CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ISTORICII DE ARTA VOR SA O EXHUMEZE PE FAIMOASA MONA LISA, PENTRU A-I REFACE TRASATURILE FEŢEI

Mona Lisa va fi dezgropata. Expertii ii refac fata ca sa afle enigma lui Da Vinci

 

 Istoricii de arta vor sa exhumeze ramasitele femeii care l-a inspirat pe Leonardo da Vinci atunci cand a pictat „Mona Lisa”. Mai precis, vor sa-i extraga o proba de ADN din oase si sa-i refaca in acest fel fata.

Acestia doresc sa determine care a fost modelul celebrului pictor.

Echipa, condusa de profesorul Silvano Vinceti, un adevarat Indiana Jones modern, se va deplasa la Florenta, unde se crede ca este inmormantata Lisa Gherardini Del Giocondo, adica Mona Lisa.
Lisa este in viziunea multora cea care l-a cucerit pe Leonardo da Vinci, care a pictat-o in Gioconda,  una dintre cele mai cunoscute opere din intreaga lume.

Cercetari arheologice preliminare arata ca trupul Lisei Gherardini se afla in cripta veche de 500 de ani. „Vom compara ADN-ul Lisei Gherardini cu ramasitele a doi dintre copiii ei, inmormantati in doua biserici din Florenta”, arata Vinceti. Lisa Gheradini, care a murit in 1542, a fost sotia comerciantului de matase Francesco del Giocondo. In Italia, Mona Lisa este cunoscuta drept „La Gioconda”.

Controversele de sute de ani cu privire originea Monei Lisa continua sa suscite interes. Istoricul Carla Glori sustine ca femeia din tabloul Mona Lisei se numeste Bianca Giovanna Sforza si a fost fiica unui nobil florentin. Anterior inceperii acestei investigatii, Vinceti a sustinut ca Leonardo Da Vinci a avut ca sursa de inspiratie, atunci cand a realizat pictura, pe ucenicul sau, Gian Giacomo Caprotti. Acesta a inceput sa lucreze pentru artistul renascentist inca de pe vremea cand avea numai 10 ani, fiind unul dintre cei mai de incredere oameni ai lui Da Vinci. Au mai fost si istorici care au sustinut ca Mona Lisa este in realitate un autoportret al lui Da Vinci sau ca zambetul enigmatic al Giocondei ar fi al mamei acestuia.

Sursa:agentia org.

Publicitate

07/04/2011 Posted by | DIVERTSMENT | , , , , , | Lasă un comentariu

FOTO : MONA LISA {Gioconda}

Fişier:Mona Lisa.jpg

 Mona Lisa

Pictor : Leonardo da Vinci, conceput intre  1503–1506 ,ulei pe pânză

77 × 53 cm,{ 30 × 21 inci

Musée du Louvre, Paris

Gioconda (ital.: La Gioconda) sau Mona Lisa este o pictură celebră a lui Leonardo da Vinci, realizată în anii 1503-1506, reprezentând o femeie cu expresie gânditoare şi un surâs abia schiţat. Este considerată cea mai renumită operă din istoria picturii. Puţine alte tablouri au fost atât de mult reproduse sau discutate. În prezent tabloul este expus la Muzeul Luvru din Paris, fiind atracţia principală pentru orice vizitator.

Este vorba de o pictură în ulei pe lemn de plop cu dimensiunea de 77 x 53 cm. Natura imaginii redate a făcut subiectul a nenumărate interpretări. În general, se poate spune că vivacitatea şi ambiguitatea fizionomiei Giocondei se datorează procedeului de pictură „sfumato„, dând tabloului un aer misterios. Caracteristica principală a portretului este surâsul enigmatic. Sigmund Freud a interpretat acest surâs ca simbol al atracţiei erotice a lui Leonardo faţă de mama sa (Complex Oedip). Identitatea personajului portretizat nu este încă sigură, deşi recent cercetătorul Giusepp Pallanti din Florenţa tinde să confirme afirmaţia lui Giorgio Vasari, după care ar fi vorba de Monna Lisa Gherardini, membră a micii nobilimi rurale din Toscana. Cercetări anterioare ajunseseră la concluzia că portretul ar reda figura unei înstărite doamne florentine, Madonna Lisa del Giocondo, al cărei nume ar explica şi a doua denumire a tabloului.

Pictura reprezintă unul din primele portrete pe fondul unui peisaj imaginar. O caracteristică interesantă este că fundalul nu este uniform, partea din stânga este evident la un nivel mai jos decât în dreapta, fiind probabil adăugată mai târziu în cursul realizării compoziţiei. Tabloul a fost restaurat în mai multe rânduri. Analizele cu raze Röntgen au revelat încă trei straturi de pictură sub cel vizibil.

Istoria tabloului este plină de peripeţii. Leonardo era foarte ataşat de el şi îl purta totdeauna cu sine în călătoriile sale, luându-l cu el atunci când regele Francisc I l-a invitat  să se stabilească în Franţa. După Revoluţia Franceză este expus la Luvru, Napoleon Bonaparte l-a luat pentru propriul său dormitor, apoi a revenit la muzeul Luvru. În timpul Războiului franco-prusac din 1870-1871 a stat ascuns într-un loc necunoscut. În ziua de 22 august 1911 se constată dispariţia tabloului din muzeu. Poetul Guillaume Apollinaire este suspectat de furt şi arestat, în ziua de 7 septembrie este interogat şi Pablo Picasso, dar ambii sunt eliberaţi din lipsă de dovezi. S-a descoperit că un angajat de la muzeul Luvru, de origine italiană, Vincenzo Perugia, convins că tabloul aparţine Italiei, l-a furat purtându-l sub manta la ieşirea din muzeu. A fost descoperit când a încercat să-l vândă unui negustor de opere de artă din Florenţa. După ce a fost expus în principalele oraşe ale Italiei, revine la Luvru în 1913. În 1956, partea inferioară a tabloului suferă daune serioase în urma unui atentat cu o soluţie acidă, iar câteva luni mai târziu un vizitator a aruncat în el o piatră. În prezent se află protejat sub o sticlă incasabilă.

Wikipedia-enciclopedia libera.

17/02/2010 Posted by | ARTA | , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: