CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Oficialii de la Chișinău încă mai fac tot posibilul să evite cuvântul”român”

Flacăra TV | MEMORIU: Asociaţia „Basarabia” din Ismail cere Kievului  eliminarea „limbii moldoveneşti” din învăţământul reg. Odesa

De la „limbă de stat” la „limbă europeană”, diplomații din Republica Moldova fac tot posibilul să evite să pronunțe cuvântul „român”.

Dacă în urmă cu 30 de ani, politicienii foloseau sintagma „limbă de stat”, pentru a evita folosirea glotonimului normal – limba română, sau pentru a nu fi criticați că folosesc sintagma „corectă politic” de atunci – „limba moldovenească”, astăzi diplomații din Guvernul Gavriliță evită să spună numele de „român/românească” folosind sintagma folosind sintagma „limbă europeană”, constată http://www.timpul.md, preluat de Romanian Global News – https://rgnpress.ro.

„Republica Moldova este un stat european, cu o istorie europeană, o limbă și o identitate europeană.

Am punctat că avem un mandat ferm să aducem țara noastră în UE iar sprijinul și încurajarea politică a Parlamentului European pentru perspectiva europeană a Republicii Moldova reprezintă un puternic mesaj de susținere.” – a spus Nicu Popescu în adresarea către europarlamentari în urmă cu o săptămână.
Ca să înțelegeți că această exprimare nu este o simplă scăpare, ieri, șefa Misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, Daniela Morari, a oferit un interviu postului de Radio românesc – Radio Chișinău, unde a declarat același lucru:

„Pentru Republica Moldova este un pas important. Republica Moldova este o țară europeană, cu o istorie, limbă și cadru european. Este un fapt natural depunerea cererii de aderare.

Credem că acest război a făcut clar faptul că Republica Moldova are doar o singură opțiune și doar aceasta este calea Republicii Moldova de a fi parte a familiei europene(…)

După Summit-ul de la Versailles, Comisia Europeană a recepționat toate cele trei cereri de aderare. 

Conform procedurii urmează să fie expediat un chestionar cu mai multe seturi de întrebări, ca fiecare țară să răspundă și în funcție de aceste informații, Comisia urmează să pregătească un aviz dacă se consideră că statul respectiv întrunește condițiile de a deveni candidat sau nu.

Comisia este în proces de elaborare a acestui chestionar, care urmează a fi remis în termeni restrânși și ulterior va fi mult de lucru din partea Republicii Moldova”, a precizat Ambasadoarea Daniela Morari.

Romanian Global News reamintește suspiciunile rezonabile legate de faptul că alături de ministrul Nicu Popescu, în MAIE de la Chișinău, acționează o întreagă agentură a serviciilor ruse și germane…

Așa se explică și mesajele confuze legate de “trupele de ocupație ruse” din regiunea transnistreană sau de recenta rezoluție a APCE prin care regiunea transnistreană este recunoscută ca “zonâ ocupată” și pe care Popescu a numit-o doar o “opinie politică”.
Ce este de remarcat este faptul că acești indivizi care fac rău la Chișinău, dar și pe undă umblă, au corespondenți și în MAE de la București care îi mângâie pe cap și îi încurajează în lucrarea antiromânească…

ADDENDA

Ziua Limbii Române – ”Ziua Națională a Limbii”, ”Limba Noastră”,” Ziua Limbii de stat”. Astfel, a fost denumită ziua de 31 august de politicienii din R.Moldova, din 89 încoace. După Marea Adunare Naţională de la Chişinău din 27 august, de acum 30 de ani, în care sute de mii de moldoveni ceruseră proclamarea limbii române ca limbă de stat şi revenirea la grafia latină, la 31 august 1989 Sovietul Suprem al R.S.S. Moldoveneşti adoptă Legea prin care se conferea limbii moldoveneşti statutul de limbă de stat. Se hotărâ, de asemenea, printr-o alta lege, abandonarea grafiei chirilice şi revenirea la alfabetul latin. 

Ulterior, la 23 iunie 1990, Parlamentul Moldovei a instituit ziua de 31 august ca sărbătoare naţională „Limba noastră cea română”. 

Actualul președinte al R.Moldova, Maia Sandu  a declarat: ”Pe 31 august noi o să sărbătorim Ziua Limbii Române, nu ziua limbii de stat”

 „În primul rând, pe 31 august noi o să sărbătorim Ziua Limbii Române, nu ziua limbii de stat. Nu ştiu ce o să sărbătorească preşedintele Dodon. E treaba lui. Noi sărbătorim Ziua Limbii Române, aşa a fost întotdeauna în cazul nostru”, a declarat recent, premierul Maia Sandu, într-un interviu pentru Adevărul.

Fostul președinte al R.Moldova, Igor Dodon: ”Ziua Naţională a Limbii – o adevarată comoară pe care o avem”

Așa cum vedem, sluga rusească Igor Dodon, fostul șef al statului, susține că pe 31 august, cetățenii moldoveni sărbătoresc ”Ziua Naţională a Limbii – o adevarată comoară pe care o avem”.

Limba moldovenească – limba maternă pentru majoritatea absolută a cetăţenilor Moldovei, este consfinţită în Constituţia Republicii Moldova ca limbă de stat. Aceasta a fost una din principalele realizări ale procesului de renaştere naţională a poporului moldovenesc”, afirma Igor Dodon.

Totodată, fostul premier moldovean, Pavel Filip, declara, acum un an, în ajunul Zilei Limbii Române, într-un interviu pentru RFI că, ”a rămas o chestiune tehnică, de modificat un articol în Constituție ca să fim cu actele în regulă. Este o decizie a Curții Constituționale care spune foarte clar că limba de stat este limba română”.

Democrații, socialiștii și comuniștii, militează împotriva modificării Constituției privind denumirea limbii oficiale a R.Moldova.

În noiembrie 2018, deputații democrați, socialiști și comuniștii au votat împotriva introducerii pe ordinea de zi a proiectului privind modificarea Constituției și introducerea sintagmei „limba română”.

Astfel, inițiativa avizată de Curtea Constituțională și aprobată de Guvern privind modificarea articolului 13 din Constituție, a fost respins.

Să spunem că, în octombrie 2017, Curtea Constituțională a R.Moldova a avizat, pozitiv inițiativa unui grup de parlamentari privind modificarea Constituției prin înlocuirea sintagmei ”limba moldovenească” cu sintagma ”limba română”.

Ulterior, și Guvernul a venit cu un aviz pozitiv.

Președintele pro-rus, Igor Dodon califica însă drept ”inadmisibile și nelegitime încercările de a legifera limba română ca limbă oficială a Republicii Moldova”. 

”Și în Constituția țării, și în datele recensământului populației, și în sondajele de opinie, și în arhivele medievale a fost și este indicată limba moldovenească drept limba istorică a poporului moldovenesc”.

”Iar dacă cineva, de oriunde o fi ei, au dubii în această privință, putem organiza un referendum la care să întrebăm cetățenii ce denumire a limbii preferă: română sau moldovenească”, a declarat fostul  președintele moldovean.

Magistrații Curții Constituționale au decis, încă din 2013, că denumirea corectă a limbii de stat în Republica Moldova este limba română și că textul Declarației de Independență, în care se spune că limba oficială este româna, prevalează în raport cu textul Legii Supreme.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis  în mesajul său dedicat Sărbătorii Naționale „Limba noastră cea Română”, din data de 31 august 2021,că propune realizarea unui program național de studiere a limbii române destinat moldovenilor care nu stăpânesc această limbă, scrie https://www.historia.ro.

”Limba română poate fi patria tuturor cetățenilor noștri. Pentru aceasta, trebuie să lansăm un program național de studiere a limbii române pentru vorbitorii de alte limbi. Cursuri de calitate accesibile tuturor vârstelor, producții media în limba română, oferte educaționale predate în română, care să corespundă rigorilor vremii și pieței muncii. Avem o limbă frumoasă, trebuie să o facem activă și pentru cei care nu o cunosc”, a transmis Maia Sandu într-un mesaj video.

4 din 5 cetățeni moldoveni au ca limbă maternă româna, susține președintele Republicii Moldova, afirmând că aceasta poate deveni ”un numitor comun” pentru toți locuitorii țării.

„De Ziua Limbii Române, pe care o marcăm astăzi, îmi doresc ca limba română să devină numitor comun pentru toți cetățenii Republicii Moldova, oricare ar fi limba lor maternă, și să funcționeze aici în armonie cu celelalte limbi: ucraineana, rusa, găgăuza, bulgara și altele. Limba română poate fi patria tuturor cetățenilor noștri.

La mulți ani, Limba Română!”, și-a încheiat mesajul Președintele Republicii Moldova.

11/04/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | Un comentariu

Jean-Claude Juncker preşedintele executivului comunitar: Sintagma „limbă moldovenească” pe site-ul Comisiei Europene, este „o eroare regretabilă”.VIDEO

Imagini pentru europarlamentarul român Andi Cristea,photos

Foto: Europarlamentarul Andi Cristea

 

Europarlamentarul român, Andi Cristea, i- a cerut Președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, să vină cu explicații cu privire la regăsirea limbii moldovenești în lista de limbi a site-ului Comisiei Europene, secțiunea dedicată Consultării privind Viitorul Europei.

La rândul său, socialiștii proruşi din R.Moldova, care se poziționează drept un partid pro-statalist, au catalogat solicitarea europarlamentarului drept o dovadă în plus a politicii agresive promovate la adresa Republicii Moldova.

 Sintagma „limbă moldovenească” pe site-ul Comisiei Europene, este „o eroare regretabilă”, a declarat în urma intervenţiei europarlamentarului român,preşedintele executivului comunitar, Jean-Claude Juncker

„Moldovenismul” este un curent politic, social, cultural şi filologic de inspiraţie propagandistică sovietică, conform căruia  moldovenii ar fi o etnie separată, diferită de poporul român şi ar fi  vorbitoare a unei aşa zise „limbi moldoveneşti” .

După cucerirea independenţei R.Moldova, băştinaşii românofoni care se declară « moldoveni » sunt socotiţi « cetăţeni titulari » , în timp ce aceia care se declară « români » pentru a păstra acest drept, sunt socotiţi « minoritate naţională » în propria lor ţară.

„Limba moldovenească” era denumirea dată limbii române în Moldova sovietică, denumire folosită şi după proclamarea independenţei  în articolul 13, alineatul 1 din Constituţia Republicii Moldova , în cercurile filoruse şi „moldoveniste” care doresc să creeze o „conştiinţă naţională” locală proprie românilor din Republica Moldova şi din Ucraina, introducând şi pe această cale un clivaj lingvistic, etnic şi social artificial printre românii moldoveni, între cei din România (Moldova Occidentală) şi cei din actuala CSI (succesoare a Uniunii Sovietice).

Existenţa „limbii moldoveneşti” ca profil lingvistic, alături de limba română, în procesul de consultare lansat de Comisia Europeană, a fost semnalată de către europarlamentarul român în luna mai a acestui an.

Situaţia menţionată a fost remediată ulterior, europarlamentarul Andi Cristea solicitând la acel moment explicaţii şi precizări din partea preşedintelui Comisiei Europene.

Posibilitatea de a selecta „limba moldovenească”, alături de cea română, ca limbă de lucru pe site-ul Comisiei Europene, în secţiunea dedicată Consultării privind viitorul Europei, a fost „o eroare administrativă regretabilă, cauzată de o configurare greşită în sistem”, a declarat preşedintele executivului comunitar, Jean-Claude Juncker, într-un răspuns la întrebarea adresată în acest sens de către europarlamentarul român  informează http://www.ipn.md/ro/societate/92051  şi un comunicat transmis AGERPRES de biroul de presă al europarlamentarului menţionat, preluat de Romanian Global News.

 

 

 

Imagine similară

Foto: J.C.Junker

Referindu-se la răspunsul primit, Andi Cristea a subliniat că instituţiile europene au datoria să transmită întotdeauna mesajul corect, indiferent de context.

„Situaţia legată de existenţa limbii moldoveneşti pe site-ul Comisiei a fost o eroare administrativă corectată în timp util, dar este esenţial ca asemenea greşeli să nu se repete, pentru a nu legitima o serie de narative periculoase”, a declarat Andi Cristea, citat într-un comunicat de presă al biroului său de la Bruxelles.

În prezent, la nivel oficial, deşi glotonimul de „limbă moldovenească” se păstrează în articolul 13 din Constituţia Republicii Moldova, Curtea Constituţională a apreciat în 2013 că acest articol constituţional are valoare juridică inferioară Declaraţiei de independenţă, şi că prin urmare limba oficială a Republicii, ca stat independent, este „limba română”, adjectivul „moldovenească” fiind o denumire alternativă fără obligativitate de folosire.

Decizia respectivă conferea statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a Ţării adoptată în august 1991.

O iniţiativă legislativă pentru înlocuirea în Constituţia Republicii Moldova a sintagmei „limba moldovenească” prin „limba română”, a fost înregistrată în parlamentul de la Chişinău cu semnăturile liberal-democraţilor, liberalilor, popular-europenilor şi ale unor deputaţi democraţi.

Partidul Socialiştilor (prorus) din Republica Moldova, a anunţat  că se va împotrivi modificării.

Expansiunea Wikipediei în tot mai multe teritorii  a condus printre altele la apariţia în 2003 a unei ediţii în limba moldovenească, urmare a faptului că această limbă avea atribuite în standardul ISO 639 codurile mo şi mol, distincte de cele ale limbii române (ro şi rou/ron).

Acest proiect permitea iniţial scrierea articolelor atât în alfabetul latin cât şi în cel chirilic (forma „moldovenească” de dinainte de 1989), dar ca urmare a numărului foarte redus de articole, funcţiona în mare măsură ca un portal cu trimiteri spre Wikipedia în limba română.

După numeroase şi aprinse discuţii proiectul a fost în cele din urmă îngheţat în anul 2006, pe baza faptului că „limba moldovenească” şi limba română sunt identice şi că nu s-au găsit vorbitori nativi ai acestei limbi care să dorească să contribuie în alfabetul chirilic

Lingvistul de reputaţie mondială Eugeniu Coşeriu ( n. 27 iulie 1921, comuna Mihăileni, judeţul interbelic Bălţi, România, azi în Republica Moldova – d. 7 septembrie 2002, Tübingen, Germania), membru de onoare al Academiei Române (din 1991), fondatorul primei şcoli lingvistice din America de Sud, al Şcolii lingvistice de la Tübingen şi părinte a ceea ce azi se numeşte lingvistica integrală, , implicat şi el în dezbaterea referitoare la glotonimul de „limbă moldovenească”, insista că:

„A promova sub orice formă o limbă moldovenească, deosebită de limba româna este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greşeală naivă, ori o fraudă ştiinţifică. Din punct de vedere istoric şi practic este o absurditate, o utopie şi din punct de vedere politic e o anulare a identităţii etnice şi culturale a unui popor şi deci un act de genocid etnico-cultural”.

 

CITIŢI ŞI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/06/30/ziua-de-30-iunie-in-istoria-romanilor/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/30/o-istorie-a-zilei-de-30-iunie-video/

 

 

VIDEO – Slugile ruseşti „moldoveniste” de la Chişinău protestează cu mânie proletară:

 

 

 

 

 

30/06/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: