Darius Vâlcov : „Oricine ar îndrăzni să modifice actuala formă a legii offshore în sensul reducerii condiţiilor financiare care au fost aprobate în Camera Deputaţilor, va trebui judecat pentru trădare de ţară”
Potrivit Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale, rezervele de gaze din Marea Neagră sunt de 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost deja făcute foraje.
Asta înseamnă că producţia totală a ţării să se dubleze pe o perioadă de 20 de ani. Iar România ar putea deveni al treilea mare producător de gaze naturale din Europa.
Legea offshore prin care se reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră, a fost după adoptarea ei retrimisă spre reexaminare Parlamentului de preşedintele Iohannis.
Într-o intervenţie la Antena 3 privitoare la o eventuală modificare a prevederilor Legii Offshore, Darius Vâlcov consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al prim ministrului, a declarat :
„Oricât de mult ar ţipa ambasade europene sau alţi haştagişti prin piaţă, sau pe oriunde, cine ar îndrăzni – acesta este, bineînţeles punctul meu de vedere – să modifice actuala formă a Legii Offshore în sensul în care să se reducă acele condiţii financiare care au fost aprobate în Camera Deputaţilor la propunerea lui Liviu Dragnea, cred că va trebui judecat pentru trădare de ţară”.
„Acolo vorbim de şase miliarde de dolari pe care statul român îi câştigă în plus faţă de versiunea iniţială a legii şi eu nu cred că cineva va putea iniţia ca acei şase miliarde de dolari să fie mai puţini. Mai mult, oricând putem sta de vorbă„, a mai afirmat Vâlcov, într-o declaraţie preluată de https://www.dcnews.ro. „
Preoţi ortodocşi din România, R.Moldova, Bulgaria şi alte ţări, antrenaţi de Moscova în acţiuni de propagandă antioccidentală. VIDEO
Moscova folosește preoți ortodocși din România pentru a face propagandă antiamericană
Kremlinul se folosește de preoţi ortodocşi din România pentru a alimenta protestele împotriva fracturării hidraulice, informeaza televiziunea Digi24, care citează un raport recent prezentat în Congresul American pe tema eforturilor Rusiei de a destabiliza democrațiile europene.
Potrivit sursei citate nu doar în România, dar şi în Bulgaria, Kremlinul s-a folosit de preoţi ortodocşi pentru a alimenta protestele faţă de fracturarea hidraulică, îndreptate împotriva companiei americane Chevron.
Raportul de 206 de pagini, vorbește și despre felul în care Biserica rusă a devenit un instrument al statului şi e folosită pentru promovarea şi legitimarea intereselor Kremlinului.Raportul, intitulat „Atacurile asimetrice ale lui Putin impotriva democratiei in Rusia si in Europa: implicatii pentru securitatea nationala americana”, prezinta pe larg parcursul si metodele lui Vladimir Putin, pe care il acuza, alaturi de regimul lui, de coruptie şi spălare de bani, propaganda, legaturi cu crima organizata si comandarea de asasinate politice.
Capitole ale raportului descriu tentativele rusesti de ingerinţă în diverse procese electorale din Europa prezentând şi recomandări. (hotnews.ro)
Vladimir Putin este calificat drept o ameninţare gravă la adresa Statelor Unite pe care Donald Trump preferă să nu o ia în seamă.
Documentul acuza legaturile dintre Ministerul rus de Externe si Biserica Ortodoxa rusă pentru a promova interesele Kremlinului.
Biserica Ortodoxa rusa se bucură de un sprijin puternic din partea oligarhilor conectaţi la Kremlin, Konstantin Malofeev si Vladimir Yakunin, ambii supuşi sancţiunilor americane.
„In Bulgaria si România, Kremlinul ar fi cooptat preoţi ortodocşi pentru a conduce proteste anti-fracturare hidraulica”, o referire la manifestaţiile impotriva explorării si exploatarii gazelor de şist care au avut loc in 2012 in Romania.
Vârful acestor proteste a fost în 2013, iar mişcarea anti-gaze de şist a avut în centrul ei şi membri ai clerului din Moldova. Ei bine, Moscova şi-a aplicat planul descris prin intermediul Bisericii Ortodoxe Ruse. Asta potrivit unui scenariu, care apare într-unraport al senatorilor democraţi din Statele Unite.
Cercetarea vorbeşte, printre altele, despre felul în care Biserica rusă a devenit un instrument al statului şi e folosită pentru promovarea şi legitimarea intereselor Kremlinului. Totul, pentru reafirmarea noii ordini internaţionale dorite de Vladimir Putin.
Dincolo de felul în care Biserica Ortodoxă Rusă e considerată un agent al haosului rusesc, cum e numit acest război de influenţă, raportul publicat de Comisia pentru Afaceri Externe din Senatul american arată cum amestecul Rusiei în alegerile prezidenţiale din Statele Unite nu e ceva nou.
El face parte dintr-un tipar vechi de aproape două decenii al regimului Putin de a ataca democraţia şi statul de drept în ţări europene, dar şi în Statele Unite.
Potrivit raportului, în Republica Moldova, preoţi de rang înalt au „lucrat pentru a opri integrarea tarii cu Uniunea Europeana (conducând manifestarile anti-homosexuali si chiar pretinzând că noile pasapoarte biometrice pentru UE sunt satanice deoarece au un cod numeric format din 13 cifre), iar preoţii din Muntenegru au condus eforturile pentru a impiedica aderarea tarii la NATO”.
În total, raportul detaliază atacurile ruseşti din 19 ţări. E vorba de exemplu, de campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, finanţarea de mişcări politice de extremă dreapta sau de folosirea resurselor energetice drept armă politică.
Sunt ameninţări care se văd şi la Bucureşti.
Ministrul român de Externe a avertizat chiar în urmă cu câteva zile că statele şi societăţile din regiunea noastră sunt un „poligon de încercare” al Rusiei, care foloseşte toate aceste tactici hibride şi accentuează astfel, o spirală a instabilităţii regionale.
Încă în 2014 au fost date declaraţii la nivelul cel mai înalt al NATO potrivit cărora:
„Am intalnit aliaţi care pot confirma că Rusia, ca parte a sofisticatelor sale operaţiuni de informare si dezinformare, s-a implicat activ impreuna cu asa-numitele organizaţii neguvernamentale – acele organizatii de mediu ce duc campanii impotriva gazelor de sist – pentru a mentine dependenta Europei de importurile de gaz rusesc. ”
Uniunea Europeană şi NATO, precum şi organizaţii nonguvernamentale au luat măsuri pentru contracararea campaniilor ruse în scopul dezinformării în România, Polonia şi ţările baltice, iar Bucureştiul a exprimat preocupare privind dependenţa energetică de Rusia, arată un raport al Congresului SUA.
„În urmă cu peste 20 de ani, Vladimir Putin a obţinut şi a consolidat puterea prin exploatarea practicilor de şantaj, temerilor de terorism şi război. Începând de atunci, liderul rus a combinat aventurismul militar şi agresiunile în străinătate cu propaganda şi actele de reprimare politică la nivel intern, pentru a convinge publicul intern că va restabili măreţia şi poziţia respectabilă a Rusiei pe scena mondială.
Vladimir Putin a oferit putere serviciilor de securitate şi le-a folosit pentru a-şi consolida controlul la nivel politic, social şi economic (…)”, se arată în raportul intitulat „Atacul asimetric al lui Vladimir Putin asupra democraţiei în Rusia şi Europa: Implicaţiile pentru siguranţa naţională a SUA”, elaborat de membri democraţi ai Comisiei pentru Relaţii Externe din Senatul SUA.
Sistemele democratice precum Statele Unite şi naţiunile din Europa sunt considerate provocări de către Vladimir Putin, din cauza sancţiunilor adoptate contra Rusiei, deoarece „sunt alternative atrăgătoare la sistemul său corupt şi infracţional” şi pentru că ţările care au guvernare transparentă, stat de drept şi presă liberă rezistă mai bine corupţiei răspândite în afara graniţelor Rusiei, precizează raportul.
„Prin urmare, Vladimir Putin a fixat ca o prioritate a regimului său atacarea democraţiilor din Europa şi SUA şi subminarea alianţei transatlantice de care depind de peste 70 de ani pacea şi prosperitatea Europei. Liderul rus a utilizat serviciile de securitate, presa, companii publice şi private, grupuri de crimă organizată, organizaţii sociale şi religioase pentru dezinformare, influenţarea alegerilor, alimentarea corupţiei, ameninţarea securităţii energetice (…)”, se arată în document.
Raportul constată că Uniunea Europeană şi NATO au luat măsuri pentru contracararea ingerinţelor Rusiei. „Şi unele organizaţii nonguvernamentale şi institute de cercetare au lansat programe regionale pentru contracararea dezinformării. (…)”. Un efort de acest gen este „Iniţiativa de Informare privind Instrumentele utilizate în Conflicte, administrată de Centrul pentru Analizarea Politicilor Europene (Center for European Policy Analysis – CEPA), un institut american care are filiale în Europa. Programul monitorizează conţinutul şi tehnicile pentru dezinformare folosite asupra Belarusului, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei şi României. În afara monitorizării, Iniţiativa oferă asistenţă liderilor politici pentru dezvoltarea de strategii în scopul contracarării dezinformării”, se arată în raport.
„Ţări europene au exprimat opoziţie puternică faţă de proiectul Gazoductului Nord Stream 2, care ar putea face Europa mai dependentă de resursele energetice ruse şi ar diminua semnificativ veniturile obţinute de instituţiile guvernamentale din Ucraina prin taxele de tranzit pe teritoriul ucrainean.
În vara anului 2016, liderii din Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi România i-au trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene în care exprimau preocupare că proiectul gazoductului Nord Stream 2 ar putea genera «consecinţe geopolitice destabilizatoare» şi ar «prezenta anumite riscuri privind securitatea energetică», în special prin creşterea dependenţei ţărilor central şi est-europene de gazul rusesc”, subliniază raportul.
SURSE:
https://www.flux24.ro/raport-al-unor-senatori-democrati-americani-rusia-a-folosit-preoti-din-romania/
https://www.ziarulnational.md/moscova-foloseste-preoti-ortodocsi-din-romania-si-bulgaria-pentru-a-face-propaganda-antiamericana/
https://www.europalibera.org/a/28968583.html
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/raport-american-preoti-ortodocsi-romani-a-lucreazaa-pentru-vladimir-putin–179573.html
Preşedintele slugă rusească – Igor Dodon, afirmă că enorma datorie de 6 miliarde de dolari a separatiştilor transnistreni la Gazprom, ar fi parte a datoriei totale a Repubicii Moldova ! VIDEO
Gigantul rus Gazprom susţine că datoriile de miliarde dolari acumulate de Transnistria sunt ale R.Moldova
Republica Moldova rămâne dependentă energetic de Federația Rusă, iar scandalurile din ultimii ani de la Moldovagaz au demonstrat că există şi interese din interiorul R.Moldova în legătură cu profitul pe care îl aduce gazul rusesc.
Recent, gigantul rus al gazelor naturale, Gazprom, a anunțat că Arbitrajul Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț din Federația Rus, a satisfăcut încă în luna august 2017, o nouă cerere a sa privind încasarea a unei noi datorii de 768,7 milioane de dolari de la Moldovagaz.
Potrivit raportului Gazprom pentru trimestrul trei din anul 2017, datoria R.Moldova cumulează costurile aferente gazului natural care a fost livrat încă în anul 2014.
După cum scrie publicaţia mold-street.com, aceasta este deja a 12-a decizie în favoarea Gazprom adoptată de instanţa de arbitraj de la Moscova în ultimul deceniu.
Datoriile față de Gazprom, au ajuns astăzi la 6,5 miliarde de dolari şi includ cele 1,1 miliarde de dolari acumulate până în anul 2006, şi care au fost cesionate de Gazprom firmei Faktoring-Finance.
Din această sumă practic doar 5-10% sunt restanțe ale Chișinăului. Restul sunt datorii acumulate de regiunea transnistreană, care din anul 2006 nu achită nici-un ban pentru gazulmetanul livrat de Gazprom. Singurele costuri sunt cele pentru pomparea gazelor ce tranzitează regiunea.
Gazprom deține 50% din întreprinderea mixtă moldo-rusă Moldovagaz, 35,33% revenindu-i Guvernul Moldovei, 13,44% – administrației de la Tiraspol, iar restul de 1,23% unor mici acționari. Actualmente, concernul rus este practic unicul furnizor de gaze naturale în țară, livrând Republicii Moldova în 2016 aproximativ trei miliarde metri cubi de gaze.
Această afacere a fost mereu profitabilă, deoarece R. Moldova nu are alternativă, iar din cauza neînțelegerilor cu Tiraspolul, dar și a nenumăratelor greșeli manageriale, începând cu 1992, Chișinăul a început să acumuleze datorii față de Gazprom, care au ajuns astăzi la 6,5 miliarde de dolari.
Aceste datorii au fost mereu un măr al discordiei și un instrument de șantaj pe care concernul rus îl folosea ca să-și menţină monopolul.
Subiectul datoriei istorice a revenit în discuție la începutul anului, când președintele R. Moldova, Igor Dodon, aflat în vizită oficială la Moscova, s-a întâlnit cu Vladimir Putin și cu șeful Gazprom, Alexei Miller. Atunci, Dodon a spus că Chișinăul are pregătită o schemă de restructurare a datoriei la gaz. După aceea subiectul a mai fost abordat în cadrul vizitei la Chișinău a șefului adjunct al Gazprom, Valerii Golubev.
Potrivit propunerii, Moldova este pregătită să plătească partea sa din datorie, iar datoria transnistreană, de 5,8 miliarde USD, să şi-o asume Tiraspoltransgaz. Totuși, această schemă nu le-a fost pe plac rușilor, iar Golubev a declarat că acceptă doar plata integrală, fără a face diferențiere de unde s-a acumulat datoria.
Astfel, Rusia a confirmat că nu dorește să soluționeze problema, menținând astfel pârghiile de influență asupra Chișinăului, chiar cu prețul nerecuperării banilor datorați.
O datorie cât PIB- ul R.Moldova
Un studiu realizat de Expert-Grup susţine că „încet-încet, datoria Moldovei pentru gazul de la Gazprom a ajuns să fie de practic 7 miliarde USD, sau cât tot PIB-ul țării, adică tot ce produce economia Moldovei într-un an”.
„O asemenea datorie nu va putea fi plătită niciodată, ceea ce înseamnă fie că Gazprom poate cere oricând altceva în schimbul ei (conducte de gaze, alte active), fie va putea șantaja inclusiv deciziile politice ale guvernului de la Chișinău (”dacă nu faceți X, tăiem gazul”)”, se arată în studiul Expert-Grup.
Specialiștii în domeniu mai afirmă că dacă gigantul rus al gazelor dorea cu adevărat recuperarea acestor datorii, atunci mergea mai departe. Potrivit lor, decizia instanței de arbitraj este mai degrabă o procedură necesară pentru a lua de pe umerii Gazprom eventualele probleme de ordin contabil și fiscal pe teritoriul Rusiei create de aceste restanțe, scrie mold-street.com.
În același timp, experții nu exclud însă că problema recuperării datoriilor a fost și este utilizată de Gazprom și Rusia pentru a face presiuni asupra conducerii Republicii Moldova, astfel încât aceasta să accepte, de exemplu, renunțarea la vectorul european sau, cel puțin, la proiectele energetice comune cu UE.
În raportul gigantului mai este specificat şi faptul că datoria este a Republicii Moldova.
„Din cauza neplății gazului de către consumatorii din Transnistria datoria Republicii Moldova a crescut și mai mult. Neplata gazului de către aceşti consumatori de gaze duce la o lipsă de fonduri pentru Gazprom”, se spune în raportul citat.
Anterior administrația Moldovagaz susținea că datoriile pretinse de Gazprom sunt acumulate de Tiraspoltransgaz și că nu are posibilitatea de a influența compania din Tiraspol să achite pentru consumul de metan din stânga Nistrului.
Din 1992 şi până în prezent regiunea din stânga Nistrului consumă gazul rusesc gratuit, crescând datoria Moldovagaz, adică a R.Moldova. Autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol nu și-au manifestat niciodată preocuparea faţă de datoria care crește pe zi ce trece şi nici concernul rus nu a pus presiune pe Transnistria.
Totodată, prețul la gaze în regiunea transnistreană pentru consumatori este unul mai mic, iar autoritățile separatiste folosesc în scopuri propagandistice acest instrument.
„Care a fost motivul creşterii datoriilor? În primul rând mecanismul de acumulare a acestor datorii se bazează pe faptul că Moldovagaz procură gaz atât pentru malul drept, cât și pentru cel stâng al Nistrului. Astfel, teritoriul transnistrean nefiind controlat, nu achită absolut nimic pentru gazul consumat, de aceea aceste datorii se acumulează în continuare.
De ce s-a mers pe această cale? Nouă ni se spunea: „Sunteți o țară? Doar nu recunoașteți Transnistria ca entitate separată? Și, atunci, trebuie să procurați gaze pentru toată țara”…
Chișinăul a mers pe această logică vicioasă, cu toate că R.Moldova nu era obligată să procure gaz și pentru Tiraspol.
La aceasta se adaugă și managementul vicios al companiei Moldovagaz. Noi avem o întreprindere care are datorii doar de aproximativ de 500 de milioane de dolari față de Gazprom, dintre care 200 de milioane sunt recuperabile. Și atunci apare problema – unde sunt 300 de milioane de dolari?
Astfel, în condițiile în care cetățenii achită tarifele la gaze, nu este corect de pus pe seama lor această datorie, care a fost acumulată din cauza deturnării de fonduri de la Moldovagaz.
Banii au fost cheltuiți prin off-shore-uri și pe anumite plăceri şi nu au fost achitate în conturile concernului rus”, a declarat Victor Parlicov, expertul în politici energetice de la „IDIS Viitorul”, pentru DW.
Vicepreședintele Gazprom, Valerii Golubev, a declarat că nu va schimba actuala schemă de livrare a gazelor spre R. Moldova, iar relația dintre Moldovagaz și Tiraspoltransgaz este una bună și fiecare companie își îndeplinește funcțiile.
Prin actualele scheme contractuale, atât Gazprom, cât și autoritățile de la Chișinău finanțează regimul separatist de la Tiraspol, atâta vreme cât banii sunt încasaţi de Tiraspoltransgaz și transferați la bugetul regiunii separatiste Transnistria, în loc să fie achitați către compania Moldovagaz.
„Rusia nu dă bani direct Transnistriei, dar în schimb le dă gaz pe gratis. Vânzând acest gaz consumatorilor din regiune, sub formă de energie produsă de centrala electrică MoldGRES, Tiraspolul colectează banii necesari ca să finanțeze regimul separatist.
Consultând bugetele Transnistriei în perioada 2006-2016 se poate constata că 35% din cheltuielile bugetare sunt acoperite din acumulări din vânzarea gazului. Mai mult, întreprinderile care activează în regiune beneficiază de gaz ieftin, iar producția o vând la prețuri de piață.
Deci, putem spune că Gazprom folosește Moldovagaz pentru a legaliza finanțarea separatismului. Totodată, cel mai mare consumator de gaze din stânga Nistrului este centrala electrică MoldGRES, care produce energie şi pentru R. Moldova.
Până în anul 2014, centrala primea gaz direct de la Tiraspoltransgaz şi vindea energie electrică fără intermediari către operatorii din R. Moldova. Noi achitam facturile pentru energie electrică la operatorii noştri, aceștia plăteau costul energiei către MoldGRES, iar ultima achita costul gazului către Tiraspoltransgaz, iar de acolo banii ajungeau tot în bugetul transnistrean”, a menționat în exclusivitate pentru DW, expertul Sergiu Tofilat.
Preşedintele slugă rusească – Igor Dodon, afirmă că enorma datorie a Transnistriei la Gazprom ar fi a Repubicii Moldova !
Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a recunoscut, într-o declaraţie din timpul uneia din vizitele sale oficiale la Moscova, datoriile Transnistriei pentru gazul natural, drept parte din „datoria totală a Moldovei”, relatează Radio Chişinău.
În replică, preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, fosta contracandidată a lui Dodon la ultimele alegeri prezidenţiale a scris, într-o postare pe Facebook, că :
„Dodon ne mai face un “cadou”: îşi asumă, în numele nostru, o datorie de 6,5 miliarde dolari americani faţă de Gazprom. În loc să caute miliardul furat din sistemul bancar, ne pune în cârcă alte şase miliarde.
Aceste datorii nu sunt ale noastre. Noi ne-am plătit facturile la timp. Nouă nu ne-a furnizat nimeni nici gaze naturale şi nici energie electrică fără plată.
Dacă Dodon şi aliaţii lui de la guvernare au datorii – pentru banii primiţi din offshoruri ca să-şi finanţeze campaniile electorale, pentru schemele prin care produc energie electrică fără să achite gazul consumat, dar luând de la noi preţ deplin şi multe altele -, nu au decât să-şi plătească singuri poliţele”, a afirmat Maia Sandu.
Alternative energetice
O alternativă pentru rezolvarea problemei dependenței R. Moldova de gazele rusești a fost inaugurarea cu fast a gazoductului Iași-Ungheni. Cu toate acestea, fără cel de-al doilea tronson Ungheni-Chișinău, R. Moldova nu va putea beneficia de această sursă. Odată cu finalizarea acestui proiect, Chișinăul va putea negocia la rece cu Gazprom, inclusiv achitarea datoriei istorice și asigurarea securității energetice a țării.
„R. Moldova are mai multe soluții de rezolvare a problemei gazelor. În primul rând, sperăm că gazoductul de interconexiune cu România va fi finalizat cât mai rapid, deoarece Moldova nu are o alternativă și soluție de moment de a ieși de sub influența F. Ruse.
Prelungirea gazoductului până la Chișinău ne va da posibilitatea să procurăm gaze și din altă parte. O altă soluție ar fi dezvoltarea energiei regenerabile, însă care nu ne va rezolva definitiv problema.
Un al treilea aspect ține de partea juridică dintre Moldova-Moldovagaz-Gazprom, precum și negocierile contractuale cu Moscova. Sigur că ne va fi greu, deoarece Rusia folosește pârghiile economice pentru a-și atinge scopurile politice, iar noi am putea fi puși în situația să facem anumite cedări pe alte segmente”, a declarat în exclusivitate pentru DW, Alexandru Fală, expertul Centrului Analitic Independent „Expert Grup”.
Reamintim că Daniel Ioniță, ambasadorul României la Chișinău, s-a arătat convins, într-un interviu pentru DW, că gazoductul Iași-Chișinău va fi finalizat în 2018, iar la începutul lui 2019 va fi dat în exploatare.
Surse: