Povestea Telurului, primul element chimic descoperit în urmă cu mai bine de 200 de ani în Transilvania, un material strategic extrem de rar, neexploatat în zilele noastre din motive obscure

Telurul de la Zlatna  • Din 1992 țara noastră nu mai are capacitate de separare a acestui preţios element.

Știați că telurul este singurul element chimic descoperit în România, în urmă cu mai bine de 200 de ani, într-o mină de aur de lângă Zlatna, în Munţii Apuseni?

Povestea descoperirii acestui element chimic natural, inclus în tabelul lui Mendeleev, a fost și  o sursă de inspiraţie pentru una dintre operele marelui compozitor Wolf­gang Amadeus Mozart – ”Flautul fermecat”.

Telurul a fost folosit pentru realizarea învelişului primelor bombe atomice lansate asupra localităților Hiroshima și Nagasaki.

Căutătorii de aur de lângă Zlatna au găsit… telur!

La începutul secolului al XVIII-lea, un cioban, Ion Armindean, a găsit lângă Zlatna, în Fața Băii, lângă minele din Săcărâmb (actualul județ Hunedoara), un nou zăcământ mineral care conținea aur.

Descoperirea a ajuns rapid la urechile autorităților de la Oficiul Minier Zlatna, care au demarat activitățile de exploatare a   prețiosului minereu.

Transilvania era pe atunci sub dominație austriacă, astfel încât exploatările miniere erau direct controlate de către autoritățile de la Viena.

După ce a început în 1767 extragerea acestui minereu, cunoscut inițial sub numele de “Faczebajer Weisses blättriges Golderz”(minereu alb cu frunze de aur de la Fața Băii), au apărut serioase probleme legate de procedeul de separare a aurului.

Între timp, în poveste apare Franz Joseph Müller von Reichenstein (1742-1825), fost director al Direcției miniere din Banat (perioadă în care va construi primele furnale de la Reșița, în 1771), care a fost numit inspector șef al minelor din Transilvania.

Acesta a raportat în 1783 că minereul respectiv are un conținut principal de aur, aflat în combinaţie cu un metal necunoscut, foarte asemănător cu stibiul.

Inițial a crezut că ar fi vorba despre sulfură de bismut, dar a renunțat la această idee după mai mult de trei ani de cercetări și peste 50 de experimente, care l-au dus la concluzia că este vorba despre un mineralnou.

Müller nu a fost însă în măsură să identifice acest element, căruia  i-a dat numele ”Aurum paradoxium” sau ”Meta­llum problematicum” şi nu i-a putut demonstra  proprietățile la care se aștepta de la elementul natural stibiu .

De aceea a trimis o mostră din minereul descoperit în Transilvania suedezului Torbern Bergman, unul dintre cei mai cunoscuţi chimişti al epocii, iar concluziile sale au fost parțial acceptate.

Peste încă 12 ani el va trimite o nouă mostră, de această dată la Berlin, chimistului Martin Heinrich Klaproth, cel care a descoperit uraniul.

Acesta a reușit să separe telurul, confirmând existenţa acestui nou element chimic , căruia i-a făcut oficială descoperirea în fața Academiei de Științe din Berlin în data de 25 ianuarie 1798, când a dat citire unui memoriu în care arăta că minereul descoperit în apropiere de Zlatna conține un element nou, pe care îl va numi Tellurium, denumire derivată din cuvântul latin Tellus = Pământ.

În raportul său din 1798, Klaproth a dat credit deplin descoperitorului original, Müller von Reichenstein, dar a uitat să-l menționeze pe chimistul maghiar Paul Kitaibel (1757-1817), care în 1789 identificase şi el în mod independent noul  element despre care îl informase și pe Klaproth.

În 1832 mineralogul suedez J.J. Berzelius (sigur vă amintiți din școală de paharele care îi poartă numele),va aduce dovada definitivă a faptului că Müller descoperise un element nou, iar în 1869 chimistul rus Dimitri Mendeleev a introdus telurul  cu simbolul Te şi numărul atomic 52  în primul Tabel Periodic al Elementelor .

Zlatna, telurul și… ”Flautul fermecat”!

Povestea descoperirii telurului a inspirat opera “Flautul fermecat” a marelui compozitor Wolfgang Amadeus Mozart.

Friedrich Joseph  Müller von Reichenstein şi libretistul operei “Flautul fermecat”, Karl Ludwig Giesecke, au fost colegi de studii la Academia Regală din Schemnitz.

Giesecke a aflat de la Müller despre disputa pentru paternitatea descoperirii noului element şi i-a povestit-o lui Wolfgang Amadeus Mozart, iar genialul compozitor austriac a folosit-o ca sursă de inspiraţie pentru faimoasa sa operă ”Flautul fermecat”.

Telurul, aurul și ardelenii

Telurul este un element rar, iar conţinutul din acest nemetal al scoarţei terestre este de 1·10−7 la sută.  

În România, telurul poate fi găsit în minereurile de aur ale Transilvaniei, unde este găsit în compuşi cu argint, mercur, nichel, cupru, bismut, platină.

România, alături de Suedia, sunt singurele țări din Europa cu rezerve naturale în domeniu.

 În afară de Transilvania, telurul se mai găseşte în cantităţi mai semnificative în SUA (Colorado), Australia, Canada, China.

După 1945, a fost exploatat la noi de sovieticii „eliberatori”, veniţi cu tancurile să „ajute”la edificarea comunismului în România.

România a fost una dintre puținele țări din lume care a avut uzine capabile să producă și să exporte telur.

Minereul extras din perimetrele Munților Apuseni, inclusiv “Certej-Săcărâmb”, Zlatna și “Roșia Montană-Bucium” era prelucrat la uzina de la Baia Mare, iar vârful producției de telur la  a fost atins în anii ‘70.

Atunci,acest element  rar era folosit în țara noastră în metalurgie, la fabricarea componentelor din industria auto și nu numai.

Din nămolul de electroliză provenit de la EM Zlatna și transportat la Baia Mare, România scotea anual  în timpul lui Ceauşescu cca. 10 tone de telur, cantitate care reprezenta aproape 10% din necesarul mondial de la acea vreme şi care era exportat pe bani grei .

Conținuturile de telur în aceste minereuri variau de la 20 la 40 de grame pe tonă, deci un conținut asemănător sau apropiat de conținutul aurului.

Tocmai datorită rarităţii, în stare pură, telurul este foarte scump.

În industria miniera telurul este considerat material rezidual, iar procedeul de separare a sa de metale precum aurul este dăunător mediului înconjurător.

Telurul elementar se foloseşte la obţinerea de aliaje, în industria oţelului, în industria cablurilor de plumb (unde are rolul de a mări rezistenţa şi elasticitatea lor), la vulcanizarea cauciucului, în industria sticlei şi în industria ceramică.

Combinaţii de telur se folosesc în fotografie şi ca adaosuri la motorină, deoarece accelerează arderea în motoarele cu explozie. 

Alte întrebuinţări:

• industria energetică (dispozitivele termoelectrice)

• colorarea sticlei şi a plasticului

• aliaje metalice (datorită ductilităţii sale)

• fabricare de panouri solare şi semiconductori

• învelişul primei bombe atomice a fost realizat din telur

• giganți ai industriei mondiale precum lntel sau Samsung au început să fabrice componente IT și pentru telefonia mobilă din telur.

Producția uzinei de la Baia Mare a fost oprită în anul 1992, în contextul reducerii activității miniere.

Uzina a fost privatizată și în cele din urmă a ajuns o ruină.

În prezent, România nu mai poate să realizeze produse finite din telur, pentru că nu mai are uzine capabile să prelucreze acest nemetal rar.

Mina Zlatna, unde a fost descoperit în urmă cu peste două secole telurul, a fost închisă tot în anul 2004, ca ”nerentabilă”, în urma unor lucrări de ecologizare în valoare de peste 4 milioane de euro, bani puşi la dispoziţie de Banca Mondială.

Și aici, ca și la Baia de Arieș, foștii lucrători cred că mineritul ar fi putut continua.

Muzeul orașului minier Zlatna

În 2013, Comisia Europeană a clasat telurul ca ”material critic”, adică foarte valoros şi greu de obţinut, în contextul creşterii cererii în industria energetică, aero-spaţială, militară şi  IT.

Necesarul anual de telur este de 500 de tone, iar estimările arată că în anul 2020 cererea s-ar putea dubla.

În cei peste 250 de ani de minerit, în mina din zona Săcărâmb – Apuseni s-au scos peste 30 de tone de aur, 55 de tone de argint şi 60 de tone de telur, potrivit unui studiu realizat de Gheorghe Udubaşa, fost director al Institutului Geologic al României. Cercetările sale au scos la iveală şi faptul că în zăcămantul respectiv se găseşte de doua ori mai mult telur decât aur.

Statul român nu știa că perimetrele concesionate canadienilor conțin telur!!!

Potrivit digi24, autoritățile române care au parafat contractul    cu investitorii canadieni, susțin astăzi că nu știau că în perimetrele concesionate se aflau și resurse de telur, ci doar aur și argint.

Este important de menționat şi că, funcționarii statului care au girat atunci înțelegerile cu investitorii canadieni,  lucrează azi pentru canadieni!

„Aici este o concentraţie excepţională de aur, argint, telur, deci telurururi de aur şi argint cum nu se găseşte niciunde în Europa şi în foarte puţine locuri din lume” 

„Ca rezerve în lume, putem spune că suntem un pol al telurului. Celălalt este în China. Diferenţa este că ei au zăcământul la sute de metri sub pământ şi trebuie scos, pe când noi îl avem la suprafaţă, în toate zonele în care s-a extras aur, inclusiv Roşia Montană. Zăcămintele de telur le însoţesc pe cele de aur şi de argint.

Toate minele care au scos aur, la separare au aruncat telurul în halde, pentru că nu prezenta interes tehnologic la acea vreme, era un rebut.

Acum este la îndemînă pentru exploatare, e la suprafaţă, nu trebuie să săpăm după el.

Am depus studiul meu la Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale în ideea de a demara exploatarea. Mi s-a spus că nu se poate deocamdată”, susţine geologul prof. dr. Gheorghe Popescu de la Universitatea Bucureşti.

Potrivit ziarului Capital.ro, în timp ce marile puteri sunt preocupate să îşi securizeze zăcămintele, România a cedat, de mai bine de cinsprezece ani, cele mai importante resurse de telur companiilor canadiene, Deva Gold şi Roşia Montană Gold Corporation.

Canadienii au intrat în controlul zacamintelor bogate telur, aur şi argint în anul 1997, atunci când s-au asociat cu compania de stat Minvest Deva şi au obţinut accesul la perimetrele sale „Certej-Săcărâmb” şI „Roşia Montană-Bucium”.

În timp ce în România resursele strategice de telur nu mai sunt exploatate, Suedia, cealaltă ţară europeană cu potenţial natural în domeniu, a deschis în anul 2012 o mină de aur şi telur la Kankberg.

În prezent, accesul la resursele de telur din perimetrele „Certej- Săcărâmb” și „Roșia Montană-Bucium Tarnița” este condiționat de canadieni, cel puțin până în anul 2018, atunci când expiră licențele care au aparținut Minvest relatează  digi24.

Deși Comisia Europenă atrage atenția asupra importanței tot mai mari a acestui metal rar, în Strategia României pentru minerit 2012-2035 nu se face nicio referire la telur.

O singură strategie a autorităților a rămas în picioare de-a lungul timpului.

Aceea de a prezenta aceste minerale valoroase ca piese de… muzeu.

Cu siguranță, în viitorul apropiat, vom găsi telurul și în locul unde a intrat pentru prima dată în atenția omenirii: orașul Zlatna.

Primarul localității, Silviu Ponoran, a declarat pentru ziarul „Unirea” că orașul pe care îl administrează va avea în curând propriul muzeu, unde vor fi expuse documente și arhiva care a mai rămas neatinsă de tăvălugul neiertător al istoriei.

Muzeul va fi amenajat în clădirea fostului Tezauriat al Oficiului Minier Zlatna, actualul centru de sănătate.

”Documentele fostelor mine nu le mai avem, au fost cărate toate pe la Budapesta. În schimb, avem documente mai recente, toată arhiva de la fosta uzină Ampelum Zlatna. Noroc că au fost preluate de administrația locală, că se alegea praful de ele”, explică primarul Ponoran.

 

 

SURSE:

 

 

https://ziarulunirea.ro/telurul-provenit-de-la-zlatna-singurul-element-chimic-din-tabelul-lui-mendeleev-descoperit-in-romania-396782/

https://romaniabreakingnews.ro/romania-si-suedia-unicele-tari-din-europa-care-detin-resurse-de-telur-material-rar-folosit-la-fabricarea-invelisului-bombelor-atomice-in-industria-aero-spatiala-si-in-cea-energetica/

 

http://fede.ro/povestea-telurului-singurul-element-chimic-descoperit-pe-teritoriul-romaniei/

 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Telur

Publicitate