GÂNDUL ZILEI

– Avocatul speră să intri în necazuri.
– Doctorul speră să te îmbolnăvești.
– Profesorul și învățătorul speră să fii prost și să nu știi.
– Proprietarul și gazda speră să nu îți construiești casă.
– Prostituata speră să nu te însori.
– Dentistul speră să ți se strice dinții.
– Mecanicul speră să ți se strice mașina.
– Poliția speră să devii infractor.
– Meșterul de sicrie și groparul speră ca tu să mori.

Numai hoțul îți dorește prosperitate și bogăție în viață.

Publicitate

GÂNDUL ZILEI

 

 

 

 

 

 

 

 

Voi, moralişti iluştri, gânditu-v-aţi vreunul
Că opere eterne, antume şi postume,
N-ar fi luat fiinţă de n-ar fi fost pe lume:
Femeia, treponema, alcoolul şi tutunul?!

 

PĂSTOREL TEODOREANU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Foto: Alexandru O. Teodoreanu (născut la Dorohoi, în 30 iulie 1894), cunoscut  sub pseudonimul Păstorel, avocat şi scriitor român, mare epigramist, mare  gurmand, iubitor şi degustator  de vinuri şi coniacuri fine, membru de seamă al boemei ieşene şi bucureştene.

Era unul dintre fiii avocatului Osvald Teodoreanu și al Sofiei Musicescu Teodoreanu, profesoară de pian la conservator. Bunicii săi sunt, dinspre tată, Alexandru Teodoreanu (magistrat) și Elencu Teodoreanu, iar dinspre mamă, Gavriil Musicescu (director al conservatorului și conducătorul corului Mitropoliei) și Ștefania Musicescu.

I-a avut ca frați pe Ionel Teodoreanu (1897 – 1954, cunoscut datorita scrierilor sale: La Medeleni, Uliţa copilăriei, În casa bunicilor, Bal mascat, Golia) și Laurențiu Teodoreanu (Puiu), fratele mai mic, mort pe frontul francez în 1918.

 Mobilizat în Primul Război Mondial și rănit  de două ori, a fost decorat pentru eroismul dovedit în luptă cu Ordinul „Steaua Romaniei”.

 Pastorel Teodoreanu  a ocupat  și  ocupă  datorita  epigramelor sale pline de har, un loc de seama în istoria literaturii române.

 

A facut publicistica literara si politică, a ținut o insolita cronică gastronomica – care l-a nemurit in conștiinta publicului –, a scris piese si monologuri teatrale, schișe, nuvele si povestiri, poezie lirica, versuri.

A fost premiat al Academiei Romane în 1928 si al Societatii Scriitorilor Români in 1937.

Romanul său cel mai cunoscut este “Hronicul măscăriciului Vălătuc” (1928), despre  care criticul literar George Călinescu a spus ca  poate fi comparat cu celebrul “Gargantua şi Pantagruel”.

Se pare ca Pastorel a inventat un gen aparte de epigrame, care nu acuză și nu stropesc cu venin, scrise numai pentru a fi admirate pentru inteligența și umorul debordant pe care le degajă.

Asta atunci când nu sunt citite de persoane deficitare intelectual, sau de indivizi lipsiți de simțul umorului…

Când poeta Viorica Porumbacu, a scris nişte versuri de adâncă simţire şi vibraţie, de genul:

” O, Europa, te simt în mine
Te simt vibrând adânc…”

A doua zi Păstorel a ținut să-i dea o replică acidă:

“Mult stimată Veronică,
Eu credeam c-o ai mai mică!
Dar mărturisirea-ţi clară
Din “Gazeta literară”
Dovedeşte elocvent
Că în …chestia matale…
De-adâncimi fenomenale
Intră-ntregul continent!”

Dictatura comunistă nu a reușit să-i încătușeze spiritul și nici să-i pună botniță, iar asta l-a costat.

Scrierile lui au circulat oral și chiar clandestin, stârnind furia conducătorilor regimului de atunci.

Despre dictatorul comunist al țării, Păstorel nu s-a sfiit să scrie, ignorând posibilele consecințe:

 

”Cine-i mare, dă din mână şi-are 4 la română?
Cine-i la Academie şi-are 4 la chimie?
Cine-n ţară este tare şi-are 4 la purtare?
Toate trei de le ghiceşti, 20 de ani primeşti.”

Nici ocupanții sovietici nu l-au speriat …

„Pe drumeagul din cătun,
Mergea ieri un rus și-un tun:
Tunul rus
Și rusul tun”.

Statuii ostaşului sovietic

Soldate rus, soldate rus,
Te-ai înălţat acolo sus
Că liberaşi popoarele
Sau fiindcă-ţi put picioarele?

 Până la urmă l-au arestat și, după o lungă ședere în pușcărie în interminabilele anchete ale Securității, s-a ajuns la o sentință de condamnare la 6 ani de închisoare corecțională  si 3 ani de interdicție, pentru ”uneltire contra ordinei sociale”.

N-a stat în închisoare ”decât” 3 ani, beneficiind de o grațiere, iar interdicția n-a durat decât un an, întrucât in 1964 și-a dat obștescul sfârșit, lasând în urmă amintirea unui boem nonconformist, a cărui valoare posteritatea a reconsiderat-o abia mult mai târziu.

Umorul și autoironia nu l-au părăsit pe inegalabilul Păstorel nici în ultima sa epigramă, scrisă atunci când era grav bolnav, internat într-un sanatoriu situat pe Şoseaua Viilor din Bucureşti.

 

 

 

Culmea ironiilor
Şi râsul copiilor
Să pun punct beţiilor
Pe Şoseaua Viilor!

A murit după câteva zile, în ziua de 14 martie 1964…

DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCĂ !

 

 

LEGILE LUI GEORGE PRUTEANU

 

 

 

IPOTEZA FUNAR.

Maghiarul fiind un roman stricat, noi trebuie sa-l reparam.

 

AXIOMA UDMR.

Daca ii dai ungurului dreptul,el vrea si stangul.

 

AXIOMA LIBERALA.

Tot ce e de stat – sta.

 

AXIOMA PSDR.

Tot ce era de stat – se vinde, dar NUMAI de noi  !

 

LEGEA PRIVATIZARII.

Daca din ceva scoti ceva,poti fi prins; mai bine iei cu totul.

 

LEGEA FONDULUI FUNCIAR.

Pamantul e ca lumina: se distribuie, dar nu se imparte.

 

LEGEA CASELOR NATIONALIZATE.

Cui are, nu i se va lua. Cui n-are, nu i se va da.

 

PRINCIPIUL MINISTRILOR DE FINANTE.

Regula e ca impozitul trebuie sa fie mai mic decat salariul. Dar viata ne obliga la concesii.

 

LEGEA INMULTIRII  LEGILOR

O retea deasa de legi este pentru escroci, ca plasa pentru acrobati.

 

DILEMA EXILATULUI REPATRIAT.

Ce e mai greu: 1 kg din  painea  amara a exilului,sau 1 kg de soparle cu fitiluri ?

 

ALTERNATIVA  FATALISTA

Ori cu totii sa muriti, ori cu totii sa scapam !

 

LEGEA MINISTERELOR

In orice minister exista un grupsor de oameni care muncesc, dar care nu pot fi gasiti decat foarte greu.

 

LEGEA LUI PAUL VALÉRY

“Politica este arta de a-i impiedica pe oameni sa se amestece in treburile care-i privesc.”

 

DISTRIBUIRIEA SPATIULUI.

a) Este loc sub soare pentru toata lumea.

b) Inutil, pentru ca toata lumea vrea la umbra.

 

LEGEA CIOCOIRII.

Un cap ridicat la putere devine patrat.

 

AXIOMA CIOLANULUI

Un cetatean ridicat de tovarasi, devine domn.

 

DECRETUL EMBLEMEI..

Emblema vremurilor noi, este secera si ciolanul.

 

REGULA PARTIDELOR

Unde nu e cap, sunt multe aripi.

 

REGULA REVOLUTIEI DUPA ORGANELE DE STAT 

Orice miscare de revolutie care nu asculta de niste legi, trebuie bagata la zdup.

 

DEFINITIA REVOLUTIEI DUPA ORGANELE DE STAT.

Orice regie de miting, de manevre militare cu munitie de lupta,  de filmari in curtea institutiilor medico-legale, de executii mediatizate de sefi de stat judecati de proprii lor ministri, este o revolutie. Cine se misca in afara regiei, este un golan.

 

DESFASURAREA UNEI REVOLUTII IN ROMANIA

Daca organizarea nu merge, improvizati.Oricum nimeni nu va vedea diferenta.

 

CONSTANTA LUI PRUTEANU.

Toata lumea a tras: armata – in unii, securitatea – in altii, justitia – de timp, nomenclatura – foloase, poporul – nadejde.

 

TEOREMA NOSTALGICA

O dreapta nu poate sa fie paralela cu o stanga.

 

LEGEA PESIMISTA A TRANZITIEI.

Drumul spre Mai Bine trece prin Mai Prost si se infunda acolo.

 

LEGEA OPTIMISTA A TRANZITIEI.

Drumul spre Mai Bine trece prin noi. Raman cicatricele.

 

LEGEA CEA MAI OPTIMISTA A TRANZITIEI.

Drumul spre Mai Bine trece prin noi. Raman ei.

 

LEGEA ELECTORALA…

Urna scapa turma.

 

STRAVECHEA REGULA A INFORMATORULUI.

Torna, torna, fratre !

 

LEGEA SUPRAPUNERII.

Vor fi ceea ce au fost, si mai mult decat atat.Ne vor da lectii. Si ne va placea…

 

VECHEA LEGE PARLAMENTAR- GUVERNAMENTALA A LICHIDELOR, FLUIDELOR, VASCOASELOR SI LIPICIOASELOR.

Daca nu curge, pica.Cat curge, nu pica.

 

VARIANTA FOLCLORICA (PARDON !).

In legatura cu coruptia, multor factori de decizie li se corupe in 14.

 

LEGEA CIRCULATIEI

Drumul cel mai scurt intre doua gropi, trece intotdeauna printr-o groapa.

 

LEGEA DE BAZA A LUI MURPHY, CU APLICATIE LA 1989

Orice incepe bine, sfarseste rau.Orice incepe rau, sfirseste si mai rau.

 

AMENDAMENTUL PRUTEANU LA ENUNTUL ANTERIOR

Nenorocirea e ca pana sa INCEAPA ceva, te ia naiba.

 

CONSTANTA PUTERII sau PRINCIPIUL TITIREZULUI
Ca sa ramai in picioare, trebuie sa fii invartit.

 

LEGEA LENEI UNIVERSALE
Nimic nu merita sa… (CASCAT  INDELUNG).

 

PRINCIPIUL FANUTIAN ATARAXIC.

“Munca il innobileaza pe om, dar lenea n-a omorat pe nimeni..”

 

PROPORTIONALITATEA  NOSTALGICA

Inainte era bine. Inapoi era si mai bine.

 

POSTULATUL OPORTUNISTULUI

Izmenirea e indispensabila.

 

OBSERVATIA OPOZITIEI LA LEGEA GRAVITATIEI

“Toate lucrurile cad in jos” – dar, din pacate, nu se precizeaza CAND.

 

AXIOMA BEZNELOR.

Viteza intunericului este riguros egala cu cea a luminii, cand nu e chiar mai mare.

 

 

 

 

 

 

 

 

George-Mihail Pruteanu (n.15 decembrie 1947 – 27 martie 2008), a fost un jurnalist, politician și filolog român. A studiat literatura la universitățile din Iaşi si Bucureşti, la secția franceza-româna şi a obținut ulterior  titlul de doctor în filosofie.

 A lucrat ca jurnalist și critic literar pentru reviste și ziare ca Dilema, Evenimentul Zilei, Expres. Între 1995 și 1999 el a fost realizatorul unui program zilnic de televiziune de cinci minute, dedicat  folosirii corecte a limbii române, intitulat “Doar o vorbă să-ți mai spun”.

In 1996 a fost ales  senator şi reales in  anul  2000. A inițiat si a susținut in 1997  Legea pentru protecția juridică a limbii române, promulgată in formă modificată in 2004, cunoscută sub numele de Legea Pruteanu, care cerea ca toate textele publice in limbi străine (inclusiv reclamele), sa conțină şi traducerea in limba română.

Legea a fost promulgată de președintele Ion Iliescu și adoptată de parlament în 2004 într-o variantă modificată, care nu conținea  sancțiunile prevăzute în proiectul inițial (Legea 500/2004).

George Pruteanu a criticat industria mediatică de divertisment din România, în special programele de calitate scăzută și manelele, pe care el le numea “gunoaie”.

A fost conferențiar universitar şi a predat de-a lungul carierei didactice la Scoala Superioara de Jurnalistica, la Universitatea Ecologică, la Universitatea “Hyperion” din Bucureşti, la Universitatea “Andrei Saguna” din Constanța, la Universitatea “Banatul” din Bistrita şi la Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti.