CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Versiunea comunistă românească a „problemei evreiesti”

“Problema evreiască” nu a apărut în România interbelică, ea are rădăcini adânci în istora noastra.

S-a acutizat pe la jumătatea sec. XIX, după intrarea în Moldova (mai ales) şi Muntenia,a unui mare număr de evrei proveniţi din Polonia şi Ucraina.

Dacă reprezentanţii comunităţii evreieşti condamnă, cu voci stridente, persecuţiile interbelice şi crimele din timpul războiului, nu acelaşi lucru se întâmplă cu perioada comunistă.

De ce este trecută sunt trecute cu vederea deceniile 50-60, când s-a petrecut un adevărat genocid în România, când o ţară întreaga şi-a târât existenţa sub teroare şi umilinţă ?

De ce nu se foloseşte aceeaşi unitate de măsură ? Un răspuns îl putem găsi chiar în conversaţiile şi notele înalţilor demnitari comunişti din acele vremuri pătate cu sângele poporului român :

“Americanii joacă acum cartea evreilor şi într-o ţară unde avem 400.000 de evrei, cu câteva zeci de mii infiltraţi în aparatul nostru de stat, economic, politic şi cultural, nu este greu de jucat această carte. Nu vă faceţi iluzii că îi puteţi schimba.

Negustorii de ieri, fabricanţii de ieri, jucătorii de la bursa neagră nu-i puteţi transforma, chiar dacă vin şi vă demonstrează că l-au citit pe Marx şi că-l studiază pe Lenin […] Plin de evrei, peste tot evrei […] Sioniştii sunt foarte bune elemente pentru coloana a cincea [în România.] […]

Noi nu dăm muncă inginerului al cărui tată este declarat chiabur, dar primim şi încredinţăm posturi de comandă colanei a cincea sioniste, pentru simplul fapt că ştiu să se lipească de partid.” (Petru Groza într-o discuţie cu Emil Bodnăraş, 23 iunie 1949)

“În 1945, o mare parte a aparatului de stat şi de partid era în mîinile evreilor, aşa încît, în 1950, se ajunsese la o situaţie penibilă, în care poate 2% din populaţia ţării, deţinea peste 25% din posturile cheie ale regimului.

În această perioadă se povestea că singura deosebire între Comitetul de Stat al Planificării şi Ministerul Economiei din Israel consta în faptul că în ministerul israelian se puteau găsi şi cîţiva arabi.” (din raportul de uz intern “Evreii din Romania: o minoritate care dispare” al Ambasadei S.U.A. la Bucureşti, datat 26 febr. 1964, sustras de Securitate din clădirea ambasadei, reprodus în versiunea tradusă de Securitate în Marius Oprea 2002 şi Solomovici 2004)

“Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: „Eu te-aş ruga să-mi spui de ce la CSP [Consiliul de Stat al Planificării] peste 80% sunt elemente de origine evreiască ?

Tov. [Leonte] Răutu: „În sistemul editorial sunt peste 40% evrei.‟

Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: „S-ar putea aduce nenumărate exemple.

Am întrebat de ce la Consiliul de Miniştri sunt peste 60% elemente evreieşti, cine i-a adus acolo, au venit singuri?‟ (din stenograma şedinţei Biroului Politic din 19 febr. 1960).

 

“În primii ani de domnie ai tovarăşului Gheorghiu-Dej, evreii comunişti ocupaseră fotolii în toate etajele superioare ale politicii, culturii şi ale administraţiei de stat […]

Este adevărat, comuniştii evrei erau peste tot, în Biroul Politic şi înaltul aparat de partid, […] în Armată, Securitate, Procuratură şi în Miliţie, […] în organismele de stat, economice şi culturale […].” (istoricul Teşu Solomovici 2001).

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2014/11/24/istorie-restituita-situatia-evreilor-intorsi-dupa-razboi-in-romania-dezbatuta-intr-o-sedinta-a-cc-al-pcr/

Sursa: http://istoriaincomoda.wordpress.com/2012/10/20/problema-evreiasca-versiunea-comunista/

05/06/2015 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: