Începând cu anul școlar 2021-2022 se preconizează scoaterea din învățământul românesc a Istoriei și Geografiei, ca discipline de sine stătătoare

Începând cu anul școlar viitor (2021-2022), un Ordin al Ministerului Educației prevede ca disciplinele Istoria și Geografia să dispară din progrma de învățământ ca materii de sine stătătoare, urmând să fie contopite sub denumirea de Studii Sociale.

Care este documentul incriminat

Este vorba despre o anexă la Ordinului Ministerului Educaţiei nr. 5991/11.11.2020 intitulată ”Metodologia – Cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2021-2022”.

Prin documentul respectiv s-ar permite ca orele de istorie şi geografie să se poată preda în cadrul aceleiaşi norme didactice sub denumirea de Studii Sociale de către un cadru didactic, acesta putând să susţină examenul la prima disciplină dintre cele două, disciplină cu ponderea cea mai mare în cadrul normei, din punct de vedere al orelor.

Ani de zile s-a încercat reducere orelor acestor două materii de bază, pentru ca acum să survină această schimbare profundă care va însemna că un profesor   va preda mai multe discipline, iar efectul va fi legat de reducerea inevitabilă drastică a numărului de dascăli specializați în Istorie, și în Geografie.

„Observi cum Istoria Românilor se topeşte”

„Ce te faci când, în plină bulversare socială, anumiţi oameni scot din disciplinele şcolare denumirea milenarei ştiinţe: Istoria? Şi o îngrămădesc lângă altele, numite, laolaltă, Ştiinţe Sociale?

Mai mult: ce te faci când observi cum alţii, mai puţini la număr, îşi păstrează acest drept, disciplina studiată de copiii lor numindu-se, să zicem, Istoria Minorităţilor şi Tradiţiilor acelei minorităţi?

Observi cum Istoria Românilor se topeşte în larga aglomerare a Ştiinţelor Sociale şi te întrebi de ce… La fel te întrebi când vine vorba despre geografie, dar nu numai”, a afirmat profesorul Florinel Agafiței într-un interviu acordat EVZ: Schimbare istorică în învățământul din România. Dispar Istoria și Geografia.

Dezechilibru de cunoștințe

El mai atrage atenția că se doreşte reducerea semnificativă a zestrei cunoaşterii individuale, prin „crearea omului nou”, axat pe anumite nişe precum informatica, domeniul bancar, sportul în dauna artelor, literaturii, istoriei, geografiei.

„A fost aprobată în şedinţa de Guvern o Ordonanţă de urgenţă prin care am prorogat aplicarea modificării numărului de ore la clasă pentru toate clasele şi vom începe anul acesta şcolar cu clasa pregătitoare. Deci, începând cu clasa pregătitoare vom reduce numărul de ore la clasă şi vom prezenta noile planuri-cadru pentru învăţământul primar.

În curând, specialiştii din cadrul Ministerului Educaţiei vor prezenta aceste noi planuri-cadru, le vom pune în dezbatere publică”, a afirmat ministrul Anisie, la Parlament”.

„Posibila eliminare din programa anului școlar 2021-2022 a Istoriei și Geografiei este un atentat, nu numai la educație, dar și la identitatea națională și ar fi semnul clar că se urmărește eliminarea identității noastre ca popor, precum avertiza și președintele Academiei Române, prof. Ioan-Aurel Pop.

O asemenea măsură iresponsabilă ar fi ultimul pas înspre îngroparea școlii românești și transformarea ei în fabrică de indivizi fără cultură și fără conștiința apartenenței la o comunitate de valori.

De altfel, Partidul AUR anunță că imediat ce va avea această posibilitate, va schimba Legea Educației astfel încât aceasta să aibă ca obiectiv formarea tinerilor pentru viață și pentru a fi buni români, cetățeni ai patriei lor, România, și nu în mână de lucru ieftină pentru alții, fără identitate și fără demnitate.

Avertizăm Guvernul și autoritățile să nu înrăutățească și mai mult situația învățământului românesc, pentru că părinții și profesorii de bună credință nu vor mai permite călcarea în picioare a valorilor naționale, perene”, a declarat George Simion, copreședinte al Partidului Alianța pentru Unitatea Românilor.

Prima menţionare a numelui România intr-o lucrare stiinţifica

 

 

 

 

 

Dimitrie Daniel Philippide, Istoria României, traducere, studiu introductiv și note de Olga Cicanci, Editura Pegasus Press, București, 2004, ISBN 973-87080-0-1

Prima mențiune a numelui România, facuta intr-o lucrare stiințifica .

Dimitrie Daniil  Philippide a fost un călugăr erudit, istoric și om de litere grec, profesor la Academia Domnească din București.

 A publicat în limba greacă la Leipzig  în 1816, o Istorie a României și o Geografie a României, care formau partea I-a și a II-a din  primul volum, al unei  lucrari concepute pe un plan mai larg.

Titlul complet al celei dintâi este: Istoria României, sau expunerea celor mai însemnate întâmplări amintite în stânga Istrului de jos, de la năvălirea egiptenilor până la așezarea conducătorilor români în Țara Românească și în Moldova, acum alcătuită întâi și tipărită la Lipsca Saxoniei, în litografia lui Tauchnitz. Tomul I, partea I-a.

Cealaltă parte se intitulează Geografia României ca mijloc pentru o mai bună și mai deplină înțelegere a istoriei ei, acum etc. (tomul I, partea II-a.), lucrare însoțită și de trei hărți dintre care una priveștre toate Țările românești, peste care stă scris “Rumunia”.

Philippide delimitează teritoriul național al românilor atât în textul descrierii, cât și în hărți. Este cel dintâi care, într-o lucrare științifică, dă și încetățenește numele de România “pentru locul întâi pe care-l țin românii, atât prin vechimea, cât și prin numârul lor” (Istoria României).

MUNTII CARPATI LA SUPERLATIV

 

  Cu o lungime de circa 1.500 de kilometri, Muntii Carpati reprezinta cel mai mare lant muntos din Europa. Aproximativ 800 de km din lungimea totala a Muntilor Carpati se afla in Romania.Totodata, Muntii Carpati acopera 1/3 din suprafata tarii noastre.

Varful Gerlachovsky din Slovacia, cu cei 2655 m ai sai, este cel mai inalt varf muntos din lantul carpatic. Cel mai inalt varf din Romania este Varful Moldoveanu, care masoara 2544 m. Muntii Carpati gazduiesc cele mai mari populatii de lupi, ursi bruni si lincsi din Europa.

De asemenea,pe crestele inalte ale Carpatilor traieste o subspecie a caprelor negre (Rupicapra rupicapra carpatica). Din peste 8000 de exemplare de urs carpatin care traiau in Muntii Carpati in 1989, acum au mai ramas doar putin peste 2000. Braconajul excesiv si despadurirea accentuata a muntilor care a distrus habitatul lor natural, a cauzat aceasta scadere accentuata a numarului de ursi.

In Carpatii Romaniei  exista peste 12.000 de pesteri si avene  .

 

Imagine din Pestera Muierilor

Conform membrilor Clubului roman de Speologie “Emil Racovita”, inca nu a fost atinsa limita maxima a pesterilor cunoscute in Romania.

In Muntii Carpati se afla cel mai mic oras din tara, Baile Tusnad, cu o populatie de 1728 de locuitori la ultimul recensamant.

Foto: Baile Tusnad

Sfinxul din Muntii Bucegi este situat la 2.216 m altitudine. Forma sa bizara are mai multe explicatii stiintifice si mistice. Din punct de vedere geografic, este o structura cu o forma ciudata,  sapata in roca si supusa  actiunii  vantului, fenomenul purtand  numele de coroziune.

Prin eroziunea alternantei  de gresii si calcare, s-a ajuns la forma de acum.

Din punct de vedere istoric si chiar mistic, se spune ca Sfinxul este reprezentarea unei divinitati supreme din vremea pelasgilor. Aspectul sau omenesc este asociat cu o expresie de grandoare si putere, fapt evidentiat  de chipul  proportionat, buzele severe si barbia voluntara.Pelasgii au existat inaintea grecilor, triburile lor fiind  raspandite mai ales in zona Marii Egee.

Multi istorici merg pana acolo incat spun ca Sfinxul de la Gizeh, din Egipt este o copie a celui din Bucegi,  bazandu-se pe niste asemanari care sunt mai mult sau mai putin intamplatoare, cum ar fi faptul ca Sfinxul din Bucegi are aceeasi inaltime cu cel  de la Gizeh. Este unul din principalele argumentele ale celor care sustin ca Sfinxul nu este o creatie a fortelor naturii, fiind sculptat de om si  ca  infatiseaza o zeitate din trecutul indepartat.

In  Muntii Carpati s-a inregistrat  si recordul pentru cea ma scazuta temperatura inregistrata oficial in tara noastra: -38.5°C la Bod, in Depresiunea Brasovului, la data de  25 ianuarie 1942 .