CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Generalul Alexandru Grumaz , președintele Centrului de Analiză și Studii de Securitate: ”Pe flancul estic există numai două state importante care vor deveni lideri regionali: România și Polonia”. VIDEO

„Noi ne aflăm într-o încercuire psihologică a Rusiei. Turcia nu este interesată de Marea Neagră, decât de resursele de gaz. Ungaria construiește centrale nucleare cu banii de la Moscova, Bulgaria joacă la două capete: pe de o parte vrea trupe americane, de partea cealaltă vrea conducte de gaze din Rusia.

Nu mai vorbesc de Rusia efectiv, Moldova, Ucraina care este într-o stare greu de descris din punct de vedere geopolitic. Cu jumătate de țară ocupată de forțe contrare regimului de la Kiev… Belarusul în degringoladă…

Aici, pe flancul estic există numai două state care sunt importante: România și Polonia. 

Care vor deveni lideri regionali, fiecare pe bucata sa de interes geopolitic”, a spus generalul în rezervă Alexandru Grumaz , președintele Centrului de Analiză și Studii de Securitate, fost șef al Serviciului de Telecomunicații Speciale, analist de politică externă, care a vorbit în cadrul unui interviu DC News (https://www.dcnews.ro/romania-si-polonia–lideri-regionali–generalul-grumaz–e-fiecare-pe-bucata-sa-de-interes), despre presiunea pusă de Rusia asupra României prin țările din vecinătate.

26/10/2020 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Coridorul Suwalki, amenințarea Moscovei și miza Belarus

 

Belarusul amenință SUA și Polonia

Coridorul Suwalki 

Teritoriul Suwalki se află situat între exclava Kaliningrad și Belarus.

Cât privește Belarus, partenerul militar tradițional al Moscovei, Rusia are baze în Vileyka – centru de comunicare al flotei navale, în Hantsavichy – o stație radar, și în Babruysk – o bază aeriană, fapt care face ca Bielorusia să fie dorită atât de UE/NATO, cât și de Rusia.

O infrastructură puternică de apărare pe teritoriul polonez are o importanță capitală în contextul amenințării ruse, dar nu se înscrie într-o narațiune tipică a zonei Europei Centrale și de Est. Presiunea pe Polonia, ca bastion NATO la Marea Baltică, este în anumite privințe, mai mare decât în privința  României, ca redută NATO pe flancul estic.

Trupele NATO de pe flancul baltic

 

Kaliningrad aparține Districtului Militar Vest al armatei ruse, unde sunt concentrați, potrivit NATO, peste 900.000 de militari și 2 milioane de rezerviști. Acestora li se adaugă și sistemele balistice Iskander, cu capacitate nucleară.

Problema o reprezintă însă disproporția numerică, deoarece toate aceste baze adunate laolaltă, însumează doar 4.500 de militari.

„În eventualitatea unei crize între Rusia și NATO, forțele terestre ale Kremlinului care operează în enclava Kaliningrad și în Belarus sunt într-o poziție din care pot închide Coridorul Suwalki, împiedicând Alianța să acționeze ca garant al securității în trei state baltice: Lituania, Letonia și Estonia”, se arată într-un raport al Center for European Policy Analysis (CEPA).

„În termeni geografici, regiunea Suwalki trebuie privită ca o cutie care interconectează patru state și patru orașe importante: Bialystok – din Polonia, Hrodna – din Belarus, Vilnius și Kaunas – din Lituania, și enclava Kaliningrad. De-a lungul istoriei, această rută dintre litoralul baltic și Marea Câmpie Europeană a servit ca arteră de tranzit pentru armate, imperii și conflicte între marile puteri”.

Polonia și Lituania sunt conectate pe segmentul Suwalki doar prin două șosele înguste, lucru care poate afecta decisiv mobilitatea tehnicii militare de mari dimensiuni, a trailerelor cu tancuri. 

În privința realităților topografice, matematica terenului este indubitabil în avantajul Rusiei.

Intrarea dinspre partea lituaniană în zona Suwalki se pretează manevrelor mecanizate ale forțelor ruse din Kaliningrad sau din regiunea belarusă Hrodna, în timp ce partea poloneză, unde predomină pădurile, este prielnică operațiunilor de infanterie ușoară sau ale forțelor speciale.

Bielorusia are o economie tentantă și poate fi o piață de desfacere excelentă, are încă muncitori bine calificați și, în plus, ar reprezenta încă un pas spre încercuirea Rusiei, în cazul în care în politica sa externă s-ar produce schimbări majore în direcția apropierii față de Occident, după ănevitabila prăbușire a regimului Lukașenko.

Economic, Bielorusia depinde de Moscova, iar Rusia are interese economice și militare în Bielorusia.

Pe aici trec conductele de gaze care au înlocuit traseul celor blocate în Ucraina, aici se construiesc autocamioane necesare transportului rachetelor rusești și, nu în ultimul rând, din punct de vedere strategic, în Belarus există și accesul la așa-numitul „coridor Suwalk”.

Din acest motiv, există opinii că „Revoluția” din Bielorusia ar fi orchestrată mai degrabă de Moscova care s-ar folosi pentru aceasta de schemele de tip „Maidan” brevetate de UE/SUA.

Adică, Rusia ar încearca să schimbe sluga Lukașenko, compromisă de zecile de ani de dictatură, cu un alt lider mai curat, mai parfumat, pe placul UE, dar care să fie manevrat în continuare de la Moscova. 

 

 

https://adevarul.ro/international/europa/o-fisura-flancul-estic-nato-fasia-100-kilometri-disputata-polonia-lituania 

https://reporterglobal.ro/coridorul-suwalki-de-ce-polonia-este-piesa-vitala-a-nato

https://contrasens.ro

15/09/2020 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Cine și de ce se opune construirii de autostrăzi transcarpatice care să lege Muntenia și Moldova de Transilvania ?

Fost ministru al Lucrărilor Publice: “După preț, întreaga autostradă Comarnic-Brașov ar trebui să fie un tunel”

Pe hartă: DN1-București- Brașov și proiectata autostradă Comarnic- Brașov

ActiveNews/ Andrei Dirlau: ”A cui securitate o amenință autostrada trans-carpatică?”

 

  •   „Domnul general Florian Coldea nu a fost niciodată de acord cu autostrada Comarnic-Brașov. […] i-a amenințat și pe funcționarii CNADR cu arestarea dacă vor semna o asemenea autostradă.”

  • De 12 ani nu reușim să legăm printr-o autostradă Transilvania de restul României, nici Pitești-Sibiu, nici Comarnic-Brașov, nici Iași-Târgu-Mureș! Eu am terminat negocierile cu Vinci-Strabag (mari companii de autostrăzi din Europa), gata de semnare, dar s-au opus Băsescu și PNL strigând: e o mare hoție.  În 2015 un reprezentant al Sistemului i-a spus ministrului Transporturilor: Cine semnează asemenea autostradă ajunge în pușcărie. Transilvania e tot mai legată de Viena și Budapesta, dar tot mai depărtată de București și Iași.”

Sunt afirmații publice, le-am auzit ori le-am citit cu toții: primele aparțin lui Sebastian Ghiță, următoarele lui Victor Ponta.

 Întrebarea care nu se pune însă – și pe care vreau să o discut aici – este motivul: DE CE s-ar opune „sistemul” construirii acestor autostrăzi? Pe CINE ar deranja o autostradă peste Carpați?

S-a menționat doar, în treacăt, că o asemenea autostradă ar reprezenta un „risc la adresa siguranței naționale”.Departe de a fi un răspuns, această „explicație” nu explică nimic. Dimpotrivă, ea intrigă și mai mult pe cetățeanul român.

Care ar fi acest „risc” la adresa siguranței naționale? În ce anume ar putea consta „amenințarea de securitate”?Nimeni nu schițează măcar un răspuns.

De ce?O ipoteză ar fi că răspunsul ar putea fi considerat evident.

Numai că implicațiile unui asemenea răspuns „evident” sunt încă și mai neliniștitoare. Și totuși nimeni nu le discută.O posibilă „explicație” ar fi că o autostradă (sau mai multe) care ar traversa Munții Carpați, făcând legătura între Ardeal și fostul Regat mult mai ușoară și mai rapidă, ar putea facilita și transportul trupelor și al armamentului greu. În caz de pace acesta ar fi un avantaj. 

În caz, însă – Doamne ferește – de război, amenințarea de securitate ar consta în aceea că s-ar putea astfel facilita deplasarea forțelor armate ale inamicului (presupoziția fiind că potențialul inamic ar fi Rusia).

Autostrada ar deveni deci, într-adevăr, un risc de securitate – dar nu pentru România, ci pentru Europa!

Or, înverșunarea cu care generalul-locotenent Florian Coldea – și cu siguranță alți factori, interni și externi, aflați în spatele lui – s-au opus timp de ani de zile construirii măcar a unei autostrăzi trans-carpatice ne duce inevitabil cu gândul la o explicație sinistră: că, în realitate, exact scenariul schițat mai sus este scenariul operațional pe care NATO și-a construit de la bun început strategia de apărare în regiunea Europei de sud-est: o strategie de sacrificiu!

Ideea cu interdicția asupra autostrăzii nu e nouă; ea circula de câtva timp în spațiul public. Dar, până la actualul scandal Ghiță–Coldea, pur și simplu nu ne-a venit să credem și, deci, ea n-a fost luată în serios. Acum însă știm că exista o reală și categorică „interdicție”, în spatele căreia se afla însuși prim-adjunctul directorului SRI.Iar în spatele acestuia, în mod cert, se află alte interese. 

Căci, evident, generalul cu patru stele Florian Coldea și chiar Traian Băsescu nu au pus de capul lor o asemenea opreliște.

Deși interdicția era secretă, ea nu era însă mai puțin eficientă; dimpotrivă, ea a funcționat infailibil – dovadă că nici până azi nu au început lucrările nici măcar la o singură autostradă trans-carpatică. 

O altă cauză ar putea fi aceea evidențiată dse economistul  Ilie Serbanescu care a spus de mult ca aceasta autostrada nu se va face. Daca se va face,asta ar însemna o Românie unită.

Adică ar fi legatura dintre Ardeal si Regat, calea prin care economia Romaniei s-ar unifica in mod firesc. 

Așa, puteți vedea ca în România, stat unitar (?!?) exista doua economii, doua zone economice în care circulatia capitalului este diferita.

O cale de acces facil peste munți (ca la mai multe nici nu pot sa sper ca ma pot gândi) ar face ca fluxul de marfa si capital sa se omogenizeze în toata țara.

De ce este important ca acest lucru sa nu se intâmple? Din doua motive, amândouă având aceeasi finalitate.

Primul motiv este ideologic. Neoliberalismul (dar si liberalismul) considera ca socialul este determinat de economic.

Deci, o economie omogena, ar conduce la o cultura omogena, o identitate unica a tuturor romanilor. 

Acest lucru nu se doreste pentru ca am dovedit ca putem fi deosebit de eficienți atunci cand suntem uniți, atât economic cât și militar. 

Deci, România este un pericol pentru interesele celor mari, atunci când își poate afirma și susține propriile interese.

Al doilea motiv, nu este acela că linia Carpaților se apără mai usor. Rusia a luptat în Siria cu rachete trimise peste marea Caspica și cu trupe aeropurtate, sau debarcate la Tartus.Chiar și acum, când dezbatem problema, Rusia are trupe în Serbia.

Vremurile de la Posada s-au dus… De fapt, linia Carpatilor este linia de delimitare negociată la Malta de Gorbaciov și Bush senior.Rusia nu avea cum sa părăseasca Berlinul fără sa ceară altceva și ce altceva putea să ceara Rusia, decât un culoar către Mediterana prin Iugoslavia?Adică să nu mai stea cu flota de la Sevastopol la mâna celor care dețin Bosforul.

S-ar părea că cei doi mari s-au ințeles fiecare să ia ce își dorește. De aici și războiul din Iugoslavia, și incercarea de la Târgu Mures din ’90.

Am putea adăuga și Piata Universității și mineriadele în rândul acelorași încercări de destabilizare a României, pentru a putea fi ruptă mai ușor.

De asta România (și Bulgaria, de ochii lumii) a fost ultima țara primita în NATO (și cu ce preț!

Am permis bombardarea Belgradului de pe teritoriul nostru!) și ultima țară primita în UE unde nu avem deloc același statut cu ceilalți membri (deși le-am dat gratis tot ce au vrut, industrie, comert, pământ, subsol, aer si paduri).

02/11/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat: