorului Todor Jivkov, momentul prăbușirii regimului comunist în Bulgaria


 

 

 

 

Un complot al vârfurilor nomenclaturii comuniste, montat cu binecuvântarea Kremlinului, a devenit data de naștere a democrației bulgare. 

Prima demonstrație anticomunistă la Sofia avusese loc pe data de 3 noiembrie 1989, când 6 000 de oameni au scandat „Democrație” și „Transparența”.

Acțiunea nu a putut fi oprită de organele de securitate bulgare, întrucât a concis cu intensificarea presiunilor externe pentru democratizare.

Un rol deosebit a jucat postul de radio „Europa liberă”care în 1989 a avut o audiență aproape egală cu cea a postului național bulgar de radio.

În istoria oficială, data de 10 noiembrie este menționată ca început al schimbărilor democratice, momentul în care, la o zi după demolarea zidului Berlinului, în cadrul unei plenare a Partidului comunist, liderii pro-gorbacioviști ai Bulgariei  l-au trimis la pensie cu mulțumirile de rigoare, pe dictatorul Todor Jivkov. 

Astfel, un complot în vârfurile nomenclaturii comuniste pus în operă cu binecuvântarea Kremlinului, a devenit data de naștere a democrației bulgare.

Nimeni nu ştia atunci că sistemul comunist e imposibil de reformat şi se va prăbuşi, tocmai prin acţiunile celor care încercau să-l salveze.

Căderea lui Jivkov, a provocat valuri de bucurie și speranțe.

Jivkov a lăsat țara în stare de faliment. 

Practic, la finele anilor 80 Bulgaria era în pragul unei catastrofe naționale, cu o datorie externă de peste 12 miliarde de dolari. Decenii la rând, regimul dictatorial comunist condus de Todor Jivkov fusese cel mai loial aliat al Moscovei, iar Jivkov încercase chiar să determine includerea Bulgariei în Uniunea Sovietică.  

Potrivit  declarațiilor fostului disidentului anticomunist Jeliu Jelev, ales preşedinte al Bulgariei între anii 1991 şi 1997, debarcarea lui Jivkov s-a datorat în egală măsură unui puci din interiorul partidului, dar şi activităţii opoziţiei.

Gorbacioviştii din partid au preluat puterea de la Jivkov, sperând ca în absenţa dictatorului lucrurile să se liniştească, iar sistemul comunist să poată fi salvat, dar mişcările de opoziţie şi-au strâns rândurile şi au impus rapid abandonarea socialismului etatizat şi introducerea democraţiei şi economiei de piaţă.Jivkov  a guvernat Bulgaria timp de 34 de ani.

Între dictatorii comuniști mai longevivi au fost numai Enver Jodja, Kim Ir Sen și Fidel Kastro.

Jivkov, nu a fost un lider carismatic ci un șmecher fără diplome universitare, care a  știut să atragă sprijinul liderilor de la Kremlin.El a condus miliția capitalei în primele luni după ocupația sovietică, fiind responsabil pentru mii de asasinate politice.

Instalarea sa la putere în 1956 a fost în realitate un complot de partid cu binecuvântarea Kremlinului.

”Jivkov a fost figura cea mai potrivită în condițiile dominației sovietice. Atunci ne-a fost rușine că am avut un astfel de lider. Acum există o anumită nostalgie. El nu a fost un intelectual dar a știut să atragă de partea sa pe cei mai buni scriitori, actori și pictori ai țării”, spunea docent Iskra Baeva. Și aceasta explică în parte longevitatea sa politică.

Spre deosebire de țările central-europene, în Bulgaria regimul a fost mai puternic, iar presiunile din partea unor grupuri de disidenți – mai slabe. În aceste condiții rezistența anticomunistă a capătat forme ecologiste.

Începutul tranziției a urmat modelul fostelor republici sovietice – nu cel al țărilor central-europene. Noul președinte Petar Mladenov a promis transparență și perestroika. În primii săi ani tranziția a fost controlată de către nomenclatura comunistă cu ajutorul unor grupări criminale create de securitate.

Abia după căderea lui Jivkov, la Sofia au început mari demonstratii de strada și mitinguri. Se cerea renunțarea la articolul 1 din Constituție care proclama rolul conducător al Partidului Comunist Bulgar.

Președintele și lider al partidului Petăr Mladenov a fost nevoit să demisioneze, după ce a amenințat opoziția cu venirea tancurilor.

În ianuarie 1990 Jivkov a fost pus sub arest la domiciliu. Ulterior partidul comunist s-a rebotezat Partidul Socialist, ca să șteargă urmele dictaturii.

Tranziția după modelul perestroikist deformează și șterge memoria colectivă pentru comunism. Azi tinerii știu foarte puțin despre dictatura, războiul rece, persecutările și taberele de concentrare, arată un studiu realizat de institutul „Alpha Research”.

Cele 77% aprecieri negative pentru Jivkov în 1991, au devenit azi într-un mod surprinzător 55% aprecieri pozitive. Numai 2% din cei anchetați consideră că au fost realizate așteptările din primii ani ai tranziției pentru supremația legii, arată rezultatele studiului care își găsesc confirmarea în rapoartele critice ale Comisiei Europene.

O posibilă explicație pentru sentimentele pesimiste constă în faptul că în Bulgaria schimbarea a fost dominată de nomenclatura comunistă, consideră analistul bulgar  Ivo Indjev.

 

10/04/2019 Posted by | POLITICA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Se implinesc 20 de ani de la decretul lui Gorbaciov privitor la reabilitarea victimelor regimului stalinist

20 de ani de la decretul lui Gorbaciov de reabilitare a victimelor regimului stalinist

Forstul președinte Gorbaciov în 2009

Foto:Fostul președinte al U.R.S.S.,Gorbaciov, în 2009

Igor Caşu

În RSSM, în plină epocă a dezgheţului au fost condamnaţi etnici români, ruşi şi ucraineni deopotrivă, unii fiind declaraţi alienaţi mintal pentru că au luat în serios mesajul de destalinizare lansat de Hrușciov.

Înainte de a pleca în penultimul său concediu în calitate de lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov semnează un decret important din perspectiva politicii memoriei. Dat publicităţii în data 13 august 1990, acesta se întitula „Despre reabilitarea drepturilor tuturor victimelor politice ale anilor 1930-1950”. Documentul vine cam târziu, după ce câţiva ani la rând presa sovietică a abundat în materiale despre victimele politice din perioada stalinistă.

Ce prevedea acesta, prin comparaţie cu raportul secret al lui Hruşciov din 25 februarie 1956? Cum era şi firesc, decretul din august 1990 este mult mai radical decât demersul hruşciovist de la mijlocul anilor 1950. În timp ce Hruşciov reabilitează victimele Marii Terori din 1937-1938 şi a deportărilor ulterioare, inclusiv a unor popoare întregi pe timpul celui de-al doilea război mondial, Gorbaciov vorbeşte de ţăranii care au suferit în urma colectivizării forţate lansate la începutul anilor 1930.

Pentru prima dată în istoria sovietică sunt menţionaţi oficial într-o categorie aparte clerul şi toţi credincioşii care au fost represaţi în timpul lui Stalin. Decretul lui Gorbaciov face referire la organele extrajudiciare – Osoboe soveşcianie, de troici şi dvoici – care au condamnat pe nedrept milioane de oameni nevinovaţi. Spre deosebire de părintele dezgheţului, Mihail Gorbaciov conştientizează nevoia reabilitării complete a tuturor celor care au avut de suferit sau au fost executaţi în timpul lui Stalin, nu numai sau, cu precădere, a membrilor de partid, cum a accentuat Hruşciov cu referire la teroarea din anii 1930.

Care erau limitele decretului lui Gorbaciov? Ultimul lider sovietic trece sub tăcere victimele terorii bolşevice din anii războiului civil, din anii NEP-ului, cele din anii lui Hruşciov, mai ales din 1957-1958 când mii de oameni sunt condamnaţi din simplul motiv că nu acceptă limitele impuse procesului de destalinizare sau ar fi preferat ca urmaşul lui Stalin să fie Malenkov, nu Hruşciov.

În RSSM, de exemplu, în plină epocă a dezgheţului au fost condamnaţi etnici români, ruşi şi ucraineni deopotrivă, unii fiind declaraţi alienaţi mintal pentru că au luat în serios mesajul de destalinizare lansat de Nichita Sergheevici. Gorbaciov nu vorbeşte de asemenea de victimele represiunii politice din perioada brejnevistă, pe care o condamnase încă în ianuarie 1987 doar pentru faptul că a provocat stagnarea şi regresul economiei sovietice.

Gorbaciov trece sub tăcere, de asemenea, victimele politice din perioada sa, precum rusul Saharov, de exemplu, eliberat abia în decembrie 1986, sau românul Gheorghe David de la Chişinău, condamnat la doi ani de tratament psihiatric forţat chiar în plină Perestroikă, în 1986, pe motiv că i-a scris lui Gorbaciov personal şi i-a criticat politica sa externă, în Afganistan în special, dar şi politica de rusificare a moldovenilor şi cerea reabilitarea alfabetului latin.

După conţinutul acestui decret, dar şi după reacţiile la evenimentele din URSS, Gorbaciov mai era, în august 1990, un comunist fidel.

13.08.2010

Sursa:europalibera.org

19/08/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Kremlinul iniţiază „perestroika-2” şi nu mai are nevoie de Igor Smirnov şi de conflictul transnistrean

Presa rusă: Kremlinul iniţiază „perestroika-2” şi nu mai are nevoie de Igor Smirnov şi de conflictul transnistrean

„Rusia nu are nevoie de preşedintele autoproclamatei republici nistrene, Igor Smirnov„, consideră expertul rus, Vadim Karasev, citat de agenţia informaţională rosbalt.ru.

În opinia lui, faptul că Rusia, de două luni nu mai transferă bani pe contul Transnistriei este încă un argument în favoarea „strategiei de relansare a spaţiului postsovietic, aplicată de către Kremlin”, aşa-numita „perestroika 2”.

„Smirnov trebuie să plece, el este un obstacol în conlucrarea constructivă între Rusia şi ţările vecine în privinţa soluţionării conflictului transnistrean şi un obstacol pentru Rusia în promovarea unei politici proromâneşti a Moldovei”, crede politologul.

În opinia lui, noua poziţie a Rusiei faţă de regiunea transnistreană vine ca urmare a dialogului cu ţările europene, în special, cu Germania, „care şteaptă de la Moscova o politică adecvată, modernă în soluţionarea conflictelor îngheţate.”

Aceeaşi sursă scrie că „în cazul în care Rusia va înceta să ofere bani Transnistriei, ultima, cu susţinerea SUA şi UE, va fi „înghiţită” de Moldova, apoi de România, care consideră drept avantajoasă alipirea Moldovei agrare cu Transnistria industrială”.

Un alt expert ucrainean, Iurii Şevţov, menţionează că în ultimul timp, Rusia şi-a redus influenţa asupra spaţiului postsovietic. Acesta invocă declaraţia peşedintelui Medvedev, potrivit căreia, prioritatea Rusiei este parteneriatul cu SUA, UE şi statele bogate din Asia de Sud-Vest.

Analiştii sunt sceptici: „dacă prima „perestroika” a dus la dezmembrarea URSS, ce de-a doua ar putea duce la dezmembrarea Federaţiei Ruse.”

UNIMEDIA precizează că autorităţile separatiste au confirmat informaţia din presa rusă, potrivit căreia, Rusia timp de două luni nu mai transferă bani pe contul transnistrean. Mass media invocă drept motiv tranzacţiile ilegale pe care le face familia Smirnov.

Sursa: UNIMEDIA cu referire la rosbalt.ru

29/07/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: