CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Istorii comuniste: „Tovarăşa” Ana Pauker şi reglările de conturi între bandiţii comunişti căţăraţi la putere în România aflată sub ocupaţia sovietică

Imagini pentru ana pauker photos

 

 

 Ana Pauker, născută Hanna Rabinsohn, (n. 28 decembrie 1893, Codăeşti, Vaslui – d. 3 iunie 1960, Bucureşti) a ocupat cea mai înaltă funcţie politică deţinută de o femeie în istoria României; a fost prima femeie vicepremier şi ministru de Externe atât din istoria României cât şi din lume şi una dintre puţinele din vremea stalinistă ajunsă în funcţii înalt.
In septembrie 1948 apărea pe coperta revistei „Time” cu eticheta „Cea mai puternică femeie in viaţă”.

A fost militantă comunistă ilegalistă, lider al”grupări moscovite” a Partidului comunist român şi ministru de externe al României între 1947-1952.
În 1952 Gheorghe Gheorghiu-Dej i-a înlăturat de la putere şi din partid pe Ana Pauker împreună cu Vasile Luca şi Teohari Georgescu, cei trei fiind acuzaţi că fac parte dintr-un „grup antipartinic”.

Semnalul mazilirii l-a dat chiar Stalin.
Eliminarea „grupului Pauker” de la Bucureşti şi eventuala asasinare a Anei Pauker s-au hotărât de foarte sus. Chiar de la Moscova, din Palatul Kremlinului.

În 1952, în timpul unei întâlniri la vârf dintre Stalin şi Dej, „tătucul de la Moscova” i-a dat ordin lui Dej s-o elimine pe Ana Pauker şi întregul său grup (Vasile Luca, Teohari Georgescu şi alţii),”care trădau cauza comunismului” în favoarea sionismului şi iudaismului.
O singură metodă i-a fost indicată de Stalin lui Dej: glonţul, „un glonţ la mir”.

În cartea sa de Amintiri cu Dej, nonagenarul lider comunist Gheorghe Apostol, citat, la rândul său de Sorin Toma (fostul redactor-şef al „Scînteii”), într-o altă carte de amintiri, povesteşte un episod straniu, petrecut în holul unui hotel de lux din Moscova, unde se afla delegaţia condusă de Dej care tocmai ce discutase cu Stalin. Şi puseseră la cale „marele asasinat”.
Aşa cum povesteşte Apostol, la întâlnirea de la Kremlin, Stalin, după multe pahare de vodcă golite împreună cu tovarăşi de la Bucureşti, îi ceruse lui Dej, nici mai mult, nici mai puţin decât s-o elimine pe Ana Pauker, s-o împuşte în cap, „să-i tragă una la mir”.

Pentru că Dej ar fi ezitat cu răspunsul, Miron Constantinescu, fostul director al „Scînteii”, până în „47, ar fi zis: „Tovarăşe Stalin, Gheorghi Afanasievici (n.r. – adică Dej) este foarte sentimental!”
Evident că asta l-a umilit şi evident l-a înfuriat foarte tare pe Dej. „Miroane, cum ajungem la Bucureşti, convocăm Biroul Politic. Expunem cele petrecute şi vom hotărî lichidarea Anei Pauker.

Vom propune Biroului Politic ca persoana care o va împuşca (n.r. – pe „tovarăşa Ana”) să fii tu, Miroane. Auzi?”, susţine Gheorghe Apostol că i-ar fi zis Dej lui Miron.
Cu alte cuvinte i-a spus clar: „Miroane, ai sarcina s-o împuşti în cap pe Ana Pauker!”.

Se zice că Miron ar fi plâns, la propriu, pe tot parcursul survolului Moscova-Bucureşti.

Până la urmă, Ana Pauker nu a fost împuşcată/executată, dar a fost eliminată din conducerea partidului, cu surle şi trâmbiţe, în 1953. Moartea lui Stalin a fost săparea tovarăşei Ana.
La catafalc, Beethoven, nu Internaţionala
A murit în 1960. De cancer, nu de glonţ. Cum ar fi vrut Stalin, cum ar fi vrut Dej. În casa fiicei sale Tatiana şi a ginerelui său, dr. Gheorghe Brătescu.  

Operată, în plină glorie, în 1950 de cancer la sân, a suferit în tăcere. S-a tratat nu la Spitalul Elias, ci la Colentina şi la domiciliu.
După ce a fost arestată şi anchetată, în 1953, boala s-a amplificat şi, în cele din urmă, deşi s-a încercat tratamentul cu un „ser miraculos”, „tovarăşa Ana” a trecut în lumea umbrelor.
La catafalc nu i s-a cântat Internaţionala, ca tuturor celorlalţi mari comunişti morţi „la datorie”, ci un marş funebru. De Beethoven. Nepoţica tovarăşei Ana când a auzit de la mama sa că bunica a murit, a întrebat:

Şi când termină de murit, bunica se va întoarce?
Evident, nu s-a mai întors decât fantoma ei. Şi mitul Anei Pauker.

În 1968 a fost reabilitată de Nicolae Ceauşescu. Aşa cum au fost reabilitaţi şi Vasile Luca, şi Foriş, şi Pătrăşcanu, şi alţii, mulţi alţii de pe „lista lui Dej”…

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/06/27/urechea-lipsa-a-anei-pauker/

 

Sursa:

http://www.eugeniavoda.ro/ro/emisiuni/diverse/gheorghe-bratescu

23/06/2017 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , | 2 comentarii

   

%d blogeri au apreciat: