CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

La 16 aprilie 1919, în timpul Războiului româno-ungar, începea Bătălia din Munţii Apuseni

 

 

 

General Traian Moşoiu (n.1865-d.1932), amrata română

General Traian Moşoiu (n.1865 – d.1932) 

La 16 aprilie 1919, în timpul Războiului româno-ungar, începea Bătălia din Munţii Apuseni. Armata regală română, a respins atacul  ungar şi a preluat ofensiva, atingând Tisa la 1 mai 1919.

 Ungaria condusă de comuniştii lui Kun Bela, care încheiase o alianţă cu bolşevicii lui Lenin, urmărea să desfiinţeze statul român printr-un atac combinat al ungurilor dinspre vest, prin Transilvania, şi al ruşilor dinspre est, prin Basarabia.

Cele două armate comuniste ar fi urmat să-şi dea mâna pe crestele Carpaţilor Orientali, care urmau să devină graniţa între Rusia Sovietică şi Ungaria bolşevică. Din fericire, proiectul nu s-a putut realiza, atât din cauza ofensivei româneşti care a distrus regimul bolşevic din  Ungaria, dar şi datorită rezistenţei româneşti contra bandelor bolşevice de pe Nistru,  însă nu în ultimul rând datorită ofensivei ruşilor albi ai generalului Denikin în sudul Ucrainei, care a dat răgazul forţelor armate române să se concentreze spre vest, pentru a stopa ameninţarea Ungariei bolşevice.

Generalul Traian Moşoiu a condus Comandamentul Trupelor din Transilvania până la 11 aprilie 1919, când conducerea trupelor a fost  preluată de generalul Gheorghe Mărdărescu, generalul Moşoiu trecând la comanda grupului de armate „Nord „.

 

 

 

Foto: Învinsă de trupele române, armata  ungară se retrage demoralizată.  

Generalul Mărdărescu a condus contraofensiva victorioasă a armatei române, încheiată cu ocuparea Budapestei în ziua de 4 august 1919.

Conducerea comunistă a Ungariei a fugit în Austria şi apoi  în Rusia sovietică.

Primele subunităţi ale armatei române care au intrat în Budapesta au fost trei escadroane aparţinând Brigăzii 4 roşiori, aflate sub comanda colonelului Gheorghe Rusescu.

La bariera de est a oraşului, în seara zilei de 3 august, pe o ploaie torenţială, forţele române au fost întâmpinate de o delegaţie a guvernului maghiar, care a solicitat colonelului Rusescu să nu intre în capitală.

Acesta însă a respins cererile reprezentanţilor maghiari ordonând ca tunurile să fie puse în poziţie de luptă şi apoi, în fruntea trupelor pe care le comanda, a pătruns în oraş.

Pe timpul nopţii, efectivele sale au fost cartiruite în cazarma „Arhiducele Josef” din Budapesta.

 

Fişier: RomanianCavalryBudapest.png
 

Foto: Cavalerişti români pe străzile Budapestei

 

 

In ziua de  4 august 1919, generalul Mărdărescu a primit în capitala Ungariei defilarea trupelor române victorioase.

El a devenit comandantul garnizoanei române din Budapesta, apoi guvernatorul militar al teritoriilor ungare de la vest de Tisa.

 

 

Generalul Gheorghe Mărdărescu (dreapta) pe terasa hotelului Ghelert din Budapesta, august 1919

Foto: Generalul Gheorghe Mărdărescu (dreapta), pe terasa hotelului Ghelert din Budapesta, august 1919

 

 În ziua de 4 iunie 1920, între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial, a fost semnat Tratatul de la Trianon.

 Tratatul stabilea frontierele noului stat independent Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

16/04/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

La 3 august 1919, primele unităţi ale armatei române ocupă Budapesta. VIDEO

 

 

 

Foto: Învinsă de trupele române, armata comunistului lui Bela Kun se retrage demoralizată. Conducerea comunistă a Ungariei fuge în Rusia sovietică.

Operaţiunea de alungare a armatelor comuniste din Ungaria fost condusă de comandantul trupelor din Transilvania, generalul Gheorghe Mărdărescu  

Primele subunităţi ale armatei române care au intrat în Budapesta au fost trei escadroane aparţinând Brigăzii 4 roşiori, aflate sub comanda colonelului Gheorghe Rusescu.

La bariera de est a oraşului, în seara zilei de 3 august, pe o ploaie torenţială, forţele române au fost întâmpinate de o delegaţie a guvernului maghiar, care a solicitat colonelului Rusescu să nu intre în capitală.

Acesta însă a ordonat ca tunurile să fie aşezate în poziţie de tragere şi apoi, în fruntea cavaleriei, a pătruns în oraş.

Pe timpul nopţii, efectivele au fost cartiruite în cazarma „Arhiducele Josef”.

 

 

Foto: Colonelul Gheorghe Rusescu (n. 9 septembrie 1867) a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, îndeplinind funcții de comandant de regiment, brigadă și divizie. 
În perioada Primului Război Mondial a fost comandantul Regimentului 6 Roșiori și Diviziei 1 Cavalerie în perioada 18 noiembrie/1 decembrie 1916–22 decembrie 1916/4 ianuarie 1917.
În anii 1919-1920 a comandat Brigada 4 Roșiori în fruntea căreia a participat la operațiile militare din Transilvania (1919-1920). Brigada condusă de el a fost prima unitate a armatei române care a intrat în Budapesta, la 3 august 1919.

A fost decorat cu Ordinul „Steaua României”, în grad de ofițer  şi cu Ordinul „Coroana României”, în grad de ofițer.

 

 Generalul Gheorghe Mărdărescu (dreapta) pe terasa hotelului Ghelert din Budapesta, august 1919

Foto: Generalul Gheorghe Mărdărescu (dreapta) pe terasa hotelului Ghelert din Budapesta, august 1919

 

A doua zi, pe 4 august, va intra în Budapesta în fruntea trupelor române şi generalul Gheorghe Mărdărescu.

La 4 august 1919, generalul împlinea 53 de ani, şi ce cadou mai frumos pentru orice general ar fi putut fi intrarea în capitala cucerită tocmai de ziua sa ?

De aceea, nu i-a iertat niciodată colonelului Rusescu faptul că acesta a decis să ocupe primul, fără  ordinul superiorilor, capitala inamicului, afirmând în memoriile sale, publicate în 1922 că:

„Prin împingerea celor 3 escadroane din Brigada 4-a de roşiori spre Budapesta, în ziua de 3 august, nu numai că nu se putea obţine nimic, – căci, vom vedea mai jos, cum s-a făcut şi cum trebuia să se facă ocuparea Budapestei – dar, operaţiunea a întrecut marginile admisibile îndrăznelei şi, în plus, era în dauna scopului urmărit de comandamentul trupelor din Transilvania.”

Acţiunea impetuoasă pe cont propriu a bravului colonel  Rusescu l-a iritat pe generalul Mărdărescu, acesta  luând măsuri disciplinare împotriva acestui curajos ofiţer, care îndrăznise să îi ştirbească din aura victoriei totale.

Istoricii contemporani au sărit în ajutorul generalului Mărdărescu, înregistrând data de 4 august ca dată a ocupării capitalei ungare, acţiunea din 3 august fiind tratată cu discreţie.

 

 Capitala Ungariei, Budapesta, a fost ocupată de trupele române fără niciun ajutor militar aliat, aceasta fiind  singura capitală inamică cucerită în cursul primului război mondial de un stat membru al Antantei, considerând războiul româno-ungar din 1919 ca parte a acestuia, sau o consecinţă imediată a lui.

Meritul armatei române este imens, ţinând cont că în toată istoria modernă, România a dus război doar în coaliţie, această acţiune militară fiind singura în care România a acţionat singură, fără aportul aliaţilor.

Atât trupele franco-sârbe din sud, cât şi cele cehoslovace, s-au mişcat mult mai târziu şi fără lupte, ocupând doar zone de securitate în Ungaria, după ce armata bolşevică ungară a fost zdrobită de cea română.

 

 

 

9-Parlamentul-Ungariei-1919-Armata-Romana-la-Budapesta-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale

Foto: Trupele române în faţa Parlamentului din Budapesta

 

 

Cu atât mai importantă apare victoria românească, cu cât  în acea perioadă România, ducea un război pe două fronturi, al doilea front fiind în est, pe linia Nistrului, împotriva bandelor bolşevice ce făceau dese incursiuni în Basarabia, încercând să răscoale populaţia şi să aducă teritoriul dintre Prut şi Nistru în „marea familie sovietică„, aşa cum vor face cu Ucraina şi Georgia în anii 1920.

3 şi 4 august sunt date istorice pe care ungurii nu le vor sărbători niciodată. Ar vrea să le uite, deşi atunci ei au fost eliberaţi de comunism, pentru un sfert de secol … 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/03/o-istorie-mai-putin-cunoscuta-la-3-august-1919-armata-romana-a-ocupat-budapesta-si-a-lichidat-republica-sovietica-ungara-foto-si-video/

 

 

 

 

Surse:

http://www.istoria.md/4_august,_istoricul_zilei

01/08/2017 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Memoriile generalului erou Rusescu. 3 august 1919 – Cucerirea Budapestei de către Armata Română

 

 

 

 

 

In vara anului 1919, in urma unui atac neprovocat al armatei noului guvern bolsevic instalat la Budapesta, Armata Româna patrundea pe teritoriul Ungariei, primele unitaţi române atingând capitala în noaptea de 3/4 august. Primele subunitaţi care au intrat in Budapesta au fost trei escadroane aparţinând Brigazii 4 rosiori, aflate sub comanda generalului Gheorghe Rusescu.

La bariera de est a oraşului, in seara zilei de 3 august, pe o ploaie torenţiala, forţele române au fost întâmpinate de o delegaţie a guvernului maghiar, care a solicitat generalului Rusescu să nu intre in capitală.

Acesta însă a ordonat ca tunurile să fie aşezate în poziţie de luptă şi apoi, în fruntea cavaleriei, a patruns în oraş. Pe timpul nopţii, efectivele române au fost cartiruite în cazarma husarilor din Budapesta.

Foto: generalul Gheorghe Rusescu (n. 9 septembrie 1867) a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, îndeplinind funcții de comandant de regiment, brigadă și divizie.. 
În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcțiile de comandant al Regimentului 6 Roșiori și Diviziei 1 Cavalerie în perioada 18 noiembrie/1 decembrie 1916–22 decembrie 1916/4 ianuarie 1917.
În anii 1919-1920 a comandat Brigada 4 Roșiori în fruntea căreia a participat la operațiile militare din Transilvania (1919-1920). Brigada condusă de el  a fost prima unitate română care a intrat în Budapesta la 3 august 1919.A fost decorat cu Ordinul „Steaua României”, în grad de ofițer  şi cu Ordinul „Coroana României”, în grad de ofițer.

Un fragment din memoriul generalului Rusescu, eroul care a intrat primul în Budapesta,în fruntea trupelor sale, in ziua de 3 august 1919, este edificator:

”Într-adevar nu străbătusem decât vreun kilometru şi sunt intâmpinat de o delegaţie de trei a guvernului unguresc ce venea în goana automobilului, ca să ma roage a mă opri, având  comunicări importante. La rândul meu i-am rugat să mă scuze, dar sunt în timpul de trap şi nu pot opri coloana; după care, am parcurs o distanţă de incă trei kilometri, şi când am apreciat că am intrega capitală in bataia tunului, am oprit. Plouând torenţial, am intrat intr-o locuinţa şi am angajat urmatoarele tratative:

Delegaţia îmi spune:

– „Guvernul se află intrunit intr-un consiliu şi ma roagă a mă retrage cu trupa.”

Am răspuns:

– „Nu numai ca nu mă retrag, dar imediat voi intra in oraş şi oprirea de înaintare nu o poate ordona decât Comandamentul Superior Român la care, le spun ca trebuie să se adreseze; şi in faţa delegaţiei dau ordin celor doua tunuri a pune în baterie asupra oraşului (5000-6000 m)”, după care adaug:

– „Timp nu este de pierdut, orice tratative altele decât ce priveşte detasamentul meu, care este fapt indeplinit, nu le pot trata eu, şi dumnealor să se adreseze Comandamentului Armatei Române, la Torek Szt Miclos.”

Delegaţia in faţa mea comunica Guvernului la telefon hotărârea.

 

 

 

Foto: Cavalerişti români la Budapesta

Raspunsul, tot telefonic, a fost că autoriza delegaţia a se duce la Marele Cartier General , iar eu să trimit un delegat la Consiliul de Miniştri. Le-am facut cunoscut ca voi veni chiar eu, fixandu-le că dacă până la orele 20 tratativele nu vor fi terminate bombardez orasul !

Odata cu plecarea misiunii, am raportat şi situaţia.

La Consiliul Guvernului Ungar, am ajuns la ora 18:30. Venise si căpitanul Mihăilescu ce intrase cu un escadron spre Malxasfold, Est – N-Est – Pesta. Guvernul îmi comunica că aşteapta sosirea şi a delegatului misiunii italiene, locotenent-colonel Romanelli. Le raspund ca e de prisos şi că nu se poate schimba întru nimic hotărârea mea.

Consiliul îmi face cunoscut ca situaţia este dificilă, ca populaţia e agitată, că 20.000 de lucrători armati se vor răscula, iar 3 regimente ce au in oraş, poate, ca nu vor putea fi stapanite la intrarea armatei române.

I-am asigurat sa nu aiba nici o teama, ca armata româna va mentine ordinea cea mai perfecta în Buda-Pesta, că trebuie să intru şi să imi pună la dispoziţie cazarma husarilor „Herzog Ioseph”  şi care sa fie evacuată de trupele ungare. (Era răspândit zvonul că toate cazarmele erau minate, dar n-am dat crezare). Discutiile prelungindu-se, le pun în vedere că armata roşie maghiară întreagă este cucerirea-budapestei-1919capitulata, oraşul e incercuit de trupele noastre şi catastrofa e inevitabila. O singura concesie ce le pot face, este ca grosul forţelor mele (real nu avem nimic mai mult decat cele trei escadroane, 2 plutoane, 2 tunuri si 2 grupuri de mitraliere) sa fie oprite, pentru noapte, acolo unde se gasesc, iar în oraş să nu intre decat Brigada IV, deja sosita cu mine.

Ora fiind avansată, le pun in vedere că din eroare am uitat a contramanda ordinul ca la ora 20:30, daca nu se termina tratativele, bombardamentul să înceapă chiar fiind eu in oraş.

Consiliul cedeaza! şi la ora 20:00 un ofiţer de legatură ungur este trimis cu ordinul meu ca trupa să intre in oraş!

La cazarma am primit defilarea trupei. Apoi am revenit in oraş şi am luat cartier la hotelul Dunapalota la care erau ofiteri italieni si francezi. Alte tratative nu am facut decat cele privitoare la detaşamentul meu”, a scris generalul Rusescu atunci.

A doua zi va intra in Budapesta şi generalul Gheorghe Mărdărescu. La 4 august 1919, generalul împlinea 53 de ani, şi ce cadou mai frumos pentru orice general ar fi putut fi intrarea în capitala cucerită tocmai de ziua sa.

De aceea, nu i-a iertat niciodată colonelului Rusescu gestul de a intra primul în capitala inamicului, afirmând în memoriile sale, publicate în 1922:

„Prin împingerea celor 3 escadroane din Brigada 4-a de roşiori spre Budapesta, în ziua de 3 august, nu numai că nu se putea obţine nimic, – căci, vom vedea mai jos, cum s-a făcut şi cum trebuia să se facă ocuparea Budapestei – dar, operaţiunea a întrecut marginile admisibile îndrăznelei şi, în plus, era în dauna scopului urmărit de comandamentul trupelor din Transilvania.”

Acţiunea impetuoasa pe cont propriu a colonelului Rusescu nu i-a convenit generalului Mărdărescu, acesta  luand măsuri disciplinare împotriva ofiţerului care îndrăznise să îi ştirbească din aura victoriei totale.

 

Istoricii contemporani i-au sărit în ajutor, înregistrând data de 4 august ca dată a ocupării capitalei ungare, acţiunea din 3 august fiind tratată cu discreţie.

 

 

Image result for armata romana la budapesta photos 1919

 

 

La orele 18,00, pe 4 august 1919,  generalul Gheorghe Mardarescu, comandantul trupelor din Transilvania, primea pe bulevardul Andrassy defilarea unui detaşament compus din Regimentul 4 vânători, un escadron din Regimentul 23 artilerie şi un divizion din Regimentul 6 roşiori.

Generalul Mărdărescu avea să devină ulterior ministru de război.

 

 

 

 

Image result for armata romana la budapesta photos 1919

Foto: Orfani din Budapesta la cazanul trupelor române

 

 

 

 

Sursa: Cucerirea Budapestei de către Armata Româna – memoriile generalului Rusescu (http://www.teoriisecrete.ro/cucerirea-budapestei-de-catre-armata-romana-memoriile-generalului-rusescu/).

 

 

Citiţi şi:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/03/o-istorie-mai-putin-cunoscuta-la-3-august-1919-armata-romana-a-ocupat-budapesta-si-a-lichidat-republica-sovietica-ungara-foto-si-video/

 

 

 

22/04/2017 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat: