CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

11.11.1918, ora 11.00 – Ziua Armistiţiului, momentul în care pe toate fronturile Primului Război Mondial s-a instaurat PACEA

Astăzi, 11 noiembrie 2022 este celebrată Ziua Armistițiului și Ziua Veteranilor, ziua care amintește peste timp încheierea oficială a Primului Război Mondial, în data de 11.11. 1918, la ora 11.

Din anul 2014, România marchează această zi în acord cu prevederile Legii 150/2014, privind modificarea şi completarea OUG nr. 82/2006, pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat. În completarea Articolului 6 a fost introdus un nou articol, care prevede că „în semn de recunoaştere a meritelor veteranilor pentru apărarea intereselor României se instituie Ziua Veteranilor, care se organizează, anual, la data de 11 noiembrie, prin grija Ministerului Apărării Naţionale”.

În data de 28 iunie 1914, la Sarajevo, tanarul sârb bosniac Gavrilo Princip, ii asasinează pe Franz Ferdinand prințul mostenitor al Austro-Ungariei și pe soția sa, ducesa Sophie Albina Chotek.

Atentatul fusese pus la cale de nationaliștii sârbi membri ai unei rețele anarhiste coordonate de Danilo Ilić, care avea în spate organizația panslavistă Mâna Neagră.

Ceea ce a urmat a fost cu mult mai cumplit decat orice și-ar fi putut imagina cineva… Austro-Ungaria va declara razboi Serbiei, știind ca Germania va fi de partea sa, iar Rusia a luat apararea Serbiei.

Apoi Germania a declarat razboi Franței și a atacat Belgia neutră. Marea Britanie a sărit in apararea Belgiei, iar elor doua tabere beligerante – Puterile Centrale si Antanta – li s-au alăturat Bulgaria, Imperiul Otoman, Italia, Japonia, România și, intr-un final, Statele Unite.

A fost o incleștare uriașă, cu zeci de milioane de combatanți si victime. In teatrele de lupta au fost folosite cele mai moderne arme ale vremii: zepeline, avioane, submarine și cuirasate grele, gaze toxice, si cele dintâi tancuri.

Pornit în Europa s-a ajuns la un război global, unul dintre cele mai mari războaie din istorie, care a durat de la 28 iulie 1914 până pe 11 noiembrie 1918, la care au participat peste 70 de milioane de militari, din care 60 de milioane erau europeni.

Termenul „primul război mondial” a fost folosit pentru prima dată în septembrie 1914 de biologul și filosoful german Ernst Haeckel, care a susținut că „nu există nici o îndoială că cursul și caracterul acestui război european de temut … va deveni primul război mondial în sensul deplin al cuvântului”.

Anii 1914-1918 au fost, în general, cunoscuți ca anii Marelui Război. Europenii contemporani l-au caracterizat, de asemenea, ca fiind „ războiul care trebuia să pună capăt războiului” sau „războiul pentru a pune capăt tuturor războaielor”, datorită percepției lor asupra scării și devastării sale, atunci neegalate.

Peste nouă milioane de combatanți și șapte milioane de civili au murit ca urmare a războiului, o rată a victimelor exacerbată de progresul tehnologic și industrial și impasul tactic cauzat de războiul de tranșee.

În septembrie 1918 Reichul german se clătina sub loviturile repetate ale armatelor franceză si britanică, în ajutorul cărora intrase in război un corp expediționar american (foto), care a adus în luptă încă două milioane de soldaţi.

La 11 noiembrie 1918, la două zile după abdicarea Kaiserului german, reprezentanţii germanilor au avut o întrevedere cu cei ai aliaţilor, într-un vagon de tren, în pădurea de la Compiegne, în nordul Franţei, unde au semnat acordul de încetare a conflictului. iar aliații lui se prăbușeau.

Bulgaria încheiase un armistițiu pe 30 septembrie, iar Imperiul Otoman a depus armele pe 31 octombrie.

Armistițiul semnat de austro-ungari pe 3 noiembrie a intrat în vigoare în ziua următoare și obliga Austro-Ungaria să-și demobilizeze armata, să renunțe la teritorii întinse și să cedeze aproape întreaga flotă.

Totodată, imperiul austro-ungar se angaja să expulzeze armata germană de pe teritoriul său și permitea Aliaților să folosească rețeaua sa feroviară.

Aceste clauze echivalau cu o capitulare necondiționată.

Prăbușirea Germaniei

În acest timp, frontul german cedase și toate armatele Reichului se aflau în retragere. Pe 3 octombrie, conducătorii săi cereau un armistițiu, iar înainte ca Aliații să hotărască asupra condițiilor, în marele port german Kiel a izbucnit o revoltă, care în curând s-a răspândit la Hamburg și Bremen.

Socialiștii independenți din Berlin și-au retras susținerea oferită guvernului. Conducătorii regatelor Bavariei și Württembergului au abdicat.

Pe 9 noiembrie, însuși kaiserul a abdicat, iar în ziua următoare s-a refugiat în Olanda. La Weimer a avut loc o convenție pentru formarea unei republici.

Clauzele armistițiului fuseseră finalizate, iar germanii au fost chemați să le asculte. O delegație germană a trecut linia frontului și a fost dusă la comandamentul mareșalului Foch, aflat într-un vagon de cale ferată lângă Compiegne, în Franţa, unde între Imperiul German, Franţa şi Imperiul Britanic a fost semnat armistițiul.

Momentul ales pentru intrarea în vigoare a armistiţiului a fost, în mod simbolic, a 11-a oră, a celei de a 11-a zi, a celei de a 11-a lună a anului 1918.

Primul Război Modial fost unul dintre cele mai distrugătoare conflicte din istorie și a provocat schimbări majore politice, inclusiv revoluțiile din 1917-1923⁠.

Primul razboi mondial a determinat o ruptura decisiva de vechea ordine mondiala, marcând prăbușirea absolutismului monarhic în Europa. Au fost doborâte patru imperii : German, Austro-Ungar, Otoman si Rus, iar dinastiile lor conducătoare care aveau radacini milenare, au pierdut puterea pentru totdeauna.

Ziua veteranilor este marcată în numeroase state de pe mapamond prin diferite manifestări de omagiere a victimelor Primului Război Mondial. Preşedintele american Woodrow Wilson a proclamat, pentru prima dată, Ziua Armistiţiului la 11 noiembrie 1919, motivând: „trebuie marcată cu mândrie solemnă pentru eroismul celor care au murit în slujba ţării şi cu recunoştinţă pentru victorie”. 

Surse:

Enciclopedia Universală Britannica, vol. 13, R-S, București, Editura Litera, 2010, p. 38-41

 www.loc.gov

https://epochtimes-romania.com.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial

Publicitate

11/11/2022 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

FOTOGRAFII CELEBRE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI XX

Expoziția universală din 1900, organizată la Paris, a fost o manifestare emblematică al cărui scop a fost evidențierea realizărilor secolului anterior și stimularea progresului umanității în secolul următor.

Pe un spațiu de 1,12 km², și-au expus lucrările 76.000 de participanți, iar numărul de vizitatori a depășit 50 de milioane.

 

 

 

Oficial, 17 decembrie 1903 este ziua în care omenirea și-a întins aripile pentru prima dată. Frații Wright lansează primul aparat de zbor cu motor din istorie, zburând la Kitty Hawk, statul Carolina de Nord, pentru 12 secunde, timp în care aparatul parcurge distanța de 37 de metri, la o înălțime de cca 10 metri.

După cel de-al patrulea zbor, o pală puternică de vânt răstoarnă avionul, avariindu-l grav.

Astăzi, acesta poate fi admirat la Muzeul Smithsonian din Washington. D.C. Orville și Wilbur Wright, doi mecanici de biciclete din Ohio, SUA, sunt considerați pionierii aviației, însă avionul lor avea nevoie de o catapultă pentru a se înălța de la sol.

 

 

Imagine similară

 

În fapt, adevăratul pionier al aviației a fost inginerul român Traian Vuia, care, 3 ani mai târziu, a conceput primul avion care s-a ridicat de la sol cu mijloace proprii la bord, efectuând primul zbor autonom din lume. Evenimentul a avut loc la Montesson, Franța.

Abia de curând (în septembrie 2013), la Montesson a fost așezată o placă memorială care amintea de brevetul acordat omului de ştiinţă român bănăţean pentru „aeroplanul automobil”.

 

 

Nouă regi, într-o singură fotografie

 

În luna mai 1910 conducătorii caselor regale europene s-au adunat in Londra, pentru funeraliile regelui Edward al VII. Printre cei care şi-au aratat respectul defunctului, au fost şi cei nouă regi fotografiaţi impreună, în ceea ce  pare a fi singura fotografie cu ei împreună luată vreodată.

 Foto: In picioare de la stânga la dreapta: Regele Haakon VII al Norvegiei, Regele Ferdinand al Bulgariei, Regele Manuel al Portugaliei, Kaiser Wilhelm al II – lea al Imperiului German, Regele George I al elenilor (Grecia) si regele Albert I al belgienilor (Belgia).

Aşezaţi, de la stânga la dreapta: Regele Alfonso al XIII – lea al Spaniei, Regele-împărat George al V- lea al Marii Britanii şi regele Frederick al VIII -lea al Danemarcei.

 Din cei noua suverani fotografiaţi, destinul a fost unul crud pentru cinci dintre aceştia. Patru au fost siliţi să abdice, iar unul a fost asasinat. In termen de cinci ani, primul razboi mondial era în toi, iar cei noua monarhi aveau să se lupte intre ei. 

În zilele noastre, au supravieţuit numai cinci dintre cele nouă monarhii europene reprezentate de regii imortalizaţi în fotografia de mai sus. 

 

 

 

9 regi intr-o fotografie

 

 

 

 

 

 

 

 

1914 – Statele Unite, prima țară care a folosit fotografii pe pașapoarte

 

 

Fotografii vechi - Pasaport

 

Imaginea de mai sus este cea a unui paşaport american care poartă data de 2 martie 1915.

Este cea mai veche astfel de fotografie cunoscută până acum și îi aparține unei femei pe nume Margaret Sanger, care călătorea sub pseudonimul Bertha L. Watson.

 

 

ASASINAREA ARHIDUCELUI FRANZ FERDINAND – 1914

 

 

 

 

Pe 28 iunie 1914, arhiducele Franz Ferdinand al Austriei, moștenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar și soția sa, Sofia, ducesă de Hohenberg, au fost împușcați la Sarajevo de către Gavrilo Princip, un student sârb bosniac de 19 ani, membru al grupării „Tânăra Bosnie”.

Bosnia și Herțegovina erau două provincii din sudul Austriei recent anexate la Imperiul Austro-Ungar.

Turcii le guvernaseră până în 1878, dar le-au pierdut după războiul dezastruos cu Rusia. Tratatul de la Berlin a împuternicit Austria să le administreze. Ca rezultat al acestei anexări, cele trei mari grupuri etnice ale Bosniei, croații, sârbii și musulmanii, populau acum Imperiul Austro-Ungar, dând și mai multă varietate amestecului de naționalități.

Sârbii bosniaci însă nu erau prea fericiți cu acest aranjament. Ei doreau, firesc, ca provincia lor să fie alipită Serbiei. Asasinatul de la Sarajevo a fost scânteia care a declanșat Primul Război Mondial.

 

ASASINAREA FAMILIEI IMPERIALE RUSE – 1918

 

 

 

 

Execuția unui comunist german în Munchen – 1919

 


23

 

 

Republica Sovietică Bavareză a luat naștere la 6 aprilie 1919 fiind proclamată stat independent de Partidul Socialist Independent  căruia i s-a se alăturat și Partidul Comunist German.

La 3 mai 1919 însă, forțele loiale ale guvernului central social-democrat au pus căpăt acestei încercări comuniste separatiste de acaparare a Bavariei, armata germană învingând rapid nou-creata Armată Roșie și reunificând Bavaria cu Germania.

 

 

 

 

Spectatori urcați pe mese încercând să surprindă semnarea Tratatului de la Versailles – Franța 1919

 

 


17

 

 

 

 

PROHIBIȚIA DIN STATELE UNITE ALE AMERICII – 1920-1933

 

 

 

În istoria Statelor Unite, Prohibiția, cunoscută și sub numele de „Legea uscată” (Dry Law), a fost o perioadă neagră, începută în 1920 și încheiată în 1933, în timpul căreia vânzarea, producerea, consumarea și transportarea de alcool și de băuturi alcoolice erau interzise la nivel național. Sub o presiune enormă din partea unor mișcări religioase, Senatul a propus al 18-lea amendament în 1917, l-a ratificat în ianuarie 1919 și l-a pus în aplicare în ianuarie 1920.

 

 

 

 

În ajunul Crăciunului din 1926, în Spitalul Bellevue din New York a dat buzna un bărbat beat, care delira. În scurt timp, acesta a murit. Același lucru li s-a întâmplat și altor petrecăreți de sărbători. Până după Crăciun, spitalul a primit peste 60 de pacienți îmbolnăviți grav din cauza alcoolului consumat, dintre care 8 n-au supraviețuit.

În următoarele două zile, s-au înregistrat alte 23 de decese similare. Cauza? Deoarece oamenii continuau să consume alcool chiar şi după interzicerea lui, oficialităţile federale ordonaseră otrăvirea alcoolului industrial folosit în vopsele, solvenţi, combustibili şi medicamente, alcool adesea subtilizat de contrabandişti, redistilat şi vândut sub formă de băuturi spirtoase. Așadar, decesele surveneau prin însăși grija guvernului.

Deşi astăzi episodul a trecut în uitare, războiul chimic din timpul Prohibiției rămâne una dintre cele mai bizare şi mai mortale decizii din istoria legislației americane.

 

MORMÂNTUL LUI TUTANKHAMON – 1922

 

 

 

 

 26 noiembrie 1922 –  Howard Carter descoperă mormântul lui Tutankhamon, un faraon insignifiant, care a murit de tânăr și a fost repede uitat de poporul său.

Se pare însă că tocmai această lipsă de recunoaștere a făcut ca mormântul său să scape de jefuitori și să fie considerat cea mai importantă descoperire arheologică a secolului XX.

Carter a primit imediat recunoașterea internațională, dar se spune că această descoperirea l-a costat viața: a murit de cancer în 1939, la vârsta de 64 de ani.

Mulți consideră că Howard Carter a fost una dintre victimele așa-numitului „blestem al faraonilor”, deoarece aceeași soartă au avut-o mulți alți membri ai echipei sale, ceea ce a dus la speculația că, deschizând mormântul, au fost cumva blestemați.

 

 

1929 – Criza economică declanșată în Statele Unite.

 

A avut un impact planetar şi a fost cea mai lungă şi severă criză prin care a trecut societatea occidentală industrializată, provocând schimbări fundamentale în structura instituţiilor economice, în politicile macroeconomice şi în teoria economică. Printre efectele sale s-au numărat declinul drastic al productivităţii și rata deosebit de gravă a şomajului în aproape toate ţările lumii.

Efectele sociale au fost copleşitoare, mai ales în SUA, unde „Marea Depresiune” a reprezentat cea mai mare calamitate cu care s‑au confruntat americanii după Războiul Civil: acțiunile la bursă au scăzut cu 40%; 9.000 de bancheri au dat faliment; 9 milioane de conturi de economii au fost pierdute; 86.000 de afaceri au falimentat; salariile au scăzut cu 60%, lăsând fără slujbă 15 milioane de oameni.

 

 

 Imagini pentru criza economica 1933 photos

 

Fotografia de mai sus a fost făcută de Dorothea Lange în perioada de vârf a recesiunii, și a devenit un simbol al Marii Crize. Chipul femeii alături de cei doi copii ai săi spune totul despre sărăcia și suferințele acelei perioade.

Ulterior, a fost emis un timbru cu această imagine, vândut cu 25.000 $ la expoziția din Salford, intitulată „Fotografii ale Marii Crize”.

 

 

 

Ziua  în care s-a încheiat Prohibiția Alcoolului în Statele Unite – 5 decembrie 1933

 


28

 

 

1936 – Hamburg. Lucrător industrial german, refuzând să-l salute pe Hitler.  

 

 

 

 

 

1941 – Atacul de la Pearl Harbor 

 

 

 

Imagini pentru pearl harbour photos

 

 

Atacul de la Pearl Harbor, lansat prin surprindere de marina şi aviaţia imperială japoneză împotriva bazei navale americane din Hawaii, în dimineața zilei de duminică, 7 decembrie 1941, a avut ca rezultat  intrarea Statelor Unite în Al Doilea Război Mondial.

 Operațiunea armatei japoneze a constat din două mari valuri de atac aerian, la care au participat 353 de avioane, lansate de pe 6 portavioane. Ca rezultat, 4 cuirasate au fost scufundate, iar alte 4 au fost avariate. 

Japonezii au mai distrus și 3 crucișătoare, 3 distrugătoare, 1 lansator de mine marine și 188 de avioane. În acest atac au murit din rândurile americanilor 2.402 persoane și au fost rănite alte 1.282. Natura lui surprinzătoare a fost factorul care a contribuit hotărâtor la schimbarea opiniei publice americane, de la izolaționismul care caracterizase politica externă a acestei țări încă din anii 1930, la participarea directă la război.

 

Iulie 1944 – Prizonieri germani în marș prin Moscova 

 

 

 

 

 

1945 – Soldați sovietici care ridică steagul URSS deasupra Reichstagului din Berlin 

 

 

 

 

 

 

La 14 august 1945, Times Square era invadat de mulţimea care sărbătorea capitularea Japoniei şi încheierea războiului în Asia. Printre oamenii care-şi exprimau în fel şi chip bucuria se aflau un marinar şi o infirmieră.

Sărutul lor a fost surprins de fotograful Alfred Eisenstaedt de la Life Magazine şi a devenit celebru în toată lumea.

 

 

 

 

Legendara fotografie a devenit  una dintre cele mai cunoscute imagini ale secolului trecut.  

Fotograful de acum şapte decenii nu a reţinut numele celor doi îndrăgostiţi. Identitatea lor rămâne necunoscută deşi, de-a lungul timpului, numeroase persoane au pretins că sunt cele reprezentate în imagine.

 

 

 

PRIMA BOMBĂ ATOMICĂ – 1945

 

 

 

 

 

 

Această fotografie a norului în formă de ciupercă, ridicat la 18 km în atmosferă deasupra hipocentrului, este efectul enormei cantități de energie nucleară răspândită dedesubt.

Este imaginea văzută de sus a efectelor primei bombe atomice, lansată pe data de 6 august 1945 asupra orașului japonez Hiroshima, care a ucis pe loc 80.000 de oameni. Și totuși, acest atac nu i-a determinat pe japonezi să se predea.

Ca urmare, o a doua bombă atomică a fost lansată pe 9 august asupra orașului Nagasaki. Efectele acesteia au fost și mai devastatoare, omorând 150.000 de oameni.

Temperatura extremă și radiațiile au făcut ca, în timp, numărul victimelor să crească. Noutatea adusă de armele nucleare a constat nu atât în distrugerile la scară largă (care se pot face și cu arme convenționale, în cantitatea necesară), ci în faptul că acestea comprimă distrugerile într-un timp foarte scurt, schimbând dramatic politica războiului și motivația factorilor de decizie în timp ce războiul este în desfășurare.

 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2017/07/27/fotografii-celebre-din-a-doua-jumatate-a-secolului-al-xx-lea/

 

 

 

Surse:

http://www.muzeuldefotografie.ro/2014/04/40-de-fotografii-istorice-extrem-de-rare/

http://frumoasaverde.blogspot.ro/2014/01/secolul-xx-in-imagini-slideshow.html

26/07/2017 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: